Producătorii și transportatorii de țiței au intrat în conflict după ce Conpet, companie care deţine monopolul natural asupra transportului de ţiţei, a decis să solicite Agenției Națională de Resurse Minerale (ANRM) majorarea tarifelor. ARNM a dat câştig de cauză Conpet, spre nemulţumirea producătorilor.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA), din care face parte singurul producător autohton de țiței OMV Petrom – la care statul deține prin Ministerul Energiei un pachet de 20,6% din acțiuni – susține că a primit cu surprindere vestea aprobării majorării cu 1,41%, un ordin al ANRM în acest sens fiind publicat marți în Monitorul Oficial.
ROPEPCA susține că sectorul petrolier românesc va fi puternic afectat de creșterea tarifului de transport într-un context defavorabil de preț la țiței și supraimpozitare a operațiunilor. Costurile producătorilor interni vor crește cu circa 1 milion de euro în acest an ca urmare a majorării tarifului de transport, reiese din calculele asociaţiei.
”Presiunea suplimentară adusă de mărirea tarifului Conpet la aproape 80 de lei/tona de țiței transportată prin conducte poate amenința supraviețuirea unui întreg sector economic şi poate crea un precedent periculos pentru acţiuni similare viitoare”, se arată într-un comunicat transmis de ROPEPCA.
Transportatotul de țiței Conpet Ploiești, controlat de statul român prin Ministerul Energiei care deține 58,71% din acțiuni, susține că majorarea cu 1,41% a tarifelor nu este de natură să producă un risc la nivelul sistemului, tariful de transport reprezentând sub 1% din prețul de la pompă al carburanților.
Reprezentanții companiei au precizat, într-o dezbatere publică din luna ianuarie că decizia de a solicita majorarea tarifului a fost luată după ce reprezentanții Petrom au anunțat că în 2016 vor livra o cantitate mai mică de țiței, diferența fiind de natură să afecteze profitabilitatea transportatorului.
Statul încasează dividende de la ambele companii. Anul trecut, valoarea cumulată a dividendelor încasate de la cele două companii s-a ridicat la 161 de milioane de lei.
Ordinul ANRE cu privire la majorarea tarifelor de transport a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 9 februarie. Noile tarife sunt, după cum urmează:
- Transport prin Sistemul național de transport al țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului – 79,75 de lei pe tonă;
- Tarifele de aplicat în activitatea de transport al țițeiului din import de către Rafinăria Arpechim: 38,85 de lei pe tonă pentru o cantitate de până la 100.000 de tone și 16,6 lei pe tonă pentru cantități mai mari;
- Tarifele de aplicat în activitatea de transport al țițeiului din import la rafinăriile din Bazinul Ploiești: 38 de lei pe tonă pentru o cantitate mai mică de 100.000 de tone și 16 lei pe tonă pentru cantități mai mari;
- Tarifele de aplicat în activitatea de transport al țițeiului din import la Rafinăria Rafo Onești: 29,88 de lei pe tonă pentru o cantitate de până la 100.000 de tone și 27,38 de lei pe tonă pentru cantități mai mari;
- Tarifele de aplicat în activitatea de transport al țițeiului din import la Rafinăria Petromidia: 8 lei pe tonă pentru o cantitate mai mică de 100.000 de tone și 7,33 de lei pe tonă pentru cantități mai mari.
Ordinul a intrat în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial.
Argumentele celor două părți
O dezbatere publică pe tema majorării tarifului de transport a avut loc, la solicitarea ROPEPCA, pe 11 februarie.
Daniel Apostol, secretar general al Asociației, a punctat că decizia ar putea duce la ”reduceri masive, brutale de volume în nivelul de producție”, potrivit înregistrărilor discuției publicate de ANRM.
Mai mult, producătorii au acuzat că majorarea prin ordin a unui tarif de transport ”pare mai degrabă o măsură de protecție a marjei de profit a Conpet, a monopolului natural Conpet, în detrimentul producătorilor de țiței afectați deja de prăbușirea prețului petrolului”.
Apostol a arătat că marjele Conpet au crescut în 2015, în condițiile în care costurile suportate de companie au scăzut constant, prin urmare majorarea tarifului nu este justificabilă.
”În primele nouă luni ale anului 2015, Conpet a realizat o marjă a profitului de exploatare de aproape 19 procente, adică o creștere de peste 11% față de perioada similară a lui 2014. Mai important este că e o creștere de peste 30% față de volumul preconizat în propriul buget de venituri și cheltuieli (…) O creștere a tarifului de transport nu este numai nejustificată din punctul de vedere al costurilor suportate de Conpet care au scăzut constant și care se situează sub nivelul anului 2013 care este data ultimei majorări, dar sunt contrare tendinței pieței serviciilor petroliere”, a precizat secretarul general ROPEPCA în cadrul dezbaterii.
El a precizat că scăderea prețului țițeiului a dus la creșterea ponderii tarifului de transport de la 3% în primele nouă luni din 2015, la peste 7,5% la nivelurile actuale de preț.
Gheorghe Ionescu, director de operațiuni la Conpet, a precizat că din punctul lor de vedere scăderea cotațiilor nu are nicio legătură cu nivelul tarifului, având în vedere că acestea nu au crescut atunci când prețul țițeiului era mai mare.
Ionescu a punctat că la realizarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2016, compania s-a bazat pe o cantitate anunțată de OMV Petrom a fi transportată în acest an, cantitate ce a fost ulterior revizuită în scădere, fără ca producătorul să poată fi penalizat prin contract.
