Cel mai ineficient Parlament post-decembrist: Analiză IPP a legislaturii 2012-2016

de Victor Bratu | 5.12.2016 .

parlamentCu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare 2016, când alegătorii sunt chemați din nou la urne, Institutul pentru Politici Publice (IPP) arătă, prin cifre și sinteze, de ce este important să alegem viitori deputați și senatori integri, capabili să exercite principalul rol al unui parlamentar, constând în inițierea și susținerea de proiecte de lege.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat luni publicității un succint bilanț al principalelor aspecte care au marcat activitatea actualului legislativ în perioada 2012 – 2016.

Activitate – integritate și eficiență

La data monitorizării  IPP, fuseseră depuse în total 2.729 inițiative legislative în actuala legislatură, 1.689 (68%) având ca inițiatori parlamentari și 870 (32%) – Guvernul. 50% dintre inițiativele legislative ale parlamentarilor – respinse (peste o treime aflându-se, în continuare, în procedură parlamentară) și doar 14% au devenit legi.

Raportat la același interval, peste 80% dintre inițiativele Guvernului au fost adoptate.

Cele mai multe proiecte de lege depuse în acest mandat au fost inițiate de:

  • Camera Deputaților: Tudor Ciuhodaru (PSD) – 170, din care 8 devenite legi; Ion Melinte (independent) – 145, din care 21 devenite legi și Petru Movilă (independent) – 142, din care 10 devenite legi;
  • Senat: Octavian Bumbu (UNPR) – 226, din care 30 devenite legi, Doina Federovici (PSD) – 146, din care 36 devenite legi și Florian Coca (PSD) – 119, din care 23 devenite legi.

Din perspectiva eficienței legislative (procentul de inițiative legislative devenite legi) s-au remarcat în acest mandat:

  • Camera Deputaților: Victor Ponta (PSD), Eduard Martin (PSD) și Rovana Plumb (PSD);
  • Senat: Gabriel Oprea (UNPR), Toni Greblă (PSD), Ilie Sârbu (PSD).

Parlamentari cu 0 inițiative legislative în acest mandat: Sebastian Ghiță (PSD), Oana – Niculescu Mizil (PSD), Aurel Nechita (PSD).

Cifrele IPP arată că cel prezent este cel mai ineficient dintre parlamentele post-decembriste, atât sub aspectul activității de legiferare în sine, cât și din perspectiva numeroaselor probleme de integritate/penale ale unor aleși.

Actualul Parlament a ajuns la finalul mandatului cu 507 parlamentari, față de 588 câți au fost aleși la scrutinul din 2012. 15 % dintre aleșii uninominal în 2012 nu se mai regăsesc în Parlament din diferite motive, cei mai mulți datorită problemelor cu legea, fiind condamnați definitiv/urmăriți penal.

Număr mare de mandate incomplete în actualul legislativ: 89 de parlamentari (64 de deputați și 25 de senatori) care nu și-au mai încheiat actualul mandat:

  • probleme cu justiția: 13 parlamentari condamnați definitiv, 16 arestați sau anchetați de DNA, 6 declarați incompatibili;
  • aleși în alegerile locale din vara acestui an: 26 parlamentari;
  • aleși în alegerile pentru Parlamentul European: 4 parlamentari au devenit membri ai Parlamentului European în 2014;
  • numiri în funcții la alte instituții: 12 membri ai Parlamentului și-au depus demisia fiind numiți în funcții în alte instituții, unii dintre ei fiind deferiți justiției ulterior ocupării acestor funcții;
  • alte motive (deces, boală, retragere, etc.) – 34.

PSD și PNL au pierdut, în acest mandat, un număr egal de parlamentari (74) prin schimbarea grupului/demisie/încetare de drept a mandatului.

Cei mai longevivi parlamentari 7 mandate până în prezent la Cameră și la Senat:

  • Kerekes Karoly (UDMR)
  • Marton Arpad (UDMR)
  • Bogdan Niculescu Duvăz (PSD)
  • Marko Bela (UDMR)
  • Verestoy Attila (UDMR)

Cu 6 mandate, senatorii: Crin Antonescu (PNL),  Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Varujan Vosganian (PNL), Cristian Dumitrescu (PSD), Vasile Nistor (PNL), Cristian Rădulescu (PNL).

Migrația parlamentarilor a atins cote record în acest mandat. 223 parlamentari, adică 38% din total, nu mai sunt, la data realizării acestei analize, afiliați grupului parlamentar/partidului alături de care au fost aleși în 2012.

La Senat au migrat 37% dintre aleși, iar la Camera Deputaților – 39%, după alegerile din 2012, 68 de parlamentari aleși pe listele PPDD migrând la alte partide.

De altfel, grupul PPDD și cel al PDL (prin fuziunea cu PNL) s-au desființat, pe durata mandatului.

„Campionii” migrației în mandatul 2012 – 2014:

  • Deputatul Ion Șcheau (candidat din partea PPDD, devenit independent, apoi afiliat la grupul PSD, PDL/PNL, astăzi candidat din partea PNL)
  • Deputata Diana Tușa (candidată din partea PNL, devenită independentă, afiliată apoi la grupul PDL care a fuzionat ulterior cu PNL, devenită din nou independentă și astăzi candidată pe listele PSD)
  • Senatorul Ciprian Rogojan (candidat din partea PDL, devenit independent, afiliat apoi UNPR, din nou independent, astăzi candidat din partea ALDE).

48% din actualii parlamentari re-candidează, 55% de la PSD, 47% de la PNL, 78% din parlamentarii ALDE și 60% din cei ai UDMR.

Partidul cu cel mai mare număr de candidați în alegerile din acest an și care nu au mai fost în Parlament – PNL (o bună parte nefiind, însă, pe locuri eligibile), iar cel cu cea mai mică rată de schimbare în alegerile parlamentare 2016 este ALDE.

Transparența veniturilor – condiție pentru un mandat credibil

Din punct de vedere al activelor financiare (calculate ca diferențele nete între soldurile conturilor la intrarea în mandat, respectiv ultima declarație de avere actualizată, în euro, la un curs mediu anual oficial, anunțat de BNR), ultimele declarații de avere oficiale publicate de senatori și deputați indicând pierderi totalizând aproape 35 de milioane de euro. Conform documentelor oficiale accesate pe  paginile de internet ale celor două Camere ale Parlamentului, Deputatul Sebastian Ghiță a pierdut din conturi peste 30 de milioane de euro în perioada acestui mandat.

Cei care au acumulat cele mai multe active financiare, din diferite motive, în decursul actualului mandat, sunt:

la Camera Deputaților:

  • Ovidiu Ioan Dumitru (PPDD) – 882.709 euro
  • Ioan Adam (PSD) – 450.000 euro
  • Alina Gorghiu (PNL) – 1,1 milioane euro – care s-a căsătorit pe parcursul acestui mandat;

la Senat:

  • Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 250.000 euro
  • Petru Filip (PSD) – 210.000 euro
  • Vasile Nistor (PC) – 182.000 euro;

iar cei care au pierdut cel mai mult din conturi, în mandatul 2012 – 2016, sunt:

la Camera Deputaților:

  • Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro
  • Cristian Popescu (PNL) – 2,7 milioane euro
  • Theodor Cătălin Nicolescu (PNL) – 1,5 milioane euro;

la Senat:

  • Attila Verestoy (UDMR) – 2,7 milioane euro
  • Doina Tudor (PNL) – 1,9 milioane de euro
  • Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) – 358.000 euro.

Interesant este „fenomenul” împrumuturilor acordate în nume propriu, de către parlamentari, către persoane fizice/juridice.

Potrivit propriilor declarații de avere, în 4 ani, parlamentarii au acordat împrumuturi în valoare totală de 47 milioane de euro, cele mai mari împrumuturi fiind acordate:

la Camera Deputaților, de către

  • Sebastian Ghiță (PSD) – 30 milioane de euro
  • Marin Anton (PNL) – 1,8 milioane de euro
  • Elena Udrea (independent) – 1,1 milioane euro;

la Senatul României, de către:

  • Sorin Roșca Stănescu (PNL) – 6 milioane de euro
  • Attila Verestoy (UDMR) – 1,57 milioane de euro
  • Liviu Tomoioagă (PNL) – 423.000 euro.

