joi

18 aprilie, 2024

22 decembrie, 2014

Rabelais își încheie al său ”Gargantua și Pantagruel” cu un soi de ”Profeție pentru anul cel veșnic”.  Un atare set de prognoze ușor de făcut (”cailor le va plăcea și mai mult ovăzul, boala cea mai contagioasă va fi lipsa de parale etc, etc) de astă dată serios :

Prima – care ar trebui să ne facă optimiști : anul care tocmai trece a atins acel grad de incoerență a administrării statului și a produsului economic încât poate fi socotit – mai ales în cheia manierei în care s-a votat la alegerile de luna trecută –  încheierea unui ciclu :

Există toate datele unei resetări,  ”cifrele” teoretice sunt bune, ieșirea din criză poate fi comutată, măcar cu câteva grade, spre antreprenoriatul și consumul intern: ISD-urile au atins acea saturație care să ne determine să privim și spre piața românească.


A doua prognoză : Cifrele pe care s-a făcut bugetul sunt atât de spectaculoase față de zgomotele din baza economiei, încât trebuie să fim și pesimiști :

Cât din veniturile scrise acolo se pot efectiv obține și, mai ales, cum vor fi ele completate, când avem un sistem fiscal folosit când ca ciur, când ca dârmon ?

În fine, noutatea, de dincolo de ”profețiile” curente pentru toți cei 25 de ani de la Revoluție încoace :

2015 va fi anul în care România își va schița drumul spre zona euro, indiferent de ce vor face celelalte surate ale sale din estul Europei, căci apartenența la acest club imprevizibil și uneori costisitor e singura cale de-a avea un cuvânt de spus în deciziile comunitare :


Va fi anul decisiv, căci de cât de realiste vor fi politicile de convergență reală și de cât de coerentă va fi guvernarea în a produce legislația necesară și a și-o respecta, va depinde în bună măsură dacă generația de sacrificiu care a dus greul ultimilor 25 de ani va intra ( următorii 4-5 ani, până la aderare, și următorii 2-3 de după ) într-un nou ciclu de sacrificiu. Va fi o treabă la fel de dificilă (dar mai riscantă în felul său) ca și aderarea României la UE.

Mai jos – o selecție scurtă din cele câte mii de titluri și sute de analize (nu toate economice) publicate de cursdeguvernare.ro în anul 2014 – și o întrebare : câte din ele vor fi valabile și în anul care vine?

***

1. Tabelul unui deceniu: Creșterea taxelor vs. rata de colectare. Povara pe cei care plătesc: Studiu de caz – TVA

2. Analiză/ 1 ianuarie 2019 – data țintă pentru adoptarea euro. Necesități, provocări și riscuri

3. Valentin Lazea / O problemă contagioasă: Politica monetară ca substitut al reformelor structurale

4. Analiză / Cele 4 Românii și drumul fiecăreia până la euro. Divergența internă severă

5. Subiect de reflecție: Cu doar 40% din cifra de afaceri totală, capitalul autohton dă 60% din valoarea adăugată

6. Cristian Grosu / Un tabu: Resursele României. Cifrele necruțătoare dintre business, politică, mitologie

7. Cât costă datoria publică guvernamentală și cum va evolua ea până în 2018

8. Economia – made in or by Romania? (II) / Tabloul producției românești: inadecvarea la piața internă și dezechilibrele externe

9. Interviu Florin Talpeș – Bitdefender: Noi, mediul de afaceri, prea am acționat până acum ca și cum ceea ce se întâmplă cu guvernarea e normal

10. ”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar

11. Mircea Coșea / Modelul economic românesc: de la ”liniar-vegetal” la ”capcana venitului mediu”

12. În caz că se lucrează la Bugetul 2015 / Structura fiscalității românești în context european: câteva comparații

