joi

28 martie, 2024

20 octombrie, 2018

Avizul dat de Comisia de la Veneția referitor la modificările aduse Codului Penal și Codului de procedură penală enumeră o serie de articole modificate sau complet noi pe care organismul european le consideră periculoase pentru întregul sistem judiciar.

Experții CV atrag atenția că ele vor afecta profund nu doar combaterea corupției, ci întregul proces de înfăptuire a justiției, având impact mare și asupra investigării și pedepsirii faptelor cu violență și a infracțiunilor de criminalitate organizată.

De aceea solicită Comisia reevaluarea tuturor amendamentelor și studierea lor ca un întreg, mai ales că apar și numeroase contradicții între diferite prevederi.


Toate articolele enumerate de experții Comisiei de la Veneția au fost dur criticate de magistrații români și au fost prezentate cu tot cu consecințele lor în analize ale DNA sau Parchetului General.

Au fost însă ignorate de Comisia parlamentară specială, condusă de Florin Iordache.

Câteva dintre recomandările Comisiei de la Veneția, din avizul adoptat vineri

Codul de procedură penală

  • să reevalueze modificarea per total a acestei legi, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ;
  • să modifice substanțial regulile privind comunicarea legate de anchete în curs (art. 4); începerea urmăririi penale (art. 305); limitarea probelor și imposibilitatea folosirii unor anumite tipuri de probe (articolele 139, 143, 153 și 168); dreptul de a fi informat și de a participa la toate acțiunile procurorilor (art. 83 și 92);
  • să reconsidere dispozițiile finale și tranzitorii.

Codul Penal

  • Să modifice prevederile privind infracțiunile de corupție, în special mita (art. 290) – opinia subliniază că amendamentul ar descuraja pe cei care au dat mită să coopereze cu procurorii, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă (art. 291 şi 292), delapidarea (295)şi abuzul în serviciu (art. 297);
  • Să modifice unele prevederi cu un impact mai general, precum prescripția faptelor (art. 154-155) – potrivit opiniei, există riscul ridicat ca unele cauze complexe să fie prescrise înainte ca procesul să se încheie, mărturia mincinoasă (art. 273) şi compromiterea intereselor justiției (art. 277);
  • Să amendeze propunerile vizând confiscarea extinsă (art. 112^1) şi definiția funcționarului public (art. 175), pedepsele accesorii (art 65) pentru a le aduce în linie cu obligațiile internaționale ale ţării.

Ce prevăd articolele vizate în mod special de Comisia de la Veneția


Articolele din Codul de procedură penală:

  • Articolul 305 este cel care impune clasarea cauzei dacă, în termen de un an, procurorul nu începe urmărirea penală față de persoană, adică nu descoperă suspectul. ”În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.”
  • Modificarea art. 83 Cod procedură penală, care obligă procurorii să accepte ca suspectul și inculpatul să asiste la audierile martorilor. Despre această modificare, procurorii au explicat că va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că, în numeroase situații, martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. Mai grav este că un minor abuzat sexual va ajunge să stea față în față cu cel care l-a abuzat, ceea ce îi va crea o nouă traumă, au mai atras atenția procurorii. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate;
  • Articolele 139, 143, 153, 168, care fac imposibilă folosirea unor probe. Articolul 139, alineatul (3) stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții” eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări legale.
  • Despre modificarea articolului 143, DNA a spus că restrânge dreptul organelor de urmărire penală de a folosi comunicații înregistrate obținute legal pentru constatarea la timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni. Articolul 143 alineatul (41) stabilește că: ”…În cazul în care, pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indiciile săvârșirii și a altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate și înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți.” De exemplu, dacă se descoperă că o persoană cercetată pentru săvârșirea unui omor fusese interceptată într-un alt dosar, de un alt organ judiciar, în perioada în care fusese ucisă victima, înregistrările nu pot fi folosite pentru a stabili dacă autorul s-a aflat în locul săvârșirii faptei.
  • Art. 153, în noua formulare, reduce competențele proprii procurorului, deja limitate, în materia obținerii datelor privind tranzacțiile financiare, a criticat DNA. Astfel, articolul 153 alineatul 11 C.P.P., încalcă principiul legalității procesului penal, în condițiile în care prevede că ”datele privind situația financiară a persoanelor pot fi folosite ca probe numai împotriva persoanelor care au fost indicate în solicitarea procurorului”, ceea ce împiedică folosirea unor probe obținute în mod legal pentru dovedirea unor infracțiuni. Spre exemplu, dacă datele financiare obținute în baza autorizării judecătorului cu privire la un om de afaceri dovedesc că acesta a dat mită unui funcționar public, probele nu pot fi folosite împotriva acestuia. Această restrângere a posibilității aflării adevărului nu are nicio justificare obiectivă și împiedică organele judiciare să își îndeplinească atribuțiile stabilite de Constituție.
  • De asemenea, pe listă figurează și Articolul 290. Ce spunea DNA despre modificarea lui: limitează în mod nejustificat termenul în care o persoană poate să denunțe o infracțiune pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă. Articolul 290 alineatul (11) și (12) prevăd:
    „(11) Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii.” Aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare egalitatea în drepturi.

Câteva articole din Codul Penal amintite de Comisia de la Veneția:

  • Art. 290, care la alin (3) spune că “Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii acesteia.” Comisia spune că prevederea descurajează denunțarea acestor fapte de corupție. Similar, la traficul de influență.
  • Este amintită și reformularea infracțiunii de abuz îns erviciu, care este acum o form fără fond.
  • Dezincriminarea mărturiei mincinoase (art. 273)
  • Este amintit și Art. 277, numit “Compromiterea intereselor justiţiei” – conform noului Cod, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. 3 indice 1, cu următorul cuprins: “Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani”.  Acest articol vizează procurorii, polițiștii, presa etc.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: