UPDATE: Președintele României va putea refuza o singură dată și motivat numirea procurorilor șefi, potrivit unui amendament adoptat de Comisia Iordache la Statutul magistraților.
În forma în vigoare, legea nu prevede de câte ori poate șeful statului refuza numirea procurorului general, procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT.
Proiectul a fost astfel modificat luni, în cadurl procedurii de la Senat, după ce deputații se hotărâseră să nu mai facă nicio schimbare și să lase camerei superioare acest controversat articol.
UPDATE: Comisia din Senat a dat raport favorabil cu amendamente admise la Legea ANI, care prevede că interdicţiile aplicate parlamentarilor din cauza nerespectării prevederilor legale privind conflictul de interese în perioada 2007-2013 încetează de drept.
Steluța Cătăniciu (ALDE) se numără printre cei salvați.
Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că Steluţa Cătăniciu a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, pe vremea când era consilier local în Cluj Napoca, deoarece a participat la adoptarea unei hotărâri în favoarea unei societăţi unde avea un interes patrimonial. Decizia definitvă a instanței a fost pronunțată anul acesta, în martie.
(Citiți și Deputații salvează mandatele unor parlamentari condamnați pentru conflict de interese. Reacția ANI)
UPDATE: A rămas și prevederea care nu-i mai permite președintelui să refuze nici măcar o dată numirea simplilor judecători și procurori.
UPDATE: La Senat, în Comisie a rămas amendamentul din Legea 303 privind statutul judecătorilor și rpocurorilor care le interzice magistraților manifestarea sau expirmarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă sau executivă.
Este prevederea în virtutea căreia Cătălin Rădulescu, foarte cunoscut sub porecla deputatul – mitralieră, spunea că Augustin Lazăr riscă o acțiune în instanță:
„Domnul procuror general nu a înțeles nimic. Abuzează în fiecare zi prin ce face. Menirea lui este să conducă parchetele care fac anchete, nu să anlizeze ce face legislativul. Aș vrea să atrag atenția că de mâine de când se votează legile 313 și 317 dânsul poate intra sub incidența abuzului în serviciu. Prin legea 304 se interzice magistraților să mai comenteze ce face legislativul”, spune Rădulescu, pe 12 decembrie.
***
Știrea inițială:
Dezbateri accelerate în Parlament, unde cele două camere se grăbesc să aprobe proiectele de așa-numită reformare a Justiției, astfel încât legislația în domeniu să fie adoptată până la intrarea în vacanță.
1. Comisia parlamentară specială va dezbate modificările Codului Penal și Codului de procedură penală, după ce deputații au avut termen până luni să depună amendamentele.
Proiectul PSD – ALDE a fost prezentat miercuri și a stârnit critici fără precedent din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a DNA, DIICOT, Parchetului general, Forumului Judecătorilor și Asociației Procurorilor.
Cu toții acuză că, sub pretextul transpunerii Directivei europene privind prezumția de nevinovăție și a dreptului de fi prezent la proces, parlamentarii puterii au introdus prevederi care sacrifică dreptul victimelor și pun în pericol ordinea publică și siguranța cetățeanului.
Toate acestea sunt făcute pentru a-i proteja pe politicieni și a-i scăpa de dosarele penale actuale și de cele posibile pe actuala legislație.
De altfel, judecătorii și procurorii din mai multe județe vor protesta luni, în fața instanțelor și parchetelor unde lucrează, față de modificările operate pe bandă rulantă, de către coaliția majoritară, în cadrul așa-numitei reforme a Justiției.
Magistrații au explicat, pe rețelele sociale și în comunicate oficiale, efectele mai multor amendamente, din care le amintim pe cele mai importante:
- nu vor putea fi folosite imaginile surprinse de camerele de supraveghere pentru identificarea suspecților
- nu vor putea fi făcute publice numele sau fotografiile suspecților, chiar dacă este nevoie de identificarea unui criminal în serie sau a unui terorist
- suspectul trebuie să asiste la audierea victimei, chiar dacă victima este un minor abuzat sexual
- un suspect nu poate fi condamnat în lipsă, chiar dacă el a fugit din țară când era sub control judiciar
- dacă în termen de un an nu descoperă autorul, procurorii sunt nevoiți, conform noilor modificări să claseze cauza, deși infracțiunile contra vieții sunt imprescriptibile.
2. La Senat intră în dezbatere pachetul de trei legi aprobate de Camera Deputaților
Senatorii vor dezbate luni modificările la primul pachet de legi ale Justiției:
- Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
- Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Prin amendamentele aprobate de deputați, se încearcă instituirea controlului asupra magistraților, în spcieal asupra procurorilor. În ceea cei privește pe cei din urmă, șeful ierarhic va putea infirma soluțiile lor dacă le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice. Acum, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, doar când sunt considerate ca fiind nelegale. Noua prevedere poate fi folosită pentru închiderea unor dosare, de exemplu.
De asemenea, deputații au votat înființarea unei structuri speciale pentru anchetarea magistraților, în cadrul Parchetului General. Atribuție exclusivă a acesteia – urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție, sau asimilate acestora, săvârșite de judecători și procurori. În opinia CSM, nu există nicio evoluție a infracțiunilor comise de judecători și procurori care să justifice măsura.
Acest obiect de activitate este preluat de la DNA.
Secția va fi condusă un procuror-șef numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din aceasta sectie, în urma unui interviu transmis în direct și publicat ulterior pe site-ul Consiliului.
3. Tot la Senat urmează să fie dezbătut, și apoi aprobat, un proiect de modificarea a Legii ANI votat pe 11 decembrie în Camera Deputaților
Dacă va intra în vigoare, scriu cei de la România Curată, vor fi salvați 675 de parlamentari, primari, președinți de consilii județene și consilieri acuzați de conflict de interese sau incompatibilitate, dar în cazul cărora nu s-a ajuns încă la o sentință definitivă sau, dacă există și condamnarea definitivă, nu s-au aplicat încă sancțiunile impuse de lege.
Aceasta însemană încetarea de drept a tuturor interdicțiilor (valabile trei ani de la pronunțarea instențelor) de a candida și de a fi ales.
Efecte principale ale modificărilor:
- interdicția nu se mai aplică trei ani din momentul pronunțării, ci trei ani de la momentul în care alesul s-a aflat în conflict de interese sau incompatibilitate (ținând cont de durata procesului și de a investigației, cei trei ani se pot încheia înaintea mandatului – de exemplu, un primar semnează imediat după câștigarea alegerilor un contract pe bani publici cu firma soției. Chiar adcă ANI află imediat și începe procedurile, nu este garantat că până la sentința definitivă va dura mai puțin de trei ani).
- interdicția nu se mai aplică decât pentru ocuparea aceleiași funcții. Aceasta le va permite politicienilor să procedeze, așa cum au și făcut înainte de o decizie a CCR care a lămurit lucrurile, o rotire a cadrelor – primari sau președinți de consilii județene au devenit parlamentari pentru a scăpa de interdicție.
4. Bonus – Dezincriminarea faptelor de corupție comise în favoarea altor persoane
Comisia Florin Iordache va dezbate, în virtutea monopolului atribuit pentru toate reglementările care au legătură cu Justiția, și un alt proiect controversat, propus de 15 deputați, printre care și Andreea Cosma, fiica lui Mircea Cosma, fost președinte al Consiliului Județean Prahova.
Prin modificarea articolului 12 al Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, care pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
- a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea unei tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale:
- b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii
Dacă vor fi aprobate modificările, nu vor mai fi incriminate faptele săvârșite în folosul altor persoane și cele din care se obțin alte foloase necuvenite în afara celor materiale.
