marți

19 martie, 2024

5 aprilie, 2017

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții proprii financiare relevante, ceea ce se traduce în cum să tocăm legal de la stat 2 miliarde de lei anual.

Guvernul actual își propune să lanseze luna următoare un program public dedicat firmelor create după data de 30 ianuarie 2017 prin care să acorde: „ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim anual de 10.000 de beneficiari„, conform art. 3. (1) al OUG/30.01.2017 pentru lansarea Programul “Start-up Nation – Romania”. Detalii AICI cu privire la beneficiarii, domeniile, punctajele și cheltuielile eligibile.

Așadar, vorbim despre 2 miliarde de lei alocate anual din bugetul țării debutanților în afaceri. Ideea nu e rea. Nici măcar nouă nu e. Anii trecuți s-au lansat programe similare, precum programul START sau SRLD, inclusiv în anul 2016: Start-up Plus sau Diaspora Start-up.

Câteva critici constructive sunt utile acum, în plină dezbatere publică, care precede lansarea efectivă a programului in luna mai și care sunt menite să ne trezească la realitate, să cheme la responsabilitate și corecții la nivelul Guvernului:

  • Mânați de bani, nu neapărat de spiritul de business. A aloca 2 miliarde de lei unor debutanți în afaceri fără contribuții și responsabilități financiare proprii relevante crește exponențial șansa de rateu al firmei debutante, pentru că deschide supapa celor interesați mai degrabă să absoarbă acești bani de la stat, nu neapărat să creeze firme noi și locuri de muncă care să reziste pe piață. Cele mai bune practici internaționale de stimulare a antreprenorilor debutanți recomandă co-interesarea în finanțarea planului inițial de afaceri în proporție de cel puțin 50% ca să tragă cu toată energia și creativitatea sa barca știind că are și propiile sale economii sau împrumuturi în joc. Gândiți-vă, simplu, cum ați cheltui voi banii primiți de la stat ca ajutor cu sau fără contribuții proprii atașate?! De obicei, ești mai cumpătat, mai responsabil cu banii proprii decât cu cei primiți.
  • Ipoteza de lucru a noii reglementări în ceea ce privește numărul de beneficiari este excesiv de optimistă. Cum să propui 10 mii de firme beneficiare anual finanțate de la stat, mai mult decât în ultimii 7 ani luați la un loc? În perioada 2009-2015, numărul total al beneficiarilor a fost de 9401 firme susținute prin cele 8 programe publice active dedicate antreprenoriatului debutant, mic și mijlociu, prin care s-au creat sub 18 mii de locuri de muncă. De la această realitate pornim și de la această capacitate instituțională și antreprenorială românească. Detalii AICI cu privire la fiecare program public activ. Nu e rău deloc să fii ambițios și să crești țintele, dar diferența dintre realitate și propunerea actuală se numește halucinație. Aceeași diferență ne dă și dimensiunea riscului de tocare a banilor publici de către cei fără prea mare legătură cu antreprenoriatul. De ce spun asta? Pentru că nu oricine poate fi om de afaceri. Pentru că avem o capacitate antreprenorială reală limitată în economie. Pentru că principala problemă a companiilor active azi este lipsa forței de muncă calificate la nivelul nevoilor reale ale sectorului privat actual.
  • Guvern nou, program nou, memorie instituțională redusă. Orice inițiativă publică nouă pentru susținerea antreprenoriatului ar fi trebuit să fie precedată de o analiză de impact a eficienței programelor publice active în ultimii 8 ani, dar și de o analiză a celor mai bune practici la nivel internațional care ar putea fi adaptate în România. Or acești doi pași esențiali în buna guvernare nu s-au făcut.  Dacă s-ar fi făcut, decidentul public ar fi trebuit să vadă că programul SRLD pe care l-am croit în anul 2011 a dus la cele mai multe locuri de muncă nou create (peste jumătate din totalul locurilor de muncă create de beneficiarii tuturor celor 8 programe publice de susținere a antreprenoriatului în ultimii ani) și la cea mai mare utilitate a banului public cheltuit prin raportarea costurilor publice la numărul de locuri de muncă nou create. Decidentul public ar trebui să aibă apoi înțelepciunea de a nu omorî programul SRLD care are de departe cel mai puternic impact pozitiv, mai mult decât toate celelalte 7 programe luate la un loc în ultimii 8 ani și să-l dezvolte, nu să-l înlocuiască cu unul cu eficiență mai mică.
  • De ce a mers bine programul SRLD și ce avem de învățat din el? Pentru că am trecut prin cei doi pași ai bunei guvernări enunțați mai sus și am importat modelul singaporez, adaptat desigur la posibilitățile financiare ale țării noastre în anul 2011. Prin acest program se acordau până anul trecut alocaţii financiare nerambursabile de la stat de cel mult 10.000 de euro, dar nu mai mult de jumătate (50%) din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri. Aplicația se făcea on-line, transparent și punctajul era obținut în timp real, nu subiectiv în funcție de voința sau subiectivitatea unor evaluatori/funcționari publici. Obligația beneficiarului era de a crea cel puțin 2 locuri de muncă noi, iar pentru cel mult 4 angajați salariile erau scutite timp de 3 ani de plata CAS pentru veniturile salariale de până la nivelul mediu pe economie, pe lângă un pachet mai larg de stimulente fiscale. Am mai făcut însă un lucru: an de an, evaluam utilitatea cheltuirii banului public pe baza datelor oficiale prezentate de către AIPPIMM, raportând cheltuielile publice totale alocate fiecărui program în ultimii ani la numărul de locuri de muncă nou create. Concluziile în urma calculelor făcute în anul 2015 le găsiți AICI, iar cele actualizate în anul 2016 le găsiți publicate în volumul Forța economică a femeilor (Editura Polirom, 2016).

Recomandările mele finale, scurte și la obiect:

1. Să trecem prin cele două etape cheie: analiza de impact a programelor existente și analiza bunelor practici internaționale actualizate, pentru a ne putea conecta pragmatic la realitățile economiei românești.

INACO vă poate furniza aceste informații legate de ce a mers și ce nu a mers bine în practica românească și cea internațională, până la crearea Centrului de Studii Comparative pentru Competitivitate agreat cu ministrul pentru mediul de afaceri, Alexandru Petrescu, ca și organism consultativ – la propunerea INACO (detalii AICI), săptămâna trecută.

2. Nu stricați ceea ce merge bine. Nu omorâți programul SRLD, cu cel mai puternic impact pozitiv de până acum, și folosiți mecanismul său de construcție, dovedit fezabil în lume și în România, pentru programul Start-up Nation România. 

3. Orice inițiativă de stimulare a antreprenoratului se izbește azi de realitatea lipsei forței de muncă calificate, ceea ce înseamnă că trebuie mobilizate rapid și ministerele educației și muncii, autoritățile publice locale, școlile și companiile active dedicate formării profesionale, dar nu numai, pentru corelarea ofertei forței de muncă cu necesarul economiei. Detalii AICI despre România meseriilor și AICI despre România productivă.

*

Andreea Paul este președintele think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate și lector universitar doctor la Facultatea de Relații Economice Internaționale – ASE



Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. 1.Nu putem vorbi de „vicii de constructie” la niste biete „surogate de dezvoltare si creiere de noi locuri de munca”, cum este si acest start-up NATION Romania!
    Acesta, la fel ca si anterioarele „start-up- uri sint doar unele noi.Probabil viitoarele surogate de dezvoltare si creare de noi locuri de munca urmeaza!De vicii sau minusuri poate fi vorba doar la adevaratele proiecte economice, cum este cel de reindustrializare, daca venea Guvernul Grindenu cu expunerea lui!Daca acesta ar exista, binenteles!
    2.In lipsa unui „proiect de reindustrializare”, guvernul recurge la masuri disperate de a mai face ceva noi locuri de munca – pentru bani la buget, spre a salva de la un vizibil esec financiar, „revolutia salariala bugetara”!
    3.In 7 ani toate celelalte start-up-uri au creat 18 mii de noi locuri de munca si 8ooo de noi firme (mai ales spalatorii auto si ferme agricole cu cite 150 de stupi la tara).Adica 3000 de noi locuri de munca pe an, de pe urma SRLD, CoNaCo, Inaco si ce urmeaza drept comisii pentru…stagnarea competitivitatii. Pentru a realiza cele 5 milioane de locuri de munca pierdute dupa 1989 (fara a lua nici o masura in gluma), vor fi necesari 3000 de ani!
    Aceasta este viitorul economic al Romaniei, in lipsa unui „proiect national de reindustializare”!
    4.Reconstructia industriala a tarii este un rezultat sistemic al unui complex unitar si coerent de masuri politice, economice, sociale, administrative, legislative, normative, organizatorice, scolar – educative, etc. de natura sa aduca competitivitatea economica catre indicele 20-25 al tarilor dezvoltate.Altfel, reconstuctia industriala este imposibila – si in nici un caz rezolvabila prin start-upuri/experimente economice! Ce rezultate pot avea pentru competitivitatea dezastruoasa de indice 74 a Romaniei, masuri partiale, ca rezultat a creierii si activitatii unor comisii birocratice?
    5.Un proiect de reconstructie industriala este rezultatul unei cercetari economice fundamentale, in care „cercetarea economica” se conexeaza cu „cercetarea (pe problematica) institutionala”, realizind tehnicile si instrumentarul aducerii competitivitatii/functionalitatii economice/ institutionale la indicii 20-25, pentru a atrage masiv investitorii industriali straini si a crea proiectele industriale (impreuna cu firme din tarile dezvoltate), spre a utiliza banii UE si creditele de dezvoltare UE-FMI-BERD.
    6.Daca Japonia epocii Meiji sau tigrii asiatici ar fi utilizat in locul proiectelor nationale de industrializare start-upuri (sau alte surogate de pacalit lumea ca se vor industrializa), astazi locuitorii lor ar veni sa lucreze ca migranti in UE…
    7.Nu pot sa nu recunosc meritul initierii acestui proiect, prin care s-a propus un tip de start-up totusi nou, realizabil cu CAPITAL DE RISC.El este insa util Romaniei, numai ca parte a „exploziei investitionale” in urma proiectului de reindustrializare, pentru domeniile inovatoare sau cele in care, intradevar riscul investitiei este major.Naivitatea declansarii lui ca mod de dezvoltare economica este insa de neinteles, decit din nevoia de a face politic ceva, deoarece in lipsa promovarii unui proiect de reindustrializare, ramine simplu surogat, fara rezultate economice de luat in seama!

  2. PS.
    Pentru a convinge de necesitatea si utilitatea respectivelor comisii, ar fi imperios necesara prezentarea stadiului „cercetarii economice fundamentale” realizate si „punctul” in care au ajuns in „proiectul de competitivitate” (ca baza pentru reindustrializare): CoNACo, INACO si celelalte comisii (cu competitivitatea) din guvernele Boc si Ponta.Cunoastem bine, ca in momentul de fata, aceasta cercetare se afla pe STOP, deoarece altfel nu aparea start-up NATION, ca surogat „la zi”, in locul proiectului de reindustrializare!Nici cele 53 de strategii economice, dintre care una privind competitivitatea economica nationala (la fel ca start-u NATION), nu ajuta cu nimic …reindustrializarea Romaniei!