Prin comparație, soldul creditelor pe care parlamentarii le mai au de achitat la bănci, la finalul mandatului, este de 22 ori mai mic: aprox. 880.000 euro.

În privința bunurilor imobile – terenuri, actualul Parlament a acumulat, în plus față de 2012, aprox. 2,5 milioane de mp de teren (în cea mai mare parte teren agricol), cele mai mari achiziții de terenuri fiind făcute, în acest mandat, de către deputații

  • Vasile Iliuță (PNL) – 527.400 m2  teren agricol
  • Petru Movilă (independent) – 295.000 m2 teren agricol
  • Constantin Mazilu (UNPR) – 280.000 m2 teren agricol

dar și de către senatorii:

  • Liviu Tomoioagă (PNL) – 146.666 m2  luciu de apă
  • Victor Mocanu – 75.000 m2  teren agricol.

Principale concluzii ale IPP

Problema „migrației” parlamentarilor de la un grup parlamentar, trecând prin scurte perioade de „independență”, la altul, rămâne o temă nerezolvată de actuala clasă politică. Pentru aleșii locali s-au grăbit să vină cu soluții legislative, pentru ei – nu.

În paralel, pentru cei care urmăresc constant activitatea aleșilor, modul în care Parlamentul ține o evidență a acestor informații (între momentul anunțării publice a demisiei din grup și până la cel înregistrat oficial, fiind o serioasă distanță, în timp) este deficitar, pentru corecta înțelegere a fenomenului de către public.

48% dintre actualii parlamentari re-candidează, printre criteriile ce par a fi folosite de către liderii partidelor – cei care au decizia finală privind lista candidaților pentru parlamentarele din 2016 – contând, aparent, mai mult opiniile grupurilor de presiune/interese din societate, decât performanțele individuale din timpul actualului mandat.

Aceasta pare a fi explicația pentru absența de pe liste a unor candidați cu privire la care datele statistice obiective arată rezultate concrete în activitatea parlamentară, unele dintre aceste rezultate fiind de notorietate, parte dintre ele sugerând că au deranjat anumite interese.

Pentru o țară ca România, integritatea, inclusiv sursa și, în general, situația veniturilor aleșilor este foarte importantă, uneori chiar mai importantă, pentru opinia publică, decât activitatea în sine.

După numărul de inițiative devenite legi, rezultă o calitate precară a celor inițiate de parlamentari, acest lucru fiind afectat, printre altele, de pregătirea insuficientă a acestor inițiative (atunci când tematica este relevantă) inclusiv din cauza nivelului de pregătire al staff-ului grupurilor parlamentare/staff-ului de la birourile parlamentare din teritoriu care este, în continuare, foarte slab.

În acest mandat, un cetățean obișnuit care ar fi dorit să cunoască modul în care a votat senatorul sau deputatul său a avut mari dificultăți în a accesa informații despre voturile nominale ale parlamentarilor asupra proiectelor de lege, în condițiile în care sistemul de vot electronic în parlament a fost înlocuit, el fiind blocat, în mod inexplicabil, exact la cele mai sensibile momente de vot. De exemplu, la Camera Deputaților, în 2016, s-a votat electronic, exclusiv în luna februarie.

Reprezintă o sfidare la adresa democrației parlamentare faptul că, deși 15% dintre parlamentari și-au încheiat mandatul înainte de termen, în majoritatea colegiilor uninominale vacante nu au fost organizate alegeri, astfel o serie de cetățeni rămânând nereprezentați în Senat sau Cameră.

Demersul IPP face parte din eforturile de conștientizare asupra importanței acordării unui vot responsabil la alegerile din 11 decembrie a.c. și vine în întâmpinarea nevoii de informare a electoratului.

Publicat la data de 5.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română