Ratele dobânzilor la credite sunt la minime istorice şi există riscul ca acestea să crească, ceea ce va duce, implicit, şi la creşterea ratelelor de rambursare la bănci, avertizează Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), citat de Agerpres.
„Noi am atras atenţia că suntem în momente de minim istoric de dobândă. Sistemul bancar trebuie să fie atent în această perioadă la cum se construiesc portofoliile de active, pe niveluri minime de dobândă, mai ales în ceea ce priveşte creditele persoanelor fizice, în special cele care merg la un nivel mare de îndatorare, aproape de nivelul maximal permis de legislaţie”, a declarat, marţi, Sergiu Oprescu, preşedintele ARB, potrivit relatărilor Agerpres.
Totodată băncile trebuie să prezinte clienţilor riscurile evoluţiei dobânzilor la contractarea unui credit, potrivit președintelui ABR.
„În mod normal, unui client care vine astăzi la bancă să semneze un contract, i se arată că ROBOR-ul în ultimii 10 ani a avut un anumit nivelul maxim. La nivelul respectiv se calculează un scadenţar, care îi arată la cât ar putea să ajungă rata la dobânda respectivă. Genul acesta de abordare este unul precaut, de prudenţă şi vine dintr-o reglementare europeană transpusă în legislaţia naţională. Arată clientului faptul că această dobândă de bază, ROBOR, variază. Acum trei ani era 4%, acum este 0,8% (ROBOR la 3 luni), în 2008 era 16%”, a explicat Sergiu Oprescu.
Preşedintele ARB a regretat faptul că această practică nu a fost aplicată în trecut, căci dacă ar fi fost, „probabil nu ar fi existat atâtea discuţii acum”.
„Conştientizarea riscului, care poate să producă efecte contrare pe partea băncii şi pe partea clientului, este un element de prudenţă, pe care trebuie să îl luăm în calcul. Este bine să comunicăm pe subiect. A-l ascunde ar fi greşit”, a declarat Sergiu Oprscu, citat de Agerpres.
„Învăţăm şi noi din ce s-a întâmplat în trecut. Poate că exista mai puţină incertitudine, dacă eram mai vocali în trecut pe subiecte legate de riscul valutar, de exemplu, dacă lucrurile erau mai bine comunicate, mai înţelese. Facem acest lucuru acum”, a mai spus preşedintele ARB.
Creditele în franci elveţieni
Relaţia dintre clienţii cu probleme la plata ratelor şi bănci se va derula, pe viitor, pe bază de negociere directă, după ce Curtea Constituţională a României (CCR) a decis invalidarea legii privind conversia creditelor în franci elveţieni (CHF) la cursul istoric şi trimiterea în instanţă a dosarelor de dare în plată, cu aplicarea principiului impreviziunii, potrivit preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
„Cred că lucrurile vor continua să fie în acelaşi trend pe care băncile l-au arătat, de negociere directă cu clientul. Au existat exerciţii efectuate de băncile comerciale de negociere a unor haircut-uri (reduceri de datorii – n.r.), de rescadenţări etc”, estimează Sergiu Oprescu.
O mare parte (78%, potrivit datelor BNR) din solicitările clienţilor cu credite în franci elveţieni „au fost deja onorate de către bănci, au ajuns la o anumită rezoluţie”, a spus preşedintele ARB.
Nivelul de restructurare a creditelor în cazul populaţiei este de 4,7%, cu mult peste numărul de notificări de dare în plată (de aproximativ 6.400 potrivit datelor BNR -n.r.), potrivit datelor oficiale citate de Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB.
Băncile țin cont de argumentul impreviziunii, în rescadenţările acordate clienţilor, susţine Mirela Bordea, membru în Consiliul director al ARB.
„Băncile au în vedere aceste evenimente produse pe parcursul derulării creditului, care nu au fost luate în calcul la acordare, în rescandenţările aprobate. Deci, într-un fel sau altul, impreviziunea a fost avută în vedere şi a stat, într-un fel, parţial, la baza rescadenţările pe care băncile le-au făcut”, potrivit oficialului ARB citat.
În aceste condiţii, reprezentanţii ARB susţin că darea în plată va fi mai degrabă o soluţie excepţională, decât regulă pentru cei care au probleme cu plata ratelor la bancă.
Pe de altă parte, ARB a recomandat băncilor membre să participe la discuţiile cu clienţii prin intermediul CSALB (Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar) pentru a fructifica această oportunitate de a ajunge la o soluţie amiabilă.
