sâmbătă

16 martie, 2024

12 iunie, 2017

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme și fără investiții în creșterea capacității administrative ale ANAF. (Un link cu detalii la Ordonanța privind impozitarea multinaționalelor – AICI).

Pe de o parte, multe aspecte sunt nedefinite clar în lege și lasă loc de interpretare, atât în privința impozitării, cât și în privința acordurilor de preț în avans.

Pe de altă parte, verificarea dosarelor de transfer este un domeniu complex, iar ANAF ca autoritate fiscală este tot la început de drum de vreo 8 ani de la crearea departamentului de profil, numit acum „Direcția Prețuri de Transfer și Acord de Preț în Avans”.


Într-o raportare solicitată la sfârșitul anului trecut (dec. 2016), indicatorii de performanță ai ANAF în lupta cu prețurile de transfer arată foarte slab:

– 715 inspecții fiscale în perioada 2010-2015, iar pentru anul 2016 nu au putut raporta la sfârșitul anului trecut;

– 15 acorduri de preț în avans în perioada 2010- 12 dec. 2016;

– 340 milioane lei stabilite ca obligații suplimentare stabilite (impozit pe profit, TVA) și diminuarea cu 1,26 miliarde lei a pierderii fiscale;


– ANAF a declarat că nu poate răspunde la întrebarea „care este cuantumul anual al încasărilor efective la bugetul țării din sancțiunile imputate dosarelor de prețuri de transfer”;

– Persoanejele juridice cu risc fiscal în domeniu sunt stabiliți, în principal, în funcție de ponderea tranzacțiilor derulate cu persoanele afiliate în total tranzacți, pierderi recurente nejustificate, comparații cu alți agenți economici din domeniul respectiv de activitate etc. ANAF a refuzat să răspundă la întrebarea care este ponderea multinaționalelor și a grupurilor naționale investigate și sancționate.

Unde-au dispărut soldații când să înceapă lupta

Detalii despre performanța ANAF în bătălia cu prețurile de transfer legat de ultimele 5 puncte găsiți aici, în răspunsul oficial din decembrie 2016 la interpelarea mea: http://www.cdep.ro/interpel/2016/r10768A.pdf

Starea actuală a departamentului dedicat prețurilor de transfer din centrala ANAF indică un adevărat fiasco organizatoric al capacității sale administrative :

De la 14 angajați anul trecut (februarie 2016), în momentul actual au rămas 7, iar de săptămâna viitoare vor fi doar 6 angajați activi. O persoană a fost mutată în altă direcție, alta și-a dat demisia, două persoane sunt în concediu de maternitate, iar ACUM nu au nici director, nici șef de serviciu. Directoarea a primit ordin de detașare, între timp însă și-a luat concediu medical ca să anuleze ordinul, iar șeful serviciu și-a luat concediu medical în același timp.

Centrala ANAF se ocupă în principal de acordurile de preț în avans, adică de prevenirea transferurilor de profit, precum și de negocierea de proceduri amiabile cu alte autorități fiscale din celelalte state pentru evitarea dublei impuneri, dar și de coordonarea celor din teritoriu.

Dosarele prețurilor de transfer sunt verificare în principal de personalul ANAF din teritoriu, care au „obligația/norma” de a transmite lunar „5 verificări” preliminare asupra prețurilor de transfer și să anunțe stadiul inspecțiilor. Aceste situații arată că cei din București sunt cei mai nepăsători în acest domeniu (cu foarte puține inspecții pe prețuri de transfer, motivând lipsa de personal). Restul regiunilor sunt ceva mai active.

Așa luptă ANAF cu exportul ilegal al profiturilor prin mecanismul prețurilor de transfer?!

***
Andreea Paul este doctor în economie, lector universitar la ASE, fost vicepreședinte al Comisiei Buget-Finanțe din camera Deputaților, fondator și președinte al think-tank-ului INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Interesant.
    Poate ar trebui vazute toate efectele si bineinteles interesele care decurg de aici sau oare este doar proasta administrare?

  2. Cum ați comenta despre principiul fiscal conform căruia „orice venit este impozabil” ? Cum considerați că ar susține „impozitul pe cifra de afaceri” „ideea” acestui principiu fiscal ?

  3. Ia uite descendentii cominternului ne dau lectii de democratie.

    Dupa ce si-au schimbat numele patat, desigur.

    Tu-ba-n coor de lepre comuniste.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Interesant.
    Poate ar trebui vazute toate efectele si bineinteles interesele care decurg de aici sau oare este doar proasta administrare?

  2. Cum ați comenta despre principiul fiscal conform căruia „orice venit este impozabil” ? Cum considerați că ar susține „impozitul pe cifra de afaceri” „ideea” acestui principiu fiscal ?

  3. Ia uite descendentii cominternului ne dau lectii de democratie.

    Dupa ce si-au schimbat numele patat, desigur.

    Tu-ba-n coor de lepre comuniste.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: