Există tot mai multe semne că uniunea economică şi monetară europeană s-ar putea fragmenta mai repede decât ar putea fi reparată. Liderii din zona euro au căzut de acord, în principiu, în 29 iunie, să creeze un mecanism, o instituţie de supraveghere bancară pentru cele 17 naţiuni din zona monedei unice, având n centrul său Banca Centrală Europeană, arată o analiză a agenţiei Reuters.
Această propunere este primul pas făcut către o uniune bancară, care ar putea, până la urmă, să garateze în comun depozitele bancare şi un fond care să prevină falimentul băncilor sau ca acesta să transmită unde de şoc pe întregul continent.
Liderii europeni au căzut de acord asupra unui fond permanent de împrumut, Mecanisul European de Stabilitate (ESM), în valoare de 500 de miliarde de euro, care să fie capabil să injecteze capital direct în bănci, cu anumite condiţii stricte, după înfiinţarea supervizorului. Dar rapiditatea cu care oficialii doresc crearea acestui mecanism, până anul viitor, ar putea apărea mult prea târziu, precizează sursa citată.
Ajutoare pentru Spania, Grecia şi Italia
Depozitele din băncile spaniole sunt retrase din ce în ce mai des şi nu este clar, deocamdată, dacă acordul din zona euro oferit Madridului, în valoare de 100 de miliarde de euro, va putea întoarce din drum investitorii, care se tem că Spania ar putea avea nevoie de un împrumut naţional, mai mare.
Multe bănci se reorganizează sau sunt forţate să se reorganizeze, în plan local, accentuând diferenţierea între nordul şi sudul continentului, în interiorul UE. Un zid financiar invizibil, potenţial la fel de periculos cum a fost Cortina de Fier, care a împărţit, cândva, estul de vestul Europei, este încet-încet ridicat în interiorul zonei euro. Diferenţa dintre rata dobânzilor între creditorii din ţările nord-europene, cum sunt Germania şi Olanda, care au costuri de împrumut scăzute tot timpul, şi ţările debitoare, precum Spania şi Italia, unde dobânda bondurilor a crescut aproape de nivelul de dinaintea existenţei monedei unice, ameninţă să introducă o diferenţă mare, pe termen lung.
Presiunile politice
Cu cât situaţia va continua mai mult, cu atât mai puţin şanse există de recuperare economică în sudul Europei şi cu atât mai mult va creşte decalajul între nord şi sud. Nivelul şomajului şi al sărăciei este din ce în ce mai mare în statele sudice, iar presiunile politice deja dure în Grecia, se extind la Spania şi Italia. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a recunoscut, în timp ce reducea rata dobânzii, săptămâna trecută, că discrepanţa între nord şi sud face şi mai dificil procesul de management al unei politici monetare unice.
Două injecţii uriaşe de capital, de împrumuturi ieftine pe trei ani, în sistemul bancar din zona euro, în acest an, în valoare de 1 trilion de euro, a reuşit doar să amâne cu câteva luni problema. “Nu este clar că există măsuri care ar putea fi eficiente într-o zonă care este atât de divizată”, a spus Draghi. Economiştii conservatori germani conduşi de Hans-Werner Sinn, preşedintele Institutului Ifo, avertizează asupra consecinţelor dezastruoase pentru Germania, prin umflarea solicitărilor de decontare interbancară către BCE, în sistemul de plăţi al băncilor centrale naţionale, cunoscut ca TARGET2.
Retragerea din zona euro
Dacă o ţară din sud ar urma să dea faliment sau să părăsească zona euro, aşa cum s-a discutat, la un moment dat, Germania ar rămâne cu o notă de plată astronomică, cu mult peste limita pe care teoretic o poate acoperi, cu acţiuni de 211 miliarde de euro pentru împrumuturile din zona euro
Atâta timp cât uniunea monetară europeană este permanentă şi ireversibilă, astfel de solicitări transnaţionale şi fluxuri de capital în zona euro ar trebui să nu conteze mai mult decât o tranzacţie de fonduri între Texas şi California.
Dar şi cel mai puţin probabil scenariu, cel al Zilei Socotelilor, va schimba calculele în mod radical.
În acest caz, banii vor fi investiţi în active germane considerate sigure şi vor fi retraşi din depozite şi titluri de investiţii din ţările care sunt percepute ca prezentând un risc de a ieşi din zona euro. Unii analişti, mai pesimişti, spun chiar că suntem putem deja vedea semnele de început ale acestui proces, subliniază sursa citată.
