Anomaliile congenitale ale Bugetului General Consolidat al României

de Marin Pana | 13.2.2017 .

După ce am prezentat veniturile şi cheltuielile bugetului de stat (BS), să vedem cum se integrează ele în bugetul general consolidat (BGC), din care reprezintă cam jumătate, unde se alătură sumelor prevăzute în bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, bugetul pentru şomaj, fondul national de asigurări sociale de sănătate etc.

Venituri minoritare, cheltuieli majoritare

Datele oficiale arată că veniturile bugetului de stat sunt minoritare în bugetul general consolidat ( 46%), în timp ce cheltuielile sunt majoritare (56%). Urmare a acestei modalităţi de construcţie a finanţării statului, deficitul bugetului de stat este cu două treimi (66%) mai mare decât cel al bugetului general consolidat (BGC) şi se apropie de 5% din PIB-ul estimate la 815,2 miliarde lei.

Practic, statul ar urma să facă anumite cheltuieli în baza fondurilor obţinute nu din impozit pe venit, impozit pe venit, impozit pe proprietate, TVA sau accize ( toate surse proprii ale statului) ci din impunerea unor excedente în alte bugete care compun BGC. Şi este vorba despre 16 miliarde lei (sau 2% din PIB) excedente la alte bugete, presupuse a nu avea nevoie de banii respectivi.

În anii anteriori, această dispunere a deficitelor, cel de stat mult peste cel general consolidat a fost criticată iar recomandarea era o plasare în linie, cu valori aproximativ egale. Adică statul, dacă tot îşi asumă un deficit relativ ridicat, măcar să nu mai tragă fonduri din altă parte. Să-şi asume prin impozitare transparentă, directă sau indirectă, finanţarea obligaţiilor asumate.

La această abordare, se mai adaugă faptul că veniturile bugetului de stat, aşa relativ reduse în raport cu practica europeană, sunt bazate inclusiv pe fondurile europene pentru coeziune (19,8 miliarde lei, respectiv 4,44 miliarde euro la cursul mediu pe 2017 prezumat a fi de 4,46 lei/euro) şi fondurile pentru agricultură de 5,3 miliarde lei ( circa 1,2 miliarde euro).

În traducere, cam 25 de miliarde de lei, sau 3% din PIB vor depinde de sumele primite de la Uniunea Europeană. Respectiv veniturile totale ale BGC, prevăzute a fi de 31,25% din PIB, ar urma să provină cam 90% din surse interne iar aproape 10% din surse externe. Ceea ce înseamnă că va trebui să fim extreme de atenţi cu absorbţia fondurilor europene, de care depinde îndeplinirea obiectivului de păstrare a deficitului BGC sub limita de 3% din PIB.

Dacă nu o facem, ratingul de ţară al României, care de-abia traversase limita de investment grade, riscă să revină în zona nerecomandată pentru investiţii, cu consecinţele de rigoare pentru sumele care ar putea să intre în ţară, pentru finanţarea deficitului de cont curent şi pentru costurile datoriei externe.

Atenţie la deflator !

Atenţie, însă, până acum ne-am referit doar la numărătorul fracţiei care va da deficitul bugetului general consolidat pe anul 2017. Stabilirea unui minus programat la -2,96% pe cash şi -2,99% pe standard international ESA depinde şi de un indicator mai puţin cunoscut, aşa-numitul deflator, care permite trecerea creşterii PIB din forma nominală ( preţuri curente) în forma reală ( în preţurile perioadei de bază).

Concret, PIB-ul planificat pentru 2017 este cu 7,5% mai mare în termini nominali, iar realizarea creşterii reale de 5,2% depinde de păstrarea deflatorului ( hai să-i spunem inflaţia din întreaga economie, adică altceva decât indicele preţurilor de consum pentru populaţie) la nivelul de 2,16%.

Ceea ce la momentul întocmirii programului de guvernare şi a creionării bugetului pe anul în curs părea plauzibil. Numai că, între timp, a apărut un semnal îngrijorător. Indicele preţurilor producţiei industriale a avansat într-o singură lună, decembrie 2016, cu 0,9%. Inflaţia medie anuală o fi ea prevăzută la 1,4% (cum s-ar spune, în 2017 preţurile vor rămâne mai mici decât în 2014 – oare ?) dar IPC nu este deflatorul utilizat la calculul PIB, implicit a deficitului BGC.

Una peste alta, realizarea în practică a obiectivelor din bugetul pe anul în curs prespune o aliniere favorabilă a tuturor condiţiilor din economia internă şi inexistenţa vreunei presiuni negative din mediul extern ( dependenţa de piaţa unică nu poate fi neglijată, din moment de trei sferturi din comerţul exterior îl facem cu ţările UE). Să dea Domnul !

Publicat la data de 13.2.2017 .

2 comentarii

  1. ovidiu
    17.2.2017, 3:31 pm

    cred ca e o interpretare un pic eronata. in bugetul de stat, la cheltuieli, sunt prinse si subventiile care se varsa la bugetul de asigurari sociale (pensii) pentru echilibrare. la fel, se vireaza si spre autoritati locale. daca scadeti sumele astea de la cheltuieli, bugetul de stat iese echilibrat, iar in anumite perioade in surplus.

  2. Rotonic
    18.2.2017, 9:23 pm

    Un buget ambitios si care va fi realizat cu unele corectii doar de catre guv actual si care o va lua la vale in caz de schimbare a lui.
    Foarte bine gandit de catre un scorpion gen ori reusim ori murim cu voi de gat.
    Eu unul sper sa le iese pentru Romania nu de dragul lor.
    Oricum lumea nu este multumita oricat de bine ar conduce cineva imaginea guvernului se erodeaza, in cazul lor nici macar nu au reusit sa faca mare lucru si deja au imagine compromisa.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română