La obiect

T1 2018 – pensia medie lunară, cu peste zece procente mai mare faţă de anul trecut, puterea de cumpărare cam cu 5% mai mare

În primul trimestru din 2018, pensia medie lunară a fost de 1.122 lei, cu zece lei sau 0,9% mai puţin faţă de trimestrul precedent. Totodată,… Mai mult

13.06.2018

Evenimentul

Sub ochii Chinei și Rusiei: Acordul Trump – Kim, un progres mai curând simbolic în absența detaliilor concrete, urmează negocieri grele

Acordul semnat marți de președintele SUA, Donald Trump, și de cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, consemnează angajamentul coreean privind denuclearizarea completă în… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Inflația anuală a ajuns în luna mai la 5,41%: responsabile – legumele, carburanții și tutunul

Inflaţia pe luna mai 2018 a fost de +0,47%, semnificativ peste cea din mai 2017 (+0,28%). Ceea ce a trimis, prin efect de bază, inflaţia… Mai mult

12.06.2018

La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză / Tradiția ”autohtonă” a deficitului din ultimele 2 luni ale anului: scurtă istorie a ultimilor 5 ani

de Marin Pana 10.1.2017

economie-executie-bugetaraDacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an. Obicei nefast care a dezechilibrat execuția bugetară și nu a mai lăsat timp pentru a executa în bune condiții o serie de lucrări contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente luate public că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate cât de cât uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere în primul semestru, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final s-a repetat cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

Cu toate acestea, dacă se vor confirma datele operative care indică un nivel de 2,42% din PIB al deficitului acumulat în noiembrie și octombrie, nu ne confruntăm cu nimic nou, întrucât în anul 2015 (la final de mandat înaintea guvernului tehnocrat), valoarea a fost chiar și mai mare (2,75% din PIB) iar în 2013 s-a situat undeva într-o zonă apropiată, cu 2,14% din PIB.

Pentru 2016, s-a evidențiat clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice în PIB după primele zece luni, situate permanent în perioada 2012 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate pe fondul relaxării fiscale la doar 24,7% în 2016. De reținut, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie a fost și ultima lună cu încasări mai mari.

Prin urmare, era normal ca atât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB să ajungă la cele mai mici valori din ultimii zece ani, existând slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze.

(Citiți și: ”OUG: Guvernul Cioloș pregătește spațiu pentru bugetul viitorului guvern”)

Așadar, pe fondul eforturilor de ajustare a deficitului public, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Totuși, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

tabel1

În aceste condiții, deși ar fi putut să pară bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu a făcut altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos.
Dar, poate s-a întâmplat ceva deosebit în ultima lună din an, în timpul alegerilor și al discuțiilor pentru formarea noului Executiv ?

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că nu. În decembrie 2015, creșterea deficitului bugetar fusese și mai accentuată, ajungând la 2,23% din PIB după ce se intrase la 1 decembrie cu un plus de 0,76% din PIB (!).

Cât despre decembrie 2014, majorarea deficitului a fost aproape identică cu cea din decembrie 2016, și anume de 1,89% din PIB, și fără presiunea pe care scăderea în cascadă a fiscalității o pune pe buget.

tabel2

Ce-i drept, valorile analizate au fost cam duble față de anii 2012 și 2013, când, pe fondul efortului de ieșire din criză, banii au fost gestionați mult mai uniform pe parcursul anului și nu mai apărut atât de multe cheltuieli pe ”ultima sută de metri” a finanțelor publice. Adică valorile de deficit pe final de an seamnă foarte bine între 2012, 2013 și 2016 dar cheltuielile pe final de an au fost cu totul altele dacă le raportăm la PIB.

Fără a intra în dispute inutile, dar tocmai pentru a avea o referință în situațiile prezentate oficial, vă lăsăm pentru reflecție aceste cifre. Cifre în care singurul element de substanță care sare imediat în ochi este scăderea semnificativă atât a încasărilor cât și a cheltuielilor bugetare. Urmare a unui dozaj mai mult decât discutabil al relaxării fiscale, ce a lăsat statul cu o slabă capacitate de a absorbi fonduri europene și de a face investiții absolut necesare dezvoltării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicatele din penitenciare: Doar 79 de deținuți sunt condamnați pentru abuz în serviciu, nu câteva mii, cum a declarat Liviu Dragnea: niciunul din ei nu a furat bani de la copii

Vladimir Ionescu

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) precizează că în acest moment sunt încarcerați doar 79 de deținuți condamnați pentru abuz în serviciu, nu… Mai mult

Stiri

Rezoluție ONU privind retragerea trupelor militare străine din Republica Moldova

Vladimir Ionescu

Adunarea Generală a ONU a adoptat vineri proiectul de rezoluţie privind retragerea trupelor ruse din Transnistria, regiune separatistă din estul Republicii Moldova. Proiectul a fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României

Vladimir Ionescu

Klaus Iohannis a anunțat sâmbătă dimineață, la Sibiu, că va candida pentru al doilea mandat de președinte al României. Anunțul, foarte scurt, a fost făcut… Mai mult

Stiri

Președintele cere Comisiei de la Veneția să emită cât mai curând raportul preliminar privind modificarea legilor Justiției

Vladimir Ionescu

Bogdan Dima, consilier de stat în Administrația prezidențială și reprezentantul acesteia la ședința Comisiei de la Veneția de vineri, în care s-a discutat reforma Justiției… Mai mult

Stiri

Liviu Dragnea anunță dictatura prin Ordonanțe: ”Abordarea procedurală corectă prin Parlament e greșită, de la legea fondului de investiții la legile justiției. Vom fi mai fermi și mai radicali”

Razvan Diaconu

”Am decis să fim mult mai fermi și mai radicali. Maniera mea de a avea o abordare procedurală corectă, în Parlament, s-a dovedit greșită. În… Mai mult

Stiri

România a preluat președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene pentru Investiții

Vladimir Ionescu

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici  a fost numit președintele Consiliului Guvernatorilor, la Banca Europeană pentru Investiții (BEI), în cadrul reuniunii anuale desfășurată vineri, la Luxembourg.… Mai mult

Stiri

Ana Gomes, europarlamentar S&D, la RFI: Când un politician condamnat nu se retrage singur, ar trebui suspendat

Iulian Soare

Dacă un politician cu probleme în justiţie nu se retrage singur din funcţie, ca să nu-şi pună într-o situaţie jenantă şi partidul şi familia politică,… Mai mult