Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

de Andreea Paul | 5.4.2017 .

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții proprii financiare relevante, ceea ce se traduce în cum să tocăm legal de la stat 2 miliarde de lei anual.

Guvernul actual își propune să lanseze luna următoare un program public dedicat firmelor create după data de 30 ianuarie 2017 prin care să acorde: “ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari“, conform art. 3. (1) al OUG/30.01.2017 pentru lansarea Programul “Start-up Nation – Romania”. Detalii AICI cu privire la beneficiarii, domeniile, punctajele și cheltuielile eligibile.

Așadar, vorbim despre 2 miliarde de lei alocate anual din bugetul țării debutanților în afaceri. Ideea nu e rea. Nici măcar nouă nu e. Anii trecuți s-au lansat programe similare, precum programul START sau SRLD, inclusiv în anul 2016: Start-up Plus sau Diaspora Start-up.

Câteva critici constructive sunt utile acum, în plină dezbatere publică, care precede lansarea efectivă a programului in luna mai și care sunt menite să ne trezească la realitate, să cheme la responsabilitate și corecții la nivelul Guvernului:

  • Mânați de bani, nu neapărat de spiritul de business. A aloca 2 miliarde de lei unor debutanți în afaceri fără contribuții și responsabilități financiare proprii relevante crește exponențial șansa de rateu al firmei debutante, pentru că deschide supapa celor interesați mai degrabă să absoarbă acești bani de la stat, nu neapărat să creeze firme noi și locuri de muncă care să reziste pe piață. Cele mai bune practici internaționale de stimulare a antreprenorilor debutanți recomandă co-interesarea în finanțarea planului inițial de afaceri în proporție de cel puțin 50% ca să tragă cu toată energia și creativitatea sa barca știind că are și propiile sale economii sau împrumuturi în joc. Gândiți-vă, simplu, cum ați cheltui voi banii primiți de la stat ca ajutor cu sau fără contribuții proprii atașate?! De obicei, ești mai cumpătat, mai responsabil cu banii proprii decât cu cei primiți.
  • Ipoteza de lucru a noii reglementări în ceea ce privește numărul de beneficiari este excesiv de optimistă. Cum să propui 10 mii de firme beneficiare anual finanțate de la stat, mai mult decât în ultimii 7 ani luați la un loc? În perioada 2009-2015, numărul total al beneficiarilor a fost de 9401 firme susținute prin cele 8 programe publice active dedicate antreprenoriatului debutant, mic și mijlociu, prin care s-au creat sub 18 mii de locuri de muncă. De la această realitate pornim și de la această capacitate instituțională și antreprenorială românească. Detalii AICI cu privire la fiecare program public activ. Nu e rău deloc să fii ambițios și să crești țintele, dar diferența dintre realitate și propunerea actuală se numește halucinație. Aceeași diferență ne dă și dimensiunea riscului de tocare a banilor publici de către cei fără prea mare legătură cu antreprenoriatul. De ce spun asta? Pentru că nu oricine poate fi om de afaceri. Pentru că avem o capacitate antreprenorială reală limitată în economie. Pentru că principala problemă a companiilor active azi este lipsa forței de muncă calificate la nivelul nevoilor reale ale sectorului privat actual.
  • Guvern nou, program nou, memorie instituțională redusă. Orice inițiativă publică nouă pentru susținerea antreprenoriatului ar fi trebuit să fie precedată de o analiză de impact a eficienței programelor publice active în ultimii 8 ani, dar și de o analiză a celor mai bune practici la nivel internațional care ar putea fi adaptate în România. Or acești doi pași esențiali în buna guvernare nu s-au făcut.  Dacă s-ar fi făcut, decidentul public ar fi trebuit să vadă că programul SRLD pe care l-am croit în anul 2011 a dus la cele mai multe locuri de muncă nou create (peste jumătate din totalul locurilor de muncă create de beneficiarii tuturor celor 8 programe publice de susținere a antreprenoriatului în ultimii ani) și la cea mai mare utilitate a banului public cheltuit prin raportarea costurilor publice la numărul de locuri de muncă nou create. Decidentul public ar trebui să aibă apoi înțelepciunea de a nu omorî programul SRLD care are de departe cel mai puternic impact pozitiv, mai mult decât toate celelalte 7 programe luate la un loc în ultimii 8 ani și să-l dezvolte, nu să-l înlocuiască cu unul cu eficiență mai mică.
  • De ce a mers bine programul SRLD și ce avem de învățat din el? Pentru că am trecut prin cei doi pași ai bunei guvernări enunțați mai sus și am importat modelul singaporez, adaptat desigur la posibilitățile financiare ale țării noastre în anul 2011. Prin acest program se acordau până anul trecut alocaţii financiare nerambursabile de la stat de cel mult 10.000 de euro, dar nu mai mult de jumătate (50%) din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri. Aplicația se făcea on-line, transparent și punctajul era obținut în timp real, nu subiectiv în funcție de voința sau subiectivitatea unor evaluatori/funcționari publici. Obligația beneficiarului era de a crea cel puțin 2 locuri de muncă noi, iar pentru cel mult 4 angajați salariile erau scutite timp de 3 ani de plata CAS pentru veniturile salariale de până la nivelul mediu pe economie, pe lângă un pachet mai larg de stimulente fiscale. Am mai făcut însă un lucru: an de an, evaluam utilitatea cheltuirii banului public pe baza datelor oficiale prezentate de către AIPPIMM, raportând cheltuielile publice totale alocate fiecărui program în ultimii ani la numărul de locuri de muncă nou create. Concluziile în urma calculelor făcute în anul 2015 le găsiți AICI, iar cele actualizate în anul 2016 le găsiți publicate în volumul Forța economică a femeilor (Editura Polirom, 2016).

