Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Apelurile de la Curtea Supremă vor fi reluate de la ”zero”, cu completuri de cinci judecători trase la sorți – decizie CCR

de Vladimir Ionescu , 7.11.2018

Curtea Constituţională a decis miercuri, cu majoritate de voturi, că există conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

Comunicatul integral al CCR:

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi: A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Menționăm că aceste completuri sunt folosite în cazul apelurilor judecate la Curtea Supremă.

Conform CCR, toți membri completului de cinci ar fi trebuit trași la sorți, însă Curtea Supremă a menținut vechea reglementare, cu doar patru judecători aleși aleatoriu.

Potrivit unor surse G4Media, decizia de miercuri a CCR le va permite celor care au primit sentințe definitive la Curtea Supremă să le atace, dacă nu și-au epuizat căile extraordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală.

Decizia a fost pronunțată pe sesizarea transmisă de premierul Viorica Dăncilă, care a acuzat Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) că nu aplică prevederile legale referitoare la formarea completelor de cinci judecători.

Liviu Dragnea, președintele PSD este judecat de un complet din cinci judecători format pe vechea lege.

Înalta Curte a considerat că modificarea care impune tragerea la sorți a tuturor ce formează aceste completuri se aplicăp doar pe viitor, adică de la 1 ianuarie 2019, când se stabilesc noile completuri.

Consecința deciziei de miercuri a CCR este reluarea tuturor proceselor aflate pe rol la completele de cinci, inclusiv al celui în care liderul social-democraților a fost condamnat în prima instanță la trei ani și șase luni în Dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman.

Deocamdată, procesul din apel abia a început, fiind la a doua amânare.

Ce prevedea vechea Lege 303 – completurilor de cinci judecători sunt conduse de drept de magistrați cu funcții de conducere (președintele ICCJ, vicepreședinții sau șefii de secție), iar ceilalți patru membri și membrii supleanți sunt trași la sorți la începutul anului.

Cele două completuri existente pe penal sunt conduce acum de vicepreședintele Iulian Dragomir și de Sorina Mirela Popescu – șef interimar al Secției Penale.

Ce stabilește noua reglementare – magistrații cu funcții de conducere nu mai sunt membri de drept ai acestor completuri, componența fiind integral stabilită prin tragere la sorți.

Cum  a pledat Guvernul

Din partea Guvernului, a pledat la CCR Toni Greblă fostul judecător constituțional Toni Greblă, care a demisionat după ce DNA a început urmărirea penală împotriva sa pentru mai multe acuzații de corupție. În prima instanță, el a fost achitat.

„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legale a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a stablit contrar şi peste, adăugâng la prevederile legii că în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, sunt desemnaţi de drept în fiecare cele două completuri de judecători, astfel încât şi în prezent, ÎCCJ, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit printr-o hotărâre a Colegiului director, că prevederea legală nu se aplică decât de la 1 ianuarie 2019.

Componenţa acestor completuri s-a făcut în afara legii şi practica constituţională e constantă, textele constituţionale de asemenea. Legea e de strictă interpretare şi niciun alt organ în afara de Parlament nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a spus Toni Greblă în dezbaterea de miercuri de la CCR.

Cum a pledat președinta ICCJ

ICCJ a fost reprezentată de președinta instanței, Cristina Tarcea:

„Trebuie să mărturisesc faptul că Înalta Curte se află într-o situaţie inedită – şi anume de a explica de ce a aplicat în litera şi spiritul ei legea. Pentru că litera şi spiritul legii înseamnă (…) şi respectarea termenelor pe care legea le impune aceluia care are o anumită obligaţie. Desigur, întotdeauna când vorbim de conflict juridic de natură constituţională, în mod implicit vorbim şi de cooperare loială între autorităţi, dar cooperarea loială între autorităţi presupune nu numai diligenţe în evitarea blocajelor instituţionale, dar şi corectitudine în citarea şi citirea textelor de lege. Mă refer la citarea şi citirea integrală a textelor de lege şi mă refer la prezentarea coroborată a situaţiilor care pot rezulta din diferite texte de lege, uneori contradictorii”, a spus Cristina Tarcea.

Şefa Instanţei supreme a arătat că, deşi nu a făcut niciun fel de referire cu privire la calitatea procesuală a titularului contestaţiei, „pare puţin ciudat că, în condiţiile în care se invocă un blocaj între cele două autorităţi, o altă autoritate face această sesizare”.

„Dacă există un blocaj instituţional ce oprea Guvernul să adopte o OUG în care să dispună că pentru 2018 completurile trebuie trase la sorţi în iunie sau septembrie?”, a întrebat retoric şefa Curţii Supreme.

Aceasta a subliniat că încă din anul 2014, atunci când s-au înfiinţat completurile de cinci pe noul Cod de procedură penală, până în prezent a existat o interpretare comună, agreată atât de CSM cât şi de către Guvern, în privinţa acestei legi, care să suplinească o lipsă de reglementare.

„Nu aţi constatat că doar anul asta, în septembrie, lumea a constatat că completurile de 5 judecători nu au funcţionat legal?”, şi-a încheiat pledoaria Cristina Tarcea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult