Aproximativ 1.700 de judecători și procurori au semnat luni un apel al Forumului Judecătorilor din România prin care îi cer ministrului Justiției, Tudorel Toader, să țină cont de avizul CSM, chiar dacă acesta este pus consultativ, și să retragă proiectul de reformare a sistemului judiciar.
La 1 ianuarie, în România existau 3.016 posturi de procuror , din care erau ocupate 2.622, și aproximativ 4.500 de judecători în funcție.
„Având în vedere voința majorității covârșitoare a magistraților, vă solicităm, pentru înlăturarea oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, să dispuneți retragerea sa (respingerea în Guvern, după caz, evitând înaintarea în Parlament), cerând Ministrului Justiției să inițieze și să dezvolte un dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare”, explică magistrații, într-un apel emis luni, după ce ministrul Toader a declarat că nu renunță la proiect.
În opinia membrilor Forumului Judecătorilor, modificările de esență propuse de Ministrul Justiției „încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic. Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar, aspecte ce au fost condamnate de Comisia Europeană în repetate rânduri”.
Aflat la deschiderea anului universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Toader Tudorel a declarat c[ nu renun'[ la controversatul proiect de reformare a sistemului judiciar:
„Noi ne facem datoria aşa cum scrie la carte, aşa cum scrie în Legea 24/2000 privind tehnica legislativă. Textele de lege nu se negociază. Iniţiatorul unui act normativ, indiferent de ierarhie, se raportează la soluţia legislativă, se raportează la normele de tehnică legislativă şi propune o formulă de redactare, proiect de lege, să vorbim, care ajunge în final în Parlament, unde au loc dezbateri, argumente pro contra, modificări îmbunătăţiri ale soluţiilor propuse de iniţiatori”, a spus ministrul Justiției.