Recomandările mele finale, scurte și la obiect:

1. Să trecem prin cele două etape cheie: analiza de impact a programelor existente și analiza bunelor practici internaționale actualizate, pentru a ne putea conecta pragmatic la realitățile economiei românești.

INACO vă poate furniza aceste informații legate de ce a mers și ce nu a mers bine în practica românească și cea internațională, până la crearea Centrului de Studii Comparative pentru Competitivitate agreat cu ministrul pentru mediul de afaceri, Alexandru Petrescu, ca și organism consultativ – la propunerea INACO (detalii AICI), săptămâna trecută.

2. Nu stricați ceea ce merge bine. Nu omorâți programul SRLD, cu cel mai puternic impact pozitiv de până acum, și folosiți mecanismul său de construcție, dovedit fezabil în lume și în România, pentru programul Start-up Nation România. 

3. Orice inițiativă de stimulare a antreprenoratului se izbește azi de realitatea lipsei forței de muncă calificate, ceea ce înseamnă că trebuie mobilizate rapid și ministerele educației și muncii, autoritățile publice locale, școlile și companiile active dedicate formării profesionale, dar nu numai, pentru corelarea ofertei forței de muncă cu necesarul economiei. Detalii AICI despre România meseriilor și AICI despre România productivă.

*

Andreea Paul este președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate și lector universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale – ASE

Publicat la data de 5.4.2017 .

