Evenimentul

”Alianța Vestului” – lansată: Marile orașe din Transilvania nu mai așteaptă după incapacitatea guvernului de-a atrage fonduri europene

”Alianța Vestului” (AVE), platforma prin care municipiile Cluj Napoca, Timișoara, Arad și Oradea vor să construiască proiecte mari de infrastructură pe bani europeni accesați direct, a fost lansată… Mai mult

09.12.2018

La obiect

Creşterea PIB 2018 după primele 9 luni: 4,2%. Tabloul sintetic al economiei

Creşterea economică pe primele trei trimestre din 2018 a fost de 4,2%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate… Mai mult

07.12.2018

Analiză

Salariul minim diferențiat – varianta nouă. Numărul beneficiarilor se reduce drastic

Guvernul modifică schema salariului minim diferențiat, astfel încât numărul beneficiarilor se reduce drastic față de formula prezentată inițial. Prima variantă, adoptată în noiembrie prin OUG, ar… Mai mult

06.12.2018

La obiect

“gROwth – Contul de economii Junior”: statul plătește randamentele cu banii copiilor săraci

  Guvernul introduce contul individual pentru copii, pentru a-i ajuta pe tinerii ce împlinesc 18 ani să aibă un start mai bun în viață. În… Mai mult

06.12.2018

Cronicile

Andreea Paul / Decalajul între oferta universităților și meseriile viitorului se adâncește

de Andreea Paul , 25.5.2018

Primul robot industrial împlinea vârsta majoratului când eu am venit pe lume. După 10 ani de la apariția primului robot, în 1971, apărea robotul industrial care se mișca în șase direcții, iar viteza salturilor tehnologice este azi fără precedent.
Azi, copii de 7 ani programează primii roboți. Este și cazul fetiței mele. Viitorul este chiar aici. A patra revoluție industrială, cea a digitalizării, cere, conform tuturor rapoartelor mondiale o nouă orientare a sistemului de învățământ spre necesarul de specialiști din noua eră digitală.

Decalajul semnificativ între nevoile pieței de absolvenți în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) și oferta universităților se adâncește. În prezent, sunt acoperite doar 20% din nevoile pieței.

Cauza principală ține de lipsa profesorilor de STEM în mediul academic și a programelor de formare pentru a fi la curent cu dezvoltările actuale și viitoare, ne arată recentul raport european DESI 2018.

Școala românească nu răspunde acestei nevoi sociale care frământă tinerii cu întrebarea: care vor fi meseriile viitorului?

Guvernul este complet decuplat de la noile tehnologii și noile meserii. Nici majoritatea părinților nu poate răspunde. Deși este vital să o facem pentru a evita șomajul în rândul tinerilor, pentru a evita apariția clasei sociale a ”oamenilor inutili”, fără ocupație – despre care antropologul Yuval Harrari vorbește deja din anul 2013 ca principal risc social al revoluției 4.0.

Despre aceste provocări am discutat azi la dezbaterea organizată de CNSLR Frăția, în cadrul prezentării mele “Impactul digitalizării asupra pieței forței de muncă”, la Hotel Ibis Palatul Parlamentului.

Impactul digitalizării, robotizării și al inteligenței artificiale asupra pieței muncii

O mare parte a meseriilor de acum nu va mai fi necesară în următorii 10-20 de ani, datorită introducerii în toate industriile a robotizării și a inteligenței artificiale. Un robot poate face munca a 140 de angajați umani.

Platforme industriale sunt azi integral robotizate, de la cel mai mare producător mondial de aer condiționat, Midea, până la IKEA sau Adidas. Federația Internațională de Robotică estimează pentru anul 2018 funcționarea a peste 1,3 milioane de roboți noi la nivel global.

Este foarte posibil ca elevii care intră în acest moment în sistemul educațional să se pregătească pentru meserii care nu vor mai exista și vor dobândi competențe care nu vor mai fi de actualitate până își încheie ei studiile. 65% dintre elevii de azi vor avea job-uri care încă nu există, ne avertizează raportul dedicat meseriilor viitorului publicat de Forumul Economic Mondial.

Ce meserii dispar și apar?

Meseriile bazate pe rutină și procese repetitive dispar. Apar în schimb, inginerii de rețea pentru securitatea sistemelor, programatorii Web pentru a crea experiențe optimizate utilizatorilor, analiști de date, experți în robotică și inteligență artificială.

O sumă de specializări “rare” de astăzi, care țin de cercetare sau creativitatea umană, de știință, tehnologie, inginerie și matematică vor fi foarte căutate în viitorul apropiat, atât în România cât și în celelalte țări de pe glob. Pe piața muncii vor fi cerute specializări în internet mobil, cloud computing, baze de date, noile surse de energie, internetul tuturor lucrurilor, robotică, transport autonom, inteligență artificială, manufacturare avansată, print 3D, materiale speciale, biotehnologie. Cele mai căutate joburi vor fi cele din arhitectură și inginerie, inginerii biochimiști, specializarea în știința materialelor și mecanică.

În acest context există, conform Forumului Economic Mondial (FEM), două coordonate care trebuie avute de urgență în vedere de orice țară, de orice sistem de învățământ sau training pentru adaptarea la schimbările de pe piața muncii – recalificarea și învățarea de-a lungul întregii vieți.

Țările, companiile, cetățenii trebuie să se adapteze la schimbările rapide care survin zi de zi global, prin înțelegerea noilor direcții care transformă piața muncii și domeniile care necesită recalificarea, acționând eficient în folosirea resurselor financiare și educaționale.

Principalele capacități personale care vor fi căutate în viitorul apropiat la angajați vor fi: aptitudini sociale, cognitive, de management al resurselor, aptitudini tehnice, de proces, de sistem, capacitatea de a rezolva probleme complexe, calitățile fizice.

Raportul de țară DESI 2018 ne transmite câteva semnale grave de alarmă privind starea capitalului uman românesc:

■ România se clasează mult sub media UE la utilizatorii de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul și să își îmbunătățească treptat competențele digitale. Doar 61% dintre cetățenii României utilizează în mod regulat internetul (media UE: 81%).

■ La competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ cu anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%).

■ La specialiștii dIn tehnologiile informaționale și de comunicații (TIC), România a înregistrat un progres redus, doar 2% dintre angajați fiind încadrați ca specialiști TIC. Numărul tot mai mare de posturi libere în domeniul TI ar putea duce la creșterea numărului de specialiști TIC în viitor.

■ Cota cetățenilor români între 20 și 29 de ani care dețin o diplomă de licență în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) a scăzut de la 16,6 la 14,4, față de 19,1 la mia de persoane în UE din această categorie de vârstă.
La care adugăm, lipsa noilor tehnologii din școala românească. De pildă, INACO este singura organizatie neguvernamentală românească, după știința noastră, care donează imprimante 3D educaționale școlilor și liceelor tehnologice odată cu prezentarea Meseriilor Viitorului, fie că e vorba despre Liceul Tehnologic Ioniță G. Andron din Negrești Oaș, județul Satu Mare, sau de Școala Profesională Fântânele din județul Iași.

Cum ne pregătim să părăsim ultimul loc din UE la gradul de digitalizare a economiei și societății sau la ponderea angajaților în știință și tehnologie?

Nicicum. Strategiile care ar trebui abordate pe care le indică FEM sunt: investițiile în recalificarea angajaților actuali, sprijinirea mobilității și rotirii locurilor de muncă, “ucenicia” la locul de muncă, colaborarea cu instituțiile de educație și training, căutarea talentelor feminine, atragerea talentelor din străinătate, colaborarea cu alte industrii, cu alte companii, angajarea de muncitori pe termene scurte.

România va fi și ea afectată de transformările pieței munci celei de-a patra revolluții industriale, mai ales că în țara noastră domeniul IT este dezvoltat și efectele revoluției digitale sunt chiar mai importante decât în alte țări mai dezvoltate. Măsurile luate în acest context în țara noastră sunt minime, fără analizarea fenomenului la nivelul ministerelor implicate – cel al muncii, al educației, al industriilor etc., în consecință, fără strategii, programe, traininguri coerente pentru (re)orientarea profesională.

Starea actuală de fapt ne menține pe ultima poziție în UE la gradul de digitalizare a economiei și societății românești (DESI) și în anul 2018. Rămânem ultima și singura țară europeană cu o pondere a angajaților în știință și tehnologie de sub 30% din totalul românilor ocupați, față de europeni cu 46%, adică aproape 1 din 2 angajați (INACO, 2018: https://inaco.ro/doua-propuneri-ale-inaco-pentru-ca-romania-sa-elibereze-ultimul-loc-in-ue-la-ponderea-resursei-umane-angajate-in-stiinta-si-tehnologie/).

În ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor, România rămâne în continuare la finalul clasamentului și nu înregistrează progrese (DESI, 2018), ba chiar scădem cu 4% față de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9% în ultimul an.

România încă nu are o strategie națională clară pentru digitalizarea industriei proprii – Pentru a exploata oportunitățile digitale, este foarte important să existe o strategie clară de digitalizare a întreprinderilor din sectoarele creative și sectorul TIC, a comunităților de programatori, a antreprenorilor, precum și a asociațiilor civice și profesionale, ne indică explicit Raportul de țară DESI 2018.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.5.2018

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen consultant dezvoltare industriala
    29.5.2018, 10:34 pm

    Putem vorbi de decalajele de calificare, dar discutia ramine academica fara a prezenta cauzele obiective si remediile necesare.
    Intr-o tara fara economie si industrie nationala, care n-a asimilat INDUSTRIAL nici macar PRIMA revolutie industriala, careia-i lipsesc 5 milioane de locuri de munca (din care 4 milioane industriale), se discuta doar in teremeni academici situatia.
    Ca sa trecem la a 4-a revolutie industriala mai intai trebuie strabatuta a DOUA revolutie ind., care consta in mecanizarea productiei, iar montajul manual sa fie exceptie activitatii industriale!
    Acum trebuia sa fim in a treia revolutie industriala, spre faza automatizarii productiei industriale si asumarii a celei complexe si cu valoare adaugata mare, care sa ingobeze cercetare tehnologica si inovatie, de la care Vestul trece azi la a 4-a revolutie industriala!
    Ori noi, sintem la începutul primei revolutii indstriale, fara un proiect de reindustrializare, care sa permita realizarea rapida a celor doua revolutii industriale pierdute, odata cu economia si industria nationala si cu migrarea fortuita a populatiei!
    2.A vorbi de inadecvare a calificarii in lipsa locurilor de munca industriale in loc de reindustrializare, inseamna abordare critica si academica in locul viziunii si a proiectelor de tara care sa asigure conditia unica si minimala de adecvare la dezvoltare industriala.Fara industria nationala si straina la un nivel minimal, care sa solicite si indice concret ce specializari sint oportune, este firesc ca scoala romaneasca sa produca absolventi in orice domeniu o taie capul, deoarece nici nu conteaza calificarea lor pentru angajarea ca someri la AJOFM sau capsunari in vest…

Lăsați un comentariu


Stiri

Măsurile din Energie: ”OUG încalcă dreptul la proprietate, dar a venit de la cel mai înalt nivel al partidului”

Razvan Diaconu

Măsura de plafonare a preţului la 68 de lei / MWh (în scădere de la 95 lei / MWh) a fost decisă la nivel înalt… Mai mult

Stiri

Analiști: Ancorarea “taxei pe lăcomie” de ROBOR, o metodă populistă de a acoperi găurile din buget

Alexandra Pele

Ancorarea “taxei pe lăcomie” de nivelul ROBOR este văzută drept bizară de specialişti care atrag atenţia că nivelul indicatorului este corelat de evoluţia inflaţiei, influenţată în mare… Mai mult

Stiri

AmCham: Opriți asaltul asupra economiei!

Vladimir Ionescu

Camera de Comerț Româno-Americană, AmCham Romania, a exprimat, miercuri, un scurt punct de vedere în legătură cu proiectul de Ordonanță de Urgență care prevede introducerea… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Fac apel la Guvern să se răzgândească în privința acestei ordonanțe

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a solicitat guvernului miercuri să nu introducă în ședința de guvern ordonanța prezentată marți de ministrul Eugen Teodorovici. Șeful statului afirmă că… Mai mult

Stiri

BVB: 3 ore cât o săptămână normală. Cea mai mare scădere din ultimii 10 ani. ”Măsurile Guvernului pun în pericol piața și dezvoltarea României”

Vladimir Ionescu

Bursa de Valori București (BVB) „este îngrijorată de schimbările legislative planificate de Guvern”, în domeniul pensiilor private dar şi de cele legate de marile companii… Mai mult

Stiri

Legea pensiilor a fost aprobată de Camera Deputaţilor și pleacă la promulgare

Razvan Diaconu

Legea pensiilor a fost aprobată miercuri de Camera Deputaţilor, forul decizional la acest proiect. Actul normativ a fost adoptat cu 193 de voturi ”pentru”, un… Mai mult

Stiri

Asociația Pensiilor Administrate Privat: Măsurile Guvernului creează un mediu ostil, care va izola România

Vladimir Ionescu

Măsurile propuse de proiectul de OUG pentru Pilonul 2 de pensii private „desființează de facto acest sistem de economisire a populației pentru vârsta pensionării, cu… Mai mult