vineri

29 martie, 2024

17 februarie, 2019

„Cred că guvernul român ar trebui să înceteze să critice Bruxelles-ul, să-și rezolve problemele cu care se confruntă, cu legea justiţiei şi toate reformele pe care trebuie să le facă şi care le-au fost cerute de multe ori, apoi să rezolve problema bugetului, după care să se concentreze pe o preşedinţie foarte, foarte importantă pentru noi toţi”, spune, într-un interviu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de la Digi 24, Antonio Lopez, secretarul general al Partidului Popularilor Europeni.

Uniunea Europeană îşi va schimba în câteva luni conducerea, după alegerile europarlamentare de la final de mai. Iar bătălia pe care o duc acum politicienii din blocul comunitar este pentru salvarea democraţiilor din faţa valului de populism care cuprinde statele membre. Doar că la această luptă ar trebui să participe toţi cetăţenii europeni care au drept de vot.

„Populismul a crescut în ţările noastre, nu în UE. Sunt foarte activi în multe ţări europene, de exemplu în Italia. Problema a început în ţările membre. Poate că în aceste ţări ar trebui să dea de gândit acest lucru, dar ştim ce avem de făcut: să recâştigăm aceşti oameni, să le dăm soluţii pragmatice”, spune, în interviul pentru Digi24, Antonio Lopez, secretarul general al Partidului Popularilor Europeni, cea mai mare familie politică din Parlamentul European.


În interviul acordat Digi 24, Antonio Lopez atinge teme de actualitate:

Despre mișcările populiste:

”Nu este doar extremă-dreaptă. Este şi extremă-stângă, care nu a fost prea generoasă cu proiectul european. Vă reamintesc că ele au fost tot timpul contra extinderii UE. Extrema-stângă a fost foarte antieuropeană de foarte mult timp.

Avem două extreme cu care ne confruntăm. Şi depinde de noi, partidele de centru, să ducem lupta democratică pentru a recupera voturi de la cei care le-au folosit greşit, după părerea mea, dar este datoria noastră să recâştigăm aceste voturi. Oamenii au dat aceste voturi, din diferite motive, sunt disperaţi, şi-au pierdut locurile de muncă, încearcă să găsească soluţii disperate sau miraculoase, ştim că ele nu există, dar trebuie să îi ajutăm.


Şi trebuie să ne schimbăm şi noi, să ne reformăm, să ne adaptăm la noile realităţi. Are loc o nouă revoluţie, apar noi tehnologii, ceea ce duce la temeri printre oameni. Dispar locuri de muncă. Ce-o să facem în legătură cu asta? Jean-Claude Juncker, planul Juncker a acordat 35 de miliarde de euro şi a creat 12 milioane de locuri de muncă în UE, în ultimii 5 ani. Cred că acestea sunt lucrurile pe care oamenii le aşteaptă de la noi.”

Despre Brexit:

”Poate că Brexit va întări UE. Poate că în ultimii 2 ani, 27 de ţări, foarte diferite, au rămas unite în negocieri în ciuda tuturor dificultăţilor, al tuturor presupunerilor. Şi cine este acum în zona de risc? Marea Britanie. Să ne reamintim: când referendumul a fost câştigat de cei pro-Brexit, toată lumea spunea, aaaa, de acum Marea Britanie este liberă, vor negocia ce vor ei, UE va fi divizată, toată lumea va spune altceva despre asta. S-a întâmplat tocmai invers. Am obţinut un singur acord, care evident, nu a mulţumit toate cele 27 de ţări. În ţara mea avem chestiunea Gibraltar, în Olanda sau în Franţa avem problema pescuitului, deci sunt felul de probleme. Dar toţi am căzut de acord, ca o reacţie europeană bună, cu un singur acord, pe care britanicii sunt incapabili să îl accepte. De ce?

Pentru că problema este la ei. Nu înţeleg ce se întâmplă în politica britanică. M-am născut şi am crescut într-o admiraţie pentru politicienii britanici. Dar politica britanică, un exemplu al democraţiei, care durează de 600 de ani, un exemplu pentru mulţi dintre noi, şi nu mi-e frică s-o spun, suntem liberi astăzi în Europa datorită personalităţii lor speciale. Dar pe de altă parte, nu îmi dau seama ce se întâmplă astăzi în politica britanică. Există mult populism şi sunt foarte îngrijorat. Şi sper că lucrurile se vor schimba radical în lunile şi anii următori în Marea Britanie. Sunt printre cei care cred că trebuie să avem cele mai bune relaţii cu Marea Britanie, după Brexit. Din motive financiare, de securitate şi multe altele, pentru cei 400 de mii de români care trăiesc şi muncesc acolo, trebuie să avem cele mai bune relaţii cu ei.

Despre relația cu SUA:

”Una dintre chestiunile legate de Brexit este că Londra a fost totdeauna o punte între UE şi SUA. Eu sunt pe jumătate american şi sunt un mare apărător al relaţiilor transatlantice, cred în ele. Sunt unii în Europa care spun că ar trebui să avem relaţii mai bune cu China. Ok, foarte bine. Eu cred că avem mai multe în comun cu Statele Unite.

În fond, SUA a fost creată de mulţi europeni care au plecat acolo. Da, ei au trăit sub acelaşi preşedinte, acelaşi steag, ceea ce este şi aspiraţia noastră pentru viitorul Europei. Dar aşa este SUA şi avem nevoie de această relaţie, categoric. Iar Marea Britanie a avut un rol central. Să păstrăm acest lucru. Unii spun: totul depinde de preşedintele SUA, care acum este Trump. Şi este foarte rău pentru relaţiile cu UE. Barack Obama a fost un preşedinte foarte diferit. Dar care era prioritatea lui Obama faţă de UE? Zero. Prioritatea lui era Estul, era China, Asia. Asta a fost prioritatea administraţiei Obama, iar timp de 8 ani, relaţiile cu UE au fost îngheţate, pe timpul lui Obama.

Apoi a venit Trump. Care a început prin a insulta UE, a ataca UE, ca încet-încet să se schimbe. Ştie că are nevoie de UE, din multe puncte de vedere: economic, de securitate. Poate că Trump a spus: europenii trebuie să plătească pentru apărare. Şi am putea spune: mulţumesc. Pentru prima dată după 25 de ani pentru prima dată discutăm în UE despre propria noastră apărare. Şi avem nevoie de asta, din cauza agresiunilor ruse, din cauza evenimentelor din vecinătatea UE, sunt multe războaie la graniţele noastre şi ne trebuie o bună apărare. În plus, economisim bani astfel, pentru că dacă avem o piaţă integrată a apărării, poate vom cheltui mai puţin

Ca să vă dau un exemplu, dacă construieşti un avion european, ce se întâmplă? Trebuie să plăteşti copyright-ul inovaţiilor tehnologice create de americani, de ruşi, de chinezi. Dacă plătim cercetarea pe cont propriu, angajăm europeni, investim bani europeni, putem crea tehnologia noastră. Ceea ce nu doar ne va costa mai puţin, dar va crea şi locuri de muncă şi va da salarii europenilor. De ce nu?”

Despre armata UE:

”Cunosc bine structurile și modul de funcționare al NATO. Cred că a fost o școală bună pentru europeni să lucreze împreună în diferite misiuni în toată lumea, iar ei sunt obișnuiți cu sistemul în care au un general francez cu un colonel german, un căpitan spaniol, un sergent sau un general român. E un mod de lucru cu care s-au obișnuit. Asta e bine.

Suntem pe drum spre o armată europeană? Poate că da, poate că începem să o construim, încetul cu încetul. Eu aș promova ceea ce numim forțe de reacție rapidă. De ce? Pentru a ajuta un lucru bun pe care îl are UE: suntem cei mai buni donatori pentru misiunile umanitare. Dar câteodată banii nu ajung la cei care au nevoie de ei. Se pierd pe drum pentru că nu există forţe care să apere, nici ale SUA, nici ale Rusiei, şi nu ştiu dacă Rusia e interesată prea mult în ajutoare umanitare, noi da, noi suntem donatorii principali în Orientul Mijlociu şi în multe războaie din lume, dar avem nevoie de militari europeni să asigurăm ca aceşti bani şi aceste transporturi pe care le trimitem ca ajutor umanitar să ajungă la cei care au nevoie.

În plus, în multe ţări, foste colonii, ei se bucură mult mai mult de steagul UE decât de steagul fostelor ţări colonialiste. Am văzut asta în nordul Africii, în Algeria de exemplu sau în Libia, în Orientul Mijlociu, steagul european este binevenit. Este semnul a ceva bun. Contrar cu alte steaguri, Spania, Italia, Anglia, Franţa, Belgia, care le amintesc de trecutul colonial. De aceea cred că avem nevoie de asta.”

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: