Bugetul pe anul viitor, ce va fi trimis în Parlament până în data de 10 decembrie, este construit pe „scheletul” bugetului întocmit de fostul Guvern.
Prin urmare, deficitul bugetar ar urma să urce anul viitor la 2,95% din PIB, în condiţiile în care actualul executiv intenţionează să menţină toate măsurile fiscale adoptate deja, inclusiv majorarea salariilor din sectorul bugetar, cu scopul de a oferi predictibilitate mediului de afaceri, a precizat ministrul Finanţelor Publice Anca Dragu.
„Am aprobat ieri (miercuri – n.r.) în şedinţa de guvern limitele de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite. Urmează ca ministerele să finalizeze partea de anexe la buget, apoi îl vom pune în discuţie publică, îl vom aproba şi îl vom trimite la Parlament. Sperăm ca toate astea să se întâmple undeva până în 10 decembrie. Ca limite totale, acestea sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi (cu cele anunţate de vechiul Guvern, n.r.). Pe partea de cheltuieli am introdus creşterea de salarii de 10%. Practic, bugetul include, în acest moment, pe partea de cheltuieli toate actele normative în vigoare, iar pe partea de venituri sunt cam similare”, a declarat Anca Dragu, potrivit Agerpres.
Ministrul Finanţelor a precizat totodată că amânarea unor reduceri de taxe ar fi primită prost de mediul de afaceri, iar actualul guvern va pune accentul pe stabilitate şi predictibilitate.
„Ceea ce noi dorim este să asigurăm o stabilitate și o predictibilitate fiscală. Pentru că exact acestea vor duce la creșterea încrederii mediului de afaceri și în general a consumatorilor în economia românească, va stimula investițiile și în cele din urmă vor duce la o creștere economică și la o convergență reală care, în cele din urmă, se va simți în mai mulți bani în buzunar, într-un standard de viață mai ridicat. Amânarea măsurilor, în special în zona de relaxare fiscală, cred că ar fi fost extrem de prost primită de mediul de afaceri”, a subliniat ministrul finanțelor.
Un buget pentru anul viitor a fost construit și de fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici, pe un deficit de 20,9 miliarde de lei, respectiv de 2,95% din PIB pe metodologie ESA şi de 2,8% pe metodologie cash.
Bugetul pe 2016 a fost fundamentat, în varianta Guvernului demisionar, pe ”o creştere economică de 4,1%, stimulată de consum şi de investiţii”, a declarat Eugen Teodorovici la conferinţa de presă în care şi-a prezentat bilanţul mandatului.
PIB-ul din 2016 a fost estimat la 746,6 miliarde de lei.
Inflaţia medie anuală este prognozată la 0,5%, iar cursul mediu de schimb la 4,44 lei/euro.
Veniturile bugetului general consolidat au fost estimate pentru anul viitor la 227,3 miliarde de lei, reprezentând 30,4% din PIB, iar cheltuielile la 248,2 miliarde de lei, cu o pondere de 33,2% din PIB.
Cheltuielile de investiţii ar urma să se reducă anul viitor la 4,5% din PIB, de la 6,4% în acest an.
Pentru anul 2017, nivelul prognozat al acestora este de 4,3% din PIB, iar pentru 2019 de 4,7% din PIB, reiese din datele prezentate de fostul ministru al Finanţelor.