”La construcția bugetului pe anul 2015, Petrom a comunicat o cantitate ce urma să fie predată la transport pentru anul 2015 de 3.960.000 de tone și sigur pe baza acestei cantități a fost fundamentat bugetul de venituri și cheltuieli și așa cum ați sesizat și dvs. în anul 2015 nu s-a produs nicio majorare a tarifului de transport (…) Majorarea de 1,41 la sută a fost fundamentat în condițiile în care Petrom a comunicat că pentru anul 2016 va preda la transport o cantiate de 3.740.000 de tone deci cu circa 220.000 de tone mai puțin decât comunicase în anul 2015 (…) După negocierea contractului Petrom a comunicat o reducere de încă 100.000 de tone la nivelul de 3.640.000 de tone. Deci 300.000 și ceva de mii de tone, aproape 10%, 8% mai puțin decât în anul anterior. Principalul motiv pentru care solicităm majorarea tarifului cu 1,41% se datorează în principal acestei scăderi de producție (…) Există prevederi contractuale care permit Petrom să transporte cu 10% mai puțin decât s-a angajat prin contractul de transport fără să fie penalizată, ceea ce are impact asupra veniturilor Conpet. Pentru Conpet acest lucru poate însemna trecerea pe pierdere”, a explciat directorul companiei.
El a adăugat că realizările Conpet au legătură cu măsurile luate de companie pentru maximizarea profitului.
”Legat de marjă, eu cred că ar trebui să se facă o distincție foarte clară între marja aprobată prin tariful de transport și marja realizată efectiv de către Conpet pentru că realizând o marjă mai mare așa cum ați spus acest lucru reprezintă efortul transportatorului și este rezultatul măsurilor tehnico-economice, organizatorice pe care Conpet le-a luat. Pentru că singura posibilitate de a realiza un profit mai mare decât cel care prin marja aprobată în tarif ar putea fi realizat este o mai bună organizare și luarea unor măsuri tehnice care să conducă la realizarea acestui lucru.
Conpet este o societate comercială cu capital majoritar de stat. Compania este listată pe Bursa de Valori București și dispune de doi ani de un management profesionist selectat în baza Ordonanței 109.
Situația financiară a Conpet
Anul trecut, Conpet a înregistrat în 2015 un profit de 54,2 milioane de lei, în creștere cu 5,6% față de rezultat record raportat în anul precedent. Veniturile totale din exploatare s-au majorat cu 2,2%, la 411,7 miioane de lei, în timp ce cheltuielile au urcat cu 0,4%, la 349,5 milioane de lei, potrivit raportului transmis Bursei.
Veniturile din serviciile de transport intern au însumat 309,2 milioane de lei în 2015, în scădere faţă de anul precedent. Pe de altă parte, veniturile din transportul de ţiţei din import au crescut cu 19%, la 70 de milioane de lei.
Creșterea veniturilor din activitatea de transport a survenit în condițiile în care în februarie 2015, ANRM a majorat cu 10,3% tarifele Conpet pentru transportul țițeiului din import pentru rafinăriile din bazinul Ploieşti (Petrobrazi – OMV Petrom şi Petrotel – Lukoil). Toto atunci, ANRM a majorat și tarifele pentru Rafinăria Petromidia (Rompetrol) cu circa 20%.
Cantitatea totală de produse transportate de Conpet a urcat cu 5,5% anul trecut până la 6,99 milioane de tone, alimentată de un avans cu 15% al cantităţii la import până la 3,084 milioane de tone. Transportul intern a raportat o scădere de circa 3% până la 3,9 milioane de tone.
Producţia de ţiţei din România a totalizat în primele opt luni 2015 circa 2,522 milioane tep, fiind cu 0,6% (15.000 tep) mai mică faţă de cea din perioada ianuarie-august 2014. In 2014, importurile de ţiţei au totalizat 6,727 milioane tone echivalent petrol (plus 27% faţă de 2013). Producţia de ţiţei s-a ridicat, în 2014, la 3,788 milioane tep, fiind cu 2% mai mică faţă de cea din anul precedent.
ROPEPCA susţine că scăderea cantităților de țiței din producție internă este, în principal, rezultatul ”declinului natural al producției, fiind necesare investiții de aproximativ 1 miliard de euro anual doar pentru menținerea nivelului producției”. Scăderile de cantități se datorează si închiderii unor sonde devenite nerentabile în urma scăderii prețului țițeiului. Costul suplimentar presupus de majorare poate provoca scăderi suplimentare de cantități, mai arată asociaţia.
Raportată la producţia europeană, producţia naţională de ţiţei reprezintă aproximativ 2% din producţia Europei şi circa 6% din cea a UE. Producția se desfăsoara de peste 150 de ani, din campuri mici, mature si fragmentate, existând în total în jur de 13 000 de sonde din care cam jumătate de țiței.
Raportată la producţia europeană, producţia naţională de ţiţei reprezintă aproximativ 2% din producţia Europei şi circa 6% din cea a UE. Producția se desfăşoară de peste 150 de ani, din câmpuri mici, mature şi fragmentate, existând în total în jur de 13 000 de sonde din care cam jumătate de țiței.
Productivitatea pe sondă în România este de 20 de barili/sondă/zi, una din cele mai mici din Europa. Comparat, Italia are 271 b/s/zi, Danemarca are 964 b/s/zi, UK are 363 b/s/zi, Germania are 150 b/s/zi. Per ansamblu, industria extractivă de ţiţei şi gaze în Uniunea Europeana angaja 77.900 de persoane în 2013, din care industria din România angaja 25.680, cel mai mare număr din UE.