13. Suprataxa pe combustibili / Petroliștii: ce au câștigat, ce pierd

14. Puterea de cumpărare a salariilor după intrarea în UE: o evoluție și câteva observații

15. Aurelian Dochia / Băncile, creditul și relansarea economică

16. Summit-ul noului război rece: Cele 7 obiective obținute de România în noua ecuație

17. Interviu Gelu Ștefan Diaconu, președintele ANAF : Problema popririlor multiple în mediul de afaceri * Particularitatea României – PIB-ul nefiscalizat și rata de colectare * Arieratele în companiile mari – private și de stat

18. Industria – pentru piața internă, pentru piața externă: O radiografie pe ramuri, ponderi, probleme

19. Justiția socială – paradoxul românesc: Relația dintre muncă, sărăcie și creșterea economică, în comparație cu statele UE

20. Gabriel Biriș/ Experimentele fiscale ale ultimilor ani și morții lor. Scurt inventar

21. Puterea de cumpărare a salariilor după intrarea în UE: o evoluție și câteva observații

22. Ionuț Dumitru/ Povara fiscală pe muncă în România: O abordare comparativă

23. Analiză / Răspunsul militar al Occidentului la criza din Ucraina: Măsurile concrete ale NATO depășesc în premieră granițele fostei URSS

24. Valentin Naumescu/ Să fii sau să nu fii pe falia dintre lumi? Despre avantajele şi dezavantajele periferiei geopolitice

25. România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid

26. Eficiența energetică a României – o comparație. Consumul și taxarea

27. Politica externă a României (1) / Contractul cu Occidentul: când politica externă trece prin încrederea în politica internă

28. Cristian Grosu / Despre creștere – ”… că subțire nu se prinde”

29. Prețul energiei electrice în România: competitivitatea celui mai mic cost din UE, compromisă de cea mai mare taxă în preț

30. Analiză / ”Impredictibilitatea Federației Ruse” crește bugetul Armatei României. Nivelul actual de echipare și planul de înzestrare

31. Daniel Dăianu / “Marele impas economic”

32. Sărăcia copiilor – o analiză: România, mai aproape de SUA și cu mult sub oricare alt stat din UE

33. Valentin Naumescu / Redeschiderea dosarului istoric al Estului. Război în Europa. Apărarea cibernetică sau NATO II?

34. Macroconsecințele emigrației din datele oficiale revizuite: de la șomajul care s-ar fi dus spre 20%, la creșterea numărului de ”investitori străini”

35. Interviu – Jyrki Katainen, vicepreşedintele CE / Sunt mulți bani în Europa: Creșteți încrederea în mediul de afaceri, faceți fiscalitatea predictibilă și veți avea investiții

36. Alocația pentru copii – practica europeană și aplicarea ei în România

37. Document / Repartiția banilor și obiectivele de dezvoltare ale României: Acordul pe fondurile UE 2014-2020 a fost aprobat de Comisie

38. Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa

39. Conferințele cursdeguvernare.ro

40. Cristian Grosu / Legile bugetelor, pariul lui Iohannis și mediul de afaceri autohton

***
cursdeguvernare.ro vă urează Sărbători fericite și un An Nou eficient !

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

5 răspunsuri

  1. Cheia pentru imbunatatirea indicilor economici – inflatie, preturi, putere de cumparare, venituri salariale, antreprenoriale si a impozitarii, etc. este productivitatea inalta a muncii si cresterea economica – asa cum au aratat analizele amintite.Incheierea tranztiei catre stagnare, pentru cea (mult) intirziata spre „dezvoltare economica accelerata” si accedere la moneda Euro, isi au cheia „cheilor” in modelul economic nou, bugetar-institutional.Adica unul combinat, „calitativ”, care-l „completeaza” functional pe cel bugetar (cantitativ).Urmatorii 25 de ani nu vor aduce nici o schimbare economica pozitiva, daca nu vom prelua si activa modelul economic „calitativ” institutional, prin care Asia emergenta a depasit lipsa resurselor bugetare pentru dezvoltare si tarele economice ale sistemului economic feudal asiatic, intirziat.Acest model presupune, ca odata cu modelul economic bugetar, clasic (european), sa preluam modelul „tigrilor asiatici” care inseamna constructia de inalta functionalitate/competitivitate economica nationala, singura care poate aduce o industrializare rapida, asigurata de masive investitii straine si absorbtia fondurilor UE.
    In 2015, parcursul si evaluarea economica vor trebui vazute si in acest registru inovator, in care pasii stiintifici de „economie aplicata” pot compensa lipsa banilor bugetari, datorati disparitiei economiei nationale si „putinatatii” activelor economice si industriale straine.

  2. Felicitari si respect draga domnule! Un an plin de analize relevante si autentice, o placere si o provocare sa citesti, o piatra de temelie pentru presa romaneasca, majoritatea scufundata in mocirla. In lupta cu ratingofagii monstruosi care au indobitocit mintea auditoriului sper sa ai succes in tot ce intreprinzi!
    Salutari si sanatate!

  3. Si pe langa toate acestea, sunt de parere ca nu trebuie sa nimicim Cartagina, ci sa cucerim piata interna pentru fabricatia interna, in Romania”.

  4. Curs de guvernare este in prezent o “voce desteapta din sala”. Cred ca si aici se pun bazele unei gandiri economice romanesti.“Si pe langa toate acestea, sunt de parere ca nu trebuie sa nimicim Cartagina, ci sa cucerim piata interna pentru fabricatia interna, in Romania”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

5 răspunsuri

  1. Cheia pentru imbunatatirea indicilor economici – inflatie, preturi, putere de cumparare, venituri salariale, antreprenoriale si a impozitarii, etc. este productivitatea inalta a muncii si cresterea economica – asa cum au aratat analizele amintite.Incheierea tranztiei catre stagnare, pentru cea (mult) intirziata spre „dezvoltare economica accelerata” si accedere la moneda Euro, isi au cheia „cheilor” in modelul economic nou, bugetar-institutional.Adica unul combinat, „calitativ”, care-l „completeaza” functional pe cel bugetar (cantitativ).Urmatorii 25 de ani nu vor aduce nici o schimbare economica pozitiva, daca nu vom prelua si activa modelul economic „calitativ” institutional, prin care Asia emergenta a depasit lipsa resurselor bugetare pentru dezvoltare si tarele economice ale sistemului economic feudal asiatic, intirziat.Acest model presupune, ca odata cu modelul economic bugetar, clasic (european), sa preluam modelul „tigrilor asiatici” care inseamna constructia de inalta functionalitate/competitivitate economica nationala, singura care poate aduce o industrializare rapida, asigurata de masive investitii straine si absorbtia fondurilor UE.
    In 2015, parcursul si evaluarea economica vor trebui vazute si in acest registru inovator, in care pasii stiintifici de „economie aplicata” pot compensa lipsa banilor bugetari, datorati disparitiei economiei nationale si „putinatatii” activelor economice si industriale straine.

  2. Felicitari si respect draga domnule! Un an plin de analize relevante si autentice, o placere si o provocare sa citesti, o piatra de temelie pentru presa romaneasca, majoritatea scufundata in mocirla. In lupta cu ratingofagii monstruosi care au indobitocit mintea auditoriului sper sa ai succes in tot ce intreprinzi!
    Salutari si sanatate!

  3. Si pe langa toate acestea, sunt de parere ca nu trebuie sa nimicim Cartagina, ci sa cucerim piata interna pentru fabricatia interna, in Romania”.

  4. Curs de guvernare este in prezent o “voce desteapta din sala”. Cred ca si aici se pun bazele unei gandiri economice romanesti.“Si pe langa toate acestea, sunt de parere ca nu trebuie sa nimicim Cartagina, ci sa cucerim piata interna pentru fabricatia interna, in Romania”.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: