Decizia Guvernului de a extinde la toate persoanele fizice plata contribuțiilor la asigurările sociale de sănătate (CASS) de 5,5% pe chirii este o formă de creștere a cotei unice de impozitare și descurajează investițiile în construcții, avertizează marți Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și Fundația Romanian Business Leaders (RBL).
Într-un comunicat de presă, cele două organizații ale mediului de afaceri critică proiectul de ordonanță de urgență inițiat de Ministerul Finanțelor Publice privind extinderea CASS la chirii și în cazul contribuabililor care deja plătesc această taxă din alte venituri, începând cu anul 2014.
”Credem cu tărie că măsurile de creștere a fiscalității pentru veniturile din chirii și activitățile liberale nu fac decât să descurajeze investițiile în construcții și spiritul antreprenorial al celor ce au decis să urmeze calea unei activități independente”, reclamă AOAR și RBL.
De asemenea, organizațiile reproșează MFP că a inițiat măsura fiscală ”fără consultarea contribuabililor, a mediului de afaceri sau a categoriilor direct afectate în legatură cu impactul real al măsurii”.
Fundația Romanian Business Leaders și Asociația Oamenilor de Afaceri din România avertizează că extinderea CASS ar urma să aibă 4 efecte negative asupra economiei românești:
- Este echivalentă cu o mărire artificială și netransparentă a cotei unice. Întrucât nu există nicio contraprestație din partea bugetului asigurărilor de sănătate pentru această cotă suplimentară de contribuție, ea se traduce printr-o creștere a cotei efective de impozitare a veniturilor din investiții.
Într-o situație asemănătoare se află decizia privind introducerea unor contribuții obligatorii la sistemul de pensii pentru persoane fizice care obțin venituri din activități independente.
- Este, în fapt, o măsură fiscală discriminatorie. Întrucât se aplică numai veniturilor din anumite investiții (chirii) și nu pentru toate veniturile din investiții (dobânzi, dividende, câștiguri de capital) sau celor din vânzarea proprietăților imobiliare.
Măsura încalcă, astfel, atât principiul echității fiscale în ceea ce privește impunerea diferitelor tipuri de venituri ale persoanelor fizice, cât și principiul neutralității măsurilor fiscale în raport cu diferite categorii de investitori și capitaluri.
Ambele principii sunt statuate de Articolul 3 – Principiile fiscalității – din Codul Fiscal aprobat de Legea 571/2003, așa cum a fost modificat și este în vigoare în prezent în România.
- Nu va genera venituri pentru bugetul pe termen scurt și mediu. Astfel de măsuri contradictorii și necorelate au ca efect creșterea gradului de neconformare (evitarea plății contribuției) și o tendință de a evita declararea veniturilor respective și a veniturilor, în general.
- Distorsionează competiția în piața imobiliară între diferite categorii de actori (persoane juridice și respectiv persoane fizice) generând o perturbare artificială a pieței imobiliare ca urmare a aplicării unor cote de fiscalitate diferite. Nu în ultimul rând, este posibil ca scăderea randamentelor din investițiile imobiliare destinate închirierii să determine reorientarea fondurilor disponibile pentru acest tip de investiție din construcții (investiții având grad mare de multiplicare în economie și efect direct în ocuparea forței de muncă și reducerea șomajului) către alte tipuri de investiții, cu fiscalitate mai redusă, dar fără efecte pozitive sau cu efecte foarte limitate pentru economia românească.
