vineri

29 martie, 2024

9 iulie, 2018

Anca Jurma, procuror DNA, este persoana delegată luni, de procurorul general, Augustin Lazăr, în funcția vacantată prin demisia Laurei Codruța Kovesi.

Este consilier al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție și „a îndeplinit pe parcursul a două mandate atribuțiile de procuror șef al Serviciului de cooperare internațională și programe din cadrul DNA”, menționează un comunicat al Parchetului General.

Anca Jurma (52 de ani), este procuror în DNA din 2002, iar înainte a fost procuror la Parchetul General.


A absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1990, a urmat mai multe cursuri și specializări postuniversitare în străinătate, inclusiv un internship de o lună la Direcţia Naţională Antimafia din Italia.

Potrivit CV-ului acesteia, din 2004 este expert evaluator GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei, structură din cadrul Consiliului Europei) și cunoaște trei limbi străine – engleza, franceza și italiana.

Augustin Lazăr asigură, prin intermediul comunicatului, că activitatea anticorupție va continua:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, transmite un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupție, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituţional.


În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolski, a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare al Laurei Codruța Koveși, procuror șef al DNA.

„Hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de președintele României ci și de majoritatea politică”, a spus Mădălina Dobrovolschi, afirmând că prin decizia 358 din 2018 CCR a decis că președintele urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului șef al DNA.

La puțin timp după anunț, Laura Codruța Kovesi a susținut în holul central al instituției, ultimul său discurs ca procuror șef al DNA.

Înconjurată de personalul instituției, ea le-a mulțumit acestora, a mulțumit și populației și i-a îndemnat pe toți să nu abandoneze lupta anticorupție.

„Începând de azi nu voi mai lucra în DNA. Voi rămâne procuror. Vreau să adresez un mesaj colegilor mei: vă mulțumesc tuturor pentru curajul vostru, profesionalism. Vă mulțumesc că ați mers înainte indiferent de cât de atacați și umiliți am fost. 

Dragi colegi, ce am reușit să demonstrăm a fost că instituțiile publice din România lucrează legal și da, corupția poate fi înfruntă.

Episodul de azi nu e înfrângere. Modul în care se forțează modificarea legilor penale arată că vor protecție. (…) Este de bun simț să observăm că voința politică este pentru blocarea anchetelor, pentru blocarea Justiței”, a spus Laura Codruța Kovesi.

Cronologia revocării

  • Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut în februarie demiterea din funcție a procurorului – șef al DNA, pe baza unui raport de evaluare ce conținea “20 de acte și fapte d entolerat” ale Laurei Codruța Kovesi.
  • Secția de procurori a CSM a dat aviz negativ, din cei șapte membri votând pentru înlăturarea Laurei Codruța Kovesi doar ministrul Justiției. “În cuprinsul propunerii de revocare, cu ocazia dezvoltării celor 20 de motive, nu s-a făcut referire punctual la niciuna dintre atribuțiile legale încălcate, nefiind specificată expres componenta managerială vizată”, menționa CSM în avizul emis pe 27 februarie.
  • În aprilie, președintele a respins cererea ministrul Justiției de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi, considerând performantă activitatea DNA. “Motivele invocate de ministrul Justiției nu m-au convins să dau curs cererii”, anunța șeful statului.
  • 30 mai – CCR a admis sesizarea Guvernului și a decis că „preşedintele trebuie să emită decretul de revocare a şefei DNA, întrucat şeful statului nu poate decide asupra oportunităţii revocării, ci numai asupra legalităţii ei”.
  • 7 iunie – a fost publicată motivarea deciziei CCR.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: