La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Analiză / Tradiția ”autohtonă” a deficitului din ultimele 2 luni ale anului: scurtă istorie a ultimilor 5 ani

de Marin Pana 10.1.2017

economie-executie-bugetaraDacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an. Obicei nefast care a dezechilibrat execuția bugetară și nu a mai lăsat timp pentru a executa în bune condiții o serie de lucrări contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente luate public că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate cât de cât uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere în primul semestru, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns, pentru a da drumul la cheltuieli la final s-a repetat cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

Cu toate acestea, dacă se vor confirma datele operative care indică un nivel de 2,42% din PIB al deficitului acumulat în noiembrie și octombrie, nu ne confruntăm cu nimic nou, întrucât în anul 2015 (la final de mandat înaintea guvernului tehnocrat), valoarea a fost chiar și mai mare (2,75% din PIB) iar în 2013 s-a situat undeva într-o zonă apropiată, cu 2,14% din PIB.

Pentru 2016, s-a evidențiat clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice în PIB după primele zece luni, situate permanent în perioada 2012 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate pe fondul relaxării fiscale la doar 24,7% în 2016. De reținut, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie a fost și ultima lună cu încasări mai mari.

Prin urmare, era normal ca atât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB să ajungă la cele mai mici valori din ultimii zece ani, existând slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze.

(Citiți și: ”OUG: Guvernul Cioloș pregătește spațiu pentru bugetul viitorului guvern”)

Așadar, pe fondul eforturilor de ajustare a deficitului public, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Totuși, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

tabel1

În aceste condiții, deși ar fi putut să pară bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu a făcut altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos.
Dar, poate s-a întâmplat ceva deosebit în ultima lună din an, în timpul alegerilor și al discuțiilor pentru formarea noului Executiv ?

Datele oficiale ale Ministerului Finanțelor arată că nu. În decembrie 2015, creșterea deficitului bugetar fusese și mai accentuată, ajungând la 2,23% din PIB după ce se intrase la 1 decembrie cu un plus de 0,76% din PIB (!).

Cât despre decembrie 2014, majorarea deficitului a fost aproape identică cu cea din decembrie 2016, și anume de 1,89% din PIB, și fără presiunea pe care scăderea în cascadă a fiscalității o pune pe buget.

tabel2

Ce-i drept, valorile analizate au fost cam duble față de anii 2012 și 2013, când, pe fondul efortului de ieșire din criză, banii au fost gestionați mult mai uniform pe parcursul anului și nu mai apărut atât de multe cheltuieli pe ”ultima sută de metri” a finanțelor publice. Adică valorile de deficit pe final de an seamnă foarte bine între 2012, 2013 și 2016 dar cheltuielile pe final de an au fost cu totul altele dacă le raportăm la PIB.

Fără a intra în dispute inutile, dar tocmai pentru a avea o referință în situațiile prezentate oficial, vă lăsăm pentru reflecție aceste cifre. Cifre în care singurul element de substanță care sare imediat în ochi este scăderea semnificativă atât a încasărilor cât și a cheltuielilor bugetare. Urmare a unui dozaj mai mult decât discutabil al relaxării fiscale, ce a lăsat statul cu o slabă capacitate de a absorbi fonduri europene și de a face investiții absolut necesare dezvoltării.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.1.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar putea să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult

Stiri

Acces gratuit la toate medicamentele unei indicații terapeutice pentru afecțiunile grave

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi o ordonanţă de urgenţă privind accesul neîngrădit la terapii pentru pacienţii cu afecţiuni grave, a anunţat purtătorul de… Mai mult

Stiri

Ministerul Energiei vrea să subvenționeze unii producători de energie ”curată”, chiar când chinezii negociază construirea reactoarelor 3 și 4

Vladimir Ionescu

Producătorii de energie în tehnologii cu emisii reduse de carbon ar putea primi bani de la stat, dacă preţul electricităţii pe piaţă va scădea sub… Mai mult

Stiri

Mediile indicelui ROBOR au crescut până la nivelurile din octombrie 2014

Adrian N Ionescu

Indicii ROBOR la 3 şi 6 luni au crescut marţi până la 2,28%, respectiv 2,52%, cele mai mari niveluri din octombrie 2014 încoace, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Președintele Klaus Iohannis a avizat urmărirea penală a lui Sebastian Vlădescu

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a încuviințat marți începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu. El este acuzat de procurorii anticorupție că ar fi… Mai mult

Stiri

Claudiu Manda, ales preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale

Vladimir Ionescu

Preşedintele Comisiei parlamentare pentru controlul activităţii SRI, senatorul PSD Claudiu Manda (foto), a fost ales marți preşedinte al Comisiei speciale pentru modificarea legilor securităţii naţionale.… Mai mult