Analiză / Tradiția ”autohtonă” a deficitului din ultimele 2 luni ale anului: scurtă istorie a ultimilor 5 ani

de Marin Pana | 10.1.2017 .

economie-executie-bugetaraDacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an. Obicei nefast care a dezechilibrat execuția bugetară și nu a mai lăsat timp pentru a executa în bune condiții o serie de lucrări contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente luate public că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate cât de cât uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere în primul semestru, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final s-a repetat cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

Cu toate acestea, dacă se vor confirma datele operative care indică un nivel de 2,42% din PIB al deficitului acumulat în noiembrie și octombrie, nu ne confruntăm cu nimic nou, întrucât în anul 2015 (la final de mandat înaintea guvernului tehnocrat), valoarea a fost chiar și mai mare (2,75% din PIB) iar în 2013 s-a situat undeva într-o zonă apropiată, cu 2,14% din PIB.

Pentru 2016, s-a evidențiat clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice în PIB după primele zece luni, situate permanent în perioada 2012 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate pe fondul relaxării fiscale la doar 24,7% în 2016. De reținut, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie a fost și ultima lună cu încasări mai mari.

Prin urmare, era normal ca atât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB să ajungă la cele mai mici valori din ultimii zece ani, existând slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze.

(Citiți și: ”OUG: Guvernul Cioloș pregătește spațiu pentru bugetul viitorului guvern”)

Așadar, pe fondul eforturilor de ajustare a deficitului public, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Totuși, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

tabel1

În aceste condiții, deși ar fi putut să pară bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu a făcut altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos.
Dar, poate s-a întâmplat ceva deosebit în ultima lună din an, în timpul alegerilor și al discuțiilor pentru formarea noului Executiv ?

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că nu. În decembrie 2015, creșterea deficitului bugetar fusese și mai accentuată, ajungând la 2,23% din PIB după ce se intrase la 1 decembrie cu un plus de 0,76% din PIB (!).

Cât despre decembrie 2014, majorarea deficitului a fost aproape identică cu cea din decembrie 2016, și anume de 1,89% din PIB, și fără presiunea pe care scăderea în cascadă a fiscalității o pune pe buget.

tabel2

Ce-i drept, valorile analizate au fost cam duble față de anii 2012 și 2013, când, pe fondul efortului de ieșire din criză, banii au fost gestionați mult mai uniform pe parcursul anului și nu mai apărut atât de multe cheltuieli pe ”ultima sută de metri” a finanțelor publice. Adică valorile de deficit pe final de an seamnă foarte bine între 2012, 2013 și 2016 dar cheltuielile pe final de an au fost cu totul altele dacă le raportăm la PIB.

Fără a intra în dispute inutile, dar tocmai pentru a avea o referință în situațiile prezentate oficial, vă lăsăm pentru reflecție aceste cifre. Cifre în care singurul element de substanță care sare imediat în ochi este scăderea semnificativă atât a încasărilor cât și a cheltuielilor bugetare. Urmare a unui dozaj mai mult decât discutabil al relaxării fiscale, ce a lăsat statul cu o slabă capacitate de a absorbi fonduri europene și de a face investiții absolut necesare dezvoltării.

Publicat la data de 10.1.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română