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    6.4.2017, 10:17 pm

    1.Nu putem vorbi de “vicii de constructie” la niste biete “surogate de dezvoltare si creiere de noi locuri de munca”, cum este si acest start-up NATION Romania!
    Acesta, la fel ca si anterioarele “start-up- uri sint doar unele noi.Probabil viitoarele surogate de dezvoltare si creare de noi locuri de munca urmeaza!De vicii sau minusuri poate fi vorba doar la adevaratele proiecte economice, cum este cel de reindustrializare, daca venea Guvernul Grindenu cu expunerea lui!Daca acesta ar exista, binenteles!
    2.In lipsa unui “proiect de reindustrializare”, guvernul recurge la masuri disperate de a mai face ceva noi locuri de munca – pentru bani la buget, spre a salva de la un vizibil esec financiar, “revolutia salariala bugetara”!
    3.In 7 ani toate celelalte start-up-uri au creat 18 mii de noi locuri de munca si 8ooo de noi firme (mai ales spalatorii auto si ferme agricole cu cite 150 de stupi la tara).Adica 3000 de noi locuri de munca pe an, de pe urma SRLD, CoNaCo, Inaco si ce urmeaza drept comisii pentru…stagnarea competitivitatii. Pentru a realiza cele 5 milioane de locuri de munca pierdute dupa 1989 (fara a lua nici o masura in gluma), vor fi necesari 3000 de ani!
    Aceasta este viitorul economic al Romaniei, in lipsa unui “proiect national de reindustializare”!
    4.Reconstructia industriala a tarii este un rezultat sistemic al unui complex unitar si coerent de masuri politice, economice, sociale, administrative, legislative, normative, organizatorice, scolar – educative, etc. de natura sa aduca competitivitatea economica catre indicele 20-25 al tarilor dezvoltate.Altfel, reconstuctia industriala este imposibila – si in nici un caz rezolvabila prin start-upuri/experimente economice! Ce rezultate pot avea pentru competitivitatea dezastruoasa de indice 74 a Romaniei, masuri partiale, ca rezultat a creierii si activitatii unor comisii birocratice?
    5.Un proiect de reconstructie industriala este rezultatul unei cercetari economice fundamentale, in care “cercetarea economica” se conexeaza cu “cercetarea (pe problematica) institutionala”, realizind tehnicile si instrumentarul aducerii competitivitatii/functionalitatii economice/ institutionale la indicii 20-25, pentru a atrage masiv investitorii industriali straini si a crea proiectele industriale (impreuna cu firme din tarile dezvoltate), spre a utiliza banii UE si creditele de dezvoltare UE-FMI-BERD.
    6.Daca Japonia epocii Meiji sau tigrii asiatici ar fi utilizat in locul proiectelor nationale de industrializare start-upuri (sau alte surogate de pacalit lumea ca se vor industrializa), astazi locuitorii lor ar veni sa lucreze ca migranti in UE…
    7.Nu pot sa nu recunosc meritul initierii acestui proiect, prin care s-a propus un tip de start-up totusi nou, realizabil cu CAPITAL DE RISC.El este insa util Romaniei, numai ca parte a “exploziei investitionale” in urma proiectului de reindustrializare, pentru domeniile inovatoare sau cele in care, intradevar riscul investitiei este major.Naivitatea declansarii lui ca mod de dezvoltare economica este insa de neinteles, decit din nevoia de a face politic ceva, deoarece in lipsa promovarii unui proiect de reindustrializare, ramine simplu surogat, fara rezultate economice de luat in seama!

  2. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    6.4.2017, 10:34 pm

    PS.
    Pentru a convinge de necesitatea si utilitatea respectivelor comisii, ar fi imperios necesara prezentarea stadiului “cercetarii economice fundamentale” realizate si “punctul” in care au ajuns in “proiectul de competitivitate” (ca baza pentru reindustrializare): CoNACo, INACO si celelalte comisii (cu competitivitatea) din guvernele Boc si Ponta.Cunoastem bine, ca in momentul de fata, aceasta cercetare se afla pe STOP, deoarece altfel nu aparea start-up NATION, ca surogat “la zi”, in locul proiectului de reindustrializare!Nici cele 53 de strategii economice, dintre care una privind competitivitatea economica nationala (la fel ca start-u NATION), nu ajuta cu nimic …reindustrializarea Romaniei!

  3. Maria Vasilescu
    2.5.2017, 7:55 pm

    Inca o modalitate de a face noi fideli politici. 440 mil EUR aruncati anual pe viitoarele voturi pentru eternizarea la putere.
    440 mil EUR inseamna 70 km de autostrada. Autostrada aduce dezvoltare. Clientii politici nu.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Horațius Dumbravă

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coşea

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română