Franța și Germania au pledat marți, la Bratislava, în favoarea aprobării celui mai ambițios plan elaborat în ultimii 20 de ani în domeniul apărării, în încercarea de a învinge reticența unor state est europene și de a evita opoziția care încă poate fi manifestată de Marea Britanie.
Opoziție care s-a manifestat explicit, anunță Reuters, în declarația ministrului britanic Michael Fallon, care înainte de întâlnirea miniștrilor Apărării a anunțat: ”Vom continua să ne opunem orcăror idei privind armata europeană sau centrul unic de comandă. Suntem de acord că Europa trebuie să facă mai mult în domeniul apărării, dar să dublezi sau să subminezi NATO este pur și simplu calea greșită”.
Ce s-a discutat la Bratislava
Miniștrii Apărării din cele 28 de state membre au discutat marți pentru prima oară, în cadru formal, propunerea avansată de tandemul Franța-Germania, încercând să contureze o strategie coerentă care să poată fi promovată de șefii de state la următorul summit din decembrie.
Printre propunerile discutate s-au numărat:
- sporirea finanțărilor alocate misiunilor militare
- utilizarea în scop comun a tehnicii aero-spațiale (elicoptere, drone etc.)
- diversificarea msiunilor comune de menținere a păcii în exteriorul granițelor UE
- creșterea capacității de apărare împotriva atacurilor cibernetice purtate de hackeri sponsorizați de state
Schimbare semnificativă de mesaj
Sosiți împreună la reuniunea de la Bratislava, miniștrii Apărării din Germania și Franța,Ursula von der Leyen și Jean-Yves Le Drian, au insistat că planul pe care îl propun nu are drept scop formrea unei armate în care ”militarii din Europa să poarte aceeași uniformă”.
”Dimpotrivă”, au afirmat cei doi, ”vrem să ne organizăm astfel încât să putem reacționa rapid cu tot ce are mai bun fiecare stat european”.
Ursula von der Leyen a reamintit cum Europa s-a zbătut să își coordoneze eforturile în timpul epidemiei de Ebola din 2014 din Africa de Vest, cum ”limitele Europei” au fost evidențiate în timpul campaniei anglo-franceze din Libia, în 2011, și cum operațiunea s-a baza pe expertiza SUA în materie de planificare și logistică.
Înaintea summitului UE organizat la Bratislava, Parisul și Berlinul au lansat conceptul de ”Uniune Europeană de Apărare”, lăsând impresia că UE este gata după Brexit să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea proprie.
Recent, cele două state au propus constituirea unui comandament unic al Apărării, la Bruxelles.
Cei ce se opun
Până la momentul ieșirii efective din UE, Marea Britanie are în continuare un cuvânt de spus în deciziile europene, care pot fi promovate la nivelul executivului european numai prin consens.
Pe aceeași linie a opoziției față de proiectul franco-german se situează, scrie Politico, și o parte a noilor membri UE, care se bazează în totalitate pe capabilitățile NATO când vine vorba de apărare.
Pentru Letonia și Estonia, de exemplu, state aflate sub ”umbrela” NATO, alocarea de fonduri pentru o apărare comună europeană ar fi o provocare gratuită.
”Privim la modul sceptic ideea constituirii unei armate europene”, confirmă ministrul de Externe leton Edgars Rinkēvičs.
Jens Stoltenberg: Nicio contradicție între o apărare europeană puternică și NATO
Ideea exprimată de oficialul britanic nu este împărtășită oficial de Alianța Nord-Atlantică- secretarul general NATO Jens Stoltenberg, care a avut o întâlnire cu șefa diplomației europene în marja reuniunii de la Bratislava, a afirmat că UE își poate întări mijloacele comune de apărare fără să aducă niciun prejudiciu Alianței.
”Nu există nicio contradicție între o apărare europeană puternică și NATO”, a declarat public Stoltenberg.
Mizele pentru Franța și Germania
Pentru liderii Franței și Germaniei există inclusiv justificări interne de a promova o uniune de Apărare.
Francois Hollande speră să determine Germania să își sporească contribuția financiară pentru sectorul Apărării, de care ar benficia în mare măsură industria franceză de profil.
Punând apoi Apărarea sub lumina reflectoarelor, socialiștii francezi au ocazia să insiste asupra unei realități: odată cu ieșirea Marii Britanii din UE, Franța devine principala putere militară a Europei.
Scopul Angelei Merkel, afectată puternic de criticile că ar fi expus țara valurilor de migrație, este acela de a reasigura electoratul german că este procupată de securitatea cetățenilor.
În felul acesta, partidul cancelarului încercă inclusiv să blocheze previzibilele atacuri politice pe această temă din viitoarea campanie parlamentară.
Opinie critică
”Proiectul, așa cum ne este astăzi prezentat, nu va schimba nimic semnificativ în modul de configurare al Apărării Europei”, declară pentru EurActiv François Heisbourg, director la International Institute for Security Studies din Londra.
“Ar putea să ajute eventual la o expunere mai importantă în exteriorul granițelor europene și să dea prilejul liderilor să demonstreze că vor să rezolve o chestiune care preocupă publicul. În esență însă, este vorba doar de simbolism, de nimic practic”, spune expertul londonez.
