Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Analiză / Tradiția ”autohtonă” a deficitului din ultimele 2 luni ale anului: scurtă istorie a ultimilor 5 ani

de Marin Pana 10.1.2017

economie-executie-bugetaraDacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an. Obicei nefast care a dezechilibrat execuția bugetară și nu a mai lăsat timp pentru a executa în bune condiții o serie de lucrări contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente luate public că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate cât de cât uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere în primul semestru, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final s-a repetat cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

Cu toate acestea, dacă se vor confirma datele operative care indică un nivel de 2,42% din PIB al deficitului acumulat în noiembrie și octombrie, nu ne confruntăm cu nimic nou, întrucât în anul 2015 (la final de mandat înaintea guvernului tehnocrat), valoarea a fost chiar și mai mare (2,75% din PIB) iar în 2013 s-a situat undeva într-o zonă apropiată, cu 2,14% din PIB.

Pentru 2016, s-a evidențiat clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice în PIB după primele zece luni, situate permanent în perioada 2012 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate pe fondul relaxării fiscale la doar 24,7% în 2016. De reținut, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie a fost și ultima lună cu încasări mai mari.

Prin urmare, era normal ca atât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB să ajungă la cele mai mici valori din ultimii zece ani, existând slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze.

(Citiți și: ”OUG: Guvernul Cioloș pregătește spațiu pentru bugetul viitorului guvern”)

Așadar, pe fondul eforturilor de ajustare a deficitului public, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Totuși, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

tabel1

În aceste condiții, deși ar fi putut să pară bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu a făcut altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos.
Dar, poate s-a întâmplat ceva deosebit în ultima lună din an, în timpul alegerilor și al discuțiilor pentru formarea noului Executiv ?

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că nu. În decembrie 2015, creșterea deficitului bugetar fusese și mai accentuată, ajungând la 2,23% din PIB după ce se intrase la 1 decembrie cu un plus de 0,76% din PIB (!).

Cât despre decembrie 2014, majorarea deficitului a fost aproape identică cu cea din decembrie 2016, și anume de 1,89% din PIB, și fără presiunea pe care scăderea în cascadă a fiscalității o pune pe buget.

tabel2

Ce-i drept, valorile analizate au fost cam duble față de anii 2012 și 2013, când, pe fondul efortului de ieșire din criză, banii au fost gestionați mult mai uniform pe parcursul anului și nu mai apărut atât de multe cheltuieli pe ”ultima sută de metri” a finanțelor publice. Adică valorile de deficit pe final de an seamnă foarte bine între 2012, 2013 și 2016 dar cheltuielile pe final de an au fost cu totul altele dacă le raportăm la PIB.

Fără a intra în dispute inutile, dar tocmai pentru a avea o referință în situațiile prezentate oficial, vă lăsăm pentru reflecție aceste cifre. Cifre în care singurul element de substanță care sare imediat în ochi este scăderea semnificativă atât a încasărilor cât și a cheltuielilor bugetare. Urmare a unui dozaj mai mult decât discutabil al relaxării fiscale, ce a lăsat statul cu o slabă capacitate de a absorbi fonduri europene și de a face investiții absolut necesare dezvoltării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Austria / Extrema dreapta intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune extremistă, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va fi aplicat,… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult

Stiri

Cum explică CNAIR “bilanțul zero” pe 2017: Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă, fac imposibilă recepţionarea lor

Vladimir Ionescu

Neconformităţile constatate pe mai multe loturi de autostradă aflate în execuţie au făcut imposibilă recepţionarea lor anul acesta, explică reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a… Mai mult

Stiri

Ministrul Finanțelor: Există riscul depășirii deficitului din cauza impozitului pe venit rămas la administrațiile locale

Vladimir Ionescu

Dacă suma totală colectată din impozitul pe venit este consistentă și rămâne integral la nivel local, există riscul depăşirii deficitului bugetar, a avertizat vineri seară… Mai mult

Stiri

Ziua in care România se desparte de ultimul său rege, Mihai I

Vladimir Ionescu

Regele Mihai I, ultimul suveran al României, este înmormântat sâmbătă, la Curtea de Argeș. UPDATE ora 20.30: Înmormântarea Regelui Mihai, ultimul monarh al României, s-a încheiat.… Mai mult

Stiri

Cătălin Ivan: În România sunt 384 de firme cu acțiuni la purtător, toate lucrează cu statul. Peste 40 miliarde euro transferați din România către firme offshore

Razvan Diaconu

Europarlamentarul Cătălin Ivan a declarat vineri, la Iaşi, că în România sunt 384 de firme cu acţiuni la purtător, fapt care le conferă proprietarilor confortul… Mai mult

Stiri

Cotele defalcate din impozitul pe venit se transferă integral bugetelor locale. Proiectul de Buget 2018, adoptat în comisiile de Buget

Razvan Diaconu

Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au adoptat vineri, un amendament la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018, în baza căruia cotele defalcate din… Mai mult