Noul Cod Fiscal ar putea duce la creşterea deficitului de cont curent până la 3,1% din PIB în 2017, este de părere Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, a treia cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor.
Economistul se aşteaptă, totodată, ca măsurile de relaxare fiscală ce ar urma să intre în vigoare în 2016, cum ar fi reducerea cotei TVA de la 24% la 20%, dar şi măsurile amânate pentru 2017, cum ar fi eliminarea accizelor suplimentare la carburanţi şi reducerea cotelor CAS, să determine o „scumpire” a banilor, respectiv să impulsioneze un nou ciclu de creştere a dobânzii cheie de politică monetară.
„Ca o reacţie la acest Cod Fiscal şi mai ales dacă se va implementa legea salarizării care prevede majorări salariale importante, BNR-ul va reacţiona şi va majora dobânda”, a declarat Andrei Rădulescu, la un seminar pe teme economice organizat de Finmedia.
Economistul anticipează o creştere a dobânzii de politică monetară de până la 3,5% în 2017 şi chiar mari repede de atât dacă vor creşte salariile din sectorul bugetar.
Totodată, deficitul de cont curent ar urma să ajungă anul acesta la 0,8% din PIB, BT anticipând o creştere de până la 2% în 2016, respectiv de 3,1% în 2017.
„Deficitul de cont curent ar putea creşte la 3% din PIB în 2017. Comerţul se află pe o pantă ascendentă şi, vedeţi – corelaţia cu dinamica importurilor. Cu cât va accelera mai mult comerţul, cu atât şi importurile vor accelera. O accelerare a exporturilor este dependentă de noi investiţii. Dacă vin noi companii la noi să deschidă fabrici şi să exporte 70-80% din producţie, evident că şi exporturile vor accelera”, a explicat economistul BT.
Andrei Rădulescu spune că deşi există semnale ale deteriorării balanţei comerciale, economia României este pe o pantă ascendetă, iar noul Cod Fiscal ar putea duce la creşterea investiţiilor productive cu 10%.
„În 2017, am putea asista, dacă factorii externi ne permit, la o creştere a investiţiilor cu 10% (a formării brute de capital fix, adică a valorii bunurilor durabile dobândite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie, n.r.)”, a arătat economistul BT.
Pe de altă parte, economistul a avertizat că e nevoie ca România să nu facă erori de politică economică, iar „cu noua lege a salarizării există riscul să ajungem în situaţia Ungariei”.
„Filmul României este unul pozitiv, dar trebuie să existe prudenţă în ceea ce priveşte măsurile care ar putea duce la o deraiere (…) Ungaria în 2004 când au obţinut paşaportul UE – primul lucru: noi vrem să ajungem cu salariile la nivelul Germaniei. Şi au pus la salarii până a venit criza. Când a venit criza, gâfâiau. Salariile din sectorul public constituie referinţă pentru salarizarea din economie, inclusiv pentru sectorul privat. Cu cât creşti mai abrupt costul cu forţa de muncă şi nu poţi să contrabalansezi cu inovaţie, cu şocuri de productivitate, cu atât vei gâfâi. Nu poate să există dezvoltare pe salarii minime, dar nu poţi să faci şocuri de genul acesta fără să ai o supapă de unde să scoţi”, a explicat Andrei Rădulescu, adăugând că o posibilă supapă ar putea fi reducerea drastică a evaziunii fiscale.
Economistul BT spune că spre sfârşitul deceniului, economia SUA şi cea mondială ar putea reintra într-un ciclu de descreştere.
