Necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe va fi de 70 de miliarde de lei anul următor, nivel similar cu cel de anul acesta, iar statul ar trebui să folosească pieţele externe într-o măsură mai mare pentru a-şi asigura fonduri necesare, potrivit unei analize a grupului bancar Erste, citată de MEDIAFAX.
„Chiar dacă Guvernul este decis să continue procesul de consolidare fiscală anul următor, iar un nou acord cu FMI şi UE este foarte probabil, necesarul brut de finanţare al Ministerului de Finanţe este aproximativ neschimbat comparativ cu 2013″, se arată în nota grupului austriac.
Din necesarul de finanţare estimat la 70 de miliarde de lei pentru anul următor, echivalent cu 11% din PIB, cea mai mare parte este constituită de acoperirea de datorii ajunse la maturitate şi dobânzi, reprezentând circa 8,8% din PIB.
Calculele Erste privind necesarul brut de finanţare nu iau în calcul vânzarea unor active ale statului.
Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, maturitatea medie a datoriei emise pe piaţa locală este de doar 1,7 ani, situaţie care conduce la o valoare ridicată a rambursărilor pentru următorii doi ani. Aproximativ 44% din suma împrumutată de pe piaţa locală are maturitatea mai mică de un an, în timp ce numai 3,4% depăşeşte 5 ani.
Această situaţie ar putea deveni o problemă în viitor, în cazul în care condiţiile de pe piaţa financiară se înrăutăţesc, din cauza factorilor externi sau interni, potrivit Erste. Riscurile interne sunt o accelerare neaşteptată a inflaţiei şi o posibilă deteriorare a situaţiei politice.
Ministerul de Finanţe ar trebui să folosească pieţele globale mai mult pentru acoperirea necesarului brut de finanţare în 2013 şi 2014, din două motive, consideră banca austriacă.
O astfel de strategie ar consolida rezervele valutare ale Băncii Naţionale a României, asigurând „muniţie” pentru apărarea cursului leului în contextul unor ieşiri importante de valută pentru plăţile către FMI. Plăţile combinate ale Ministerului de Finanţe şi băncii naţionale către FMI vor atinge vârful în următorii doi ani, cu 5,2 miliarde de euro în 2013 şi 5,3 miliarde de euro în 2014. Împreună cu intrările scăzute de capital privat şi accesarea redusă de fonduri europene, această situaţie ar putea pune în pericol stabilitatea leului, se arată în nota Erste.
Al doilea motiv care susţine atragerea de fonduri mai importante prin emisiuni de obligaţiuni în valută în următorii doi ani este extinderea maturităţii datoriei peste cea de pe piaţa locală. Împrumuturi externe mai mari ar diminua presiunea de finanţare asupra statului şi ar reduce costurile.
De asemenea, Ministerul de Finanţe ar trebui să emită pe piaţa locală obligaţiuni în lei cu maturităţi mai lungi , 10, 15 şi posibil 20 de ani.
Pincipala provocare a României în următoarea perioadă este revenirea la o creştere puternică şi sustenabilă pentru o consolidare suplimentară a finanţelor publice, scrie Erste. Principalul obiectiv al autorităţilor ar trebui să fie asigurarea de fonduri mai mari din surse externe pentru creşterea economiei. Fondurile UE şi investiţiile străine directe pot creşte productivitatea şi avansul potenţial al PIB la 3-4% începând din 2015, faţă de 1-2% în prezent.
Erste se aşteaptă ca economia României să stagneze în acest an, urmând să crească cu 1,1% în 2013 şi cu 2,3% în 2014. Îndatorarea raportată la PIB va avansa uşor, de la 34,1% estimat pentru acest an la 34,6% anul următor, nivel la care se va situa şi în 2015.