  3. Inca o modalitate de a face noi fideli politici. 440 mil EUR aruncati anual pe viitoarele voturi pentru eternizarea la putere.
    440 mil EUR inseamna 70 km de autostrada. Autostrada aduce dezvoltare. Clientii politici nu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. 1.Nu putem vorbi de „vicii de constructie” la niste biete „surogate de dezvoltare si creiere de noi locuri de munca”, cum este si acest start-up NATION Romania!
    Acesta, la fel ca si anterioarele „start-up- uri sint doar unele noi.Probabil viitoarele surogate de dezvoltare si creare de noi locuri de munca urmeaza!De vicii sau minusuri poate fi vorba doar la adevaratele proiecte economice, cum este cel de reindustrializare, daca venea Guvernul Grindenu cu expunerea lui!Daca acesta ar exista, binenteles!
    2.In lipsa unui „proiect de reindustrializare”, guvernul recurge la masuri disperate de a mai face ceva noi locuri de munca – pentru bani la buget, spre a salva de la un vizibil esec financiar, „revolutia salariala bugetara”!
    3.In 7 ani toate celelalte start-up-uri au creat 18 mii de noi locuri de munca si 8ooo de noi firme (mai ales spalatorii auto si ferme agricole cu cite 150 de stupi la tara).Adica 3000 de noi locuri de munca pe an, de pe urma SRLD, CoNaCo, Inaco si ce urmeaza drept comisii pentru…stagnarea competitivitatii. Pentru a realiza cele 5 milioane de locuri de munca pierdute dupa 1989 (fara a lua nici o masura in gluma), vor fi necesari 3000 de ani!
    Aceasta este viitorul economic al Romaniei, in lipsa unui „proiect national de reindustializare”!
    4.Reconstructia industriala a tarii este un rezultat sistemic al unui complex unitar si coerent de masuri politice, economice, sociale, administrative, legislative, normative, organizatorice, scolar – educative, etc. de natura sa aduca competitivitatea economica catre indicele 20-25 al tarilor dezvoltate.Altfel, reconstuctia industriala este imposibila – si in nici un caz rezolvabila prin start-upuri/experimente economice! Ce rezultate pot avea pentru competitivitatea dezastruoasa de indice 74 a Romaniei, masuri partiale, ca rezultat a creierii si activitatii unor comisii birocratice?
    5.Un proiect de reconstructie industriala este rezultatul unei cercetari economice fundamentale, in care „cercetarea economica” se conexeaza cu „cercetarea (pe problematica) institutionala”, realizind tehnicile si instrumentarul aducerii competitivitatii/functionalitatii economice/ institutionale la indicii 20-25, pentru a atrage masiv investitorii industriali straini si a crea proiectele industriale (impreuna cu firme din tarile dezvoltate), spre a utiliza banii UE si creditele de dezvoltare UE-FMI-BERD.
    6.Daca Japonia epocii Meiji sau tigrii asiatici ar fi utilizat in locul proiectelor nationale de industrializare start-upuri (sau alte surogate de pacalit lumea ca se vor industrializa), astazi locuitorii lor ar veni sa lucreze ca migranti in UE…
    7.Nu pot sa nu recunosc meritul initierii acestui proiect, prin care s-a propus un tip de start-up totusi nou, realizabil cu CAPITAL DE RISC.El este insa util Romaniei, numai ca parte a „exploziei investitionale” in urma proiectului de reindustrializare, pentru domeniile inovatoare sau cele in care, intradevar riscul investitiei este major.Naivitatea declansarii lui ca mod de dezvoltare economica este insa de neinteles, decit din nevoia de a face politic ceva, deoarece in lipsa promovarii unui proiect de reindustrializare, ramine simplu surogat, fara rezultate economice de luat in seama!

  2. PS.
    Pentru a convinge de necesitatea si utilitatea respectivelor comisii, ar fi imperios necesara prezentarea stadiului „cercetarii economice fundamentale” realizate si „punctul” in care au ajuns in „proiectul de competitivitate” (ca baza pentru reindustrializare): CoNACo, INACO si celelalte comisii (cu competitivitatea) din guvernele Boc si Ponta.Cunoastem bine, ca in momentul de fata, aceasta cercetare se afla pe STOP, deoarece altfel nu aparea start-up NATION, ca surogat „la zi”, in locul proiectului de reindustrializare!Nici cele 53 de strategii economice, dintre care una privind competitivitatea economica nationala (la fel ca start-u NATION), nu ajuta cu nimic …reindustrializarea Romaniei!

  3. Inca o modalitate de a face noi fideli politici. 440 mil EUR aruncati anual pe viitoarele voturi pentru eternizarea la putere.
    440 mil EUR inseamna 70 km de autostrada. Autostrada aduce dezvoltare. Clientii politici nu.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: