Subfinanțarea cronică a educaţiei şi lipsa punerii accentului pe calitatea investiţiei în domeniu generează nu doar pierderi individuale semnificative, ci și un minus de șapte de miliarde de euro în PIB, anual, scrie Andreea Paul, preşedinte INACO – Iniţiativa pentru Competitivitate, pe site-ul personal.
„Menţinerea subfinanţării cronice a educaţiei prin nerespectarea procentului stabilit în lege de cel puţin 6% din PIB şi lipsa punerii accentului pe calitatea investiţiei în educaţie duc la pierderi individuale semnificative, chiar înjumătăţirea veniturilor salariale tocmai pentru categoriile de persoane vulnerabile, şi la pierderi anuale pentru societate de aproximativ 7 miliarde de euro în PIB.
La asta adăugaţi cei 1,3 miliarde euro din fonduri europene alocate capitalului uman românesc din care, iată, în al cincilea an de execuţie financiară în ciclul 2014-2020, am absorbit fix 0,00%”, precizează Andreea Paul.
Investiţia în educaţie are cel mai mare randament asupra calităţii vieţii „dintre toate opţiunile existente”, atât asupra indivizilor, cât şi asupra societăţii. Astfel, un leu investit în plus în educaţie aduce o creştere cu 1,5 lei la PIB, menționează Andreea Paul.
„Este o creştere economică neinflaţionistă, adică nu înghite puterea de cumpărare a cetăţenilor, aşa cum se întâmplă în cazul stimulării artificiale a creşterii economice prin creşterea salariilor necorelate cu productivitatea muncii”, susţine Andreea Paul.
Efectele unui an în plus de şcoală:
- creşte veniturile individuale medii cu peste 8%
- reduce riscurile de a deveni şomer cu 8%
- reduce riscurile unor probleme grave de sănătate tot cu 8%
De asemenea:
- un absolvent de liceu câştigă cu o treime mai mult decât cei care au doar studii gimnaziale
- un absolvent de facultate câştigă în medie cu două treimi mai mult decât absolvenţii de liceu
- creşterea proporţiei absolvenţilor de facultate cu 5 puncte procentuale în România ar duce la mărirea PIB-ului cu 3,6% până în anul 2025.
- îmbunătăţirea rezultatelor românilor la testul PISA – care estimează calitatea educaţiei şi calitatea investiţiei în educaţie – la nivelul mediu al ţărilor OECD – poate antrena un plus de creştere economică anuală cu 1% a PIB
Punerea accentului pe memorare în şcolile pre-universitare, şi nu pe creativitate, inovare şi tehnologie, înjumătăţeşte productivitatea forţei de muncă la vârsta maturităţii şi automat câştigurile salariale.
