Analiză / Dilema de 8 miliarde de euro a anului 2014: Tăierea cofinanțărilor la investiții – premeditare a MF sau neputință a MFE

De Victor Bratu , Anne-Marie Blajan | 2.10.2014 .

Faptele: în legea Bugetului de stat 2014, guvernul a alocat 5,5 miliarde de lei pentru proiectele de investiţii cu finanţare europeană. Dacă această cofinanțare ar fi fost cheltuită în proiecte, România ar fi primit alte 36 de miliarde lei (circa 8 miliarde de euro) bani europeni nerambursabili.

La prima rectificare bugetară, de la capitolul „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” s-a tăiat suma de 847,3 milioane lei.

La cea de-a doua rectificare, de la acelaşi capitol s-au mai tăiat alte 2,45 miliarde lei.

Întrebarea firească este: Diminuarea cu 60% a fondurilor prevăzute pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni e cauzată de slaba performanţă guvernamentală în accesarea acestor proiecte (prin Ministerul Fondurilor Europene – MFE), sau invers:   slaba performanţă a MFE este explicată de tăierea fondurilor pentru cofinanţare de către Ministerul Finanțelor – MF?

Mai există, însă, și o a treia variantă:

Lipsa de aplomb în atragerea fondurilor europene a fost o chestiune premeditată, iar banii de cofinanțare să fi fost prevăzuți ca un buffer pentru administrațiile locale.

Varianta 1: Cofinanțările au fost tăiate din cauza slabei performanţe a MFE în atragerea fondurilor

Printre obiectivele asumate de Guvern, în scris, prin Legea Bugetului de Stat 2014, se număra creşterea investiţiilor publice,în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene.”

Cum au înţeles principalele ministere cu atribuţii în gestionarea programelor operaţionale să se achite de această sarcină, în cele ce urmează:

  • POR- la data de 31 august 2014, 49.01% din totalul fondurilor alocate României sunt decontate de Comisia Europeană
  • POS Mediu- la data de 31 august 2014, chitanţe trimise spre decontare: 35,47% din total alocat, 34.01% rambursat de Comisia Europeana
  • POS Transport- la 31 august 2014, 33.13% chitanţe trimise şi decontate de Comisie

Executia bugetară pe primul semestru al anului 2014 arată că sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

(Citiţi şi „”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar”)

Varianta a doua: Absorbția a fost slabă din cauza lipsei confinanțărilor

Această variantă este greu de susținut, câtă vreme România nu a reușit în anul 2014 nici să inaugureze și nici să demareze vreun tronson de autostradă, dat fiind că Transporturile au proiectele cele mai potrivite pentru atragerea unor sume mari.

Or, dincolo de proiectele de Transporturi, analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.

Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune (aşa cum estima ministrul Eugen Orlando Teodorovici în luna iunie 2014), guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.

Este și motivul pentru care Ministerul Fondurilor europene a avut o suplimentare de 17 milioane de lei pentru anul 2014, tocmai pentru a-și îmbunătăți capacitatea de absorbție.

Varianta a 3-a: Premeditarea lipsei de absobție : cofinanţarea investițiilor  prevăzută în bugetul 2014 a fost, de fapt, un ”buffer” pentru măsurile electorale

Preşedintele Traian Băsescu a declarat pe 24 noiembrie 2013 că va retrimite Parlamentului Legea bugetului pe anul 2014, şi apoi o va contesta la Curtea Constituţională, dacă Executivul nu elimină din Codul fiscal taxa de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Șeful statului a afirmat că sume echivalente celei ce ar fi colectată prin această taxă pot fi identificate în proiectul de buget la capitole care alimentează secțiuni care pot fi ”folosite electoral”.

Printre exemplele oferite de Traian Băsescu: ”În Programul Operaţional Regional s-au cheltuit până acum 44,2% din suma totală de 3,7 de miliarde de euro, iar Guvernul a trimis facturi până la 53%, tot din aceste 3,7 de miliarde. În momentul de faţă, cel puţin 47% din bani nu sunt cheltuiţi. asta înseamnă circa 1,6 de miliarde de euro.

“Baronilor locali le e greu cu bani europeni. (…) dar banii de la buget sunt bani necontrolaţi, iar dacă îi controlează, îi controlează tot Guvernul şi instituţiile lui”, a fost una dintre explicaţiile oferite de Traian Băsescu cu privire la „bufferele” din Bugetul de Stat.

(Citiți și: ”Rectificarea Dezvoltării. A ministrului Dezvoltării”)

Câteva cifre de la ultima rectificare bugetară:

  • guvernul a tăiat de la cofinanțările pentru proiectele cu bani europeni aproximativ 3,4 miliarde de lei
  • administrațiile locale au primit în plus peste 2 miliarde de lei
  • circa 64% din investițiile pe tot anul au fost mutate în ultimele 3 luni și trec, pentru proiectele locale, prin Ministerul Dezvoltării
  • fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei

Rezultatul: Situația absobției fondurilor europene pe anul 2014

Potrivit ultimelor informaţii postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la 18 iulie 2014, rata de absorbţie a ajuns la 36,26%, dacă luăm în calcul declaraţiile de cheltuieli trimise Comisiei Europene. În bani, înseamnă că au fost trimise facturi în valoare de 6,967 de miliarde de euro.

Din perspectiva banilor europeni rambursaţi României, suma se ridică la 6, 830 de miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 18 iulie 2014. Adică un procent de 35,55%.

Dacă în 2013 rata de absorbţie a crescut, faţă de anul anterior, cu 14 puncte procentuale, în perioada ianuarie-iulie 2014, ea a crescut cu doar 2,76 puncte procentuale.

Analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.

Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune, guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.

Guvernul însă a trimis în toată perioada scursă din acest an – şapte luni – cu puţin peste 500 de milioane de euro, ceea ce face ca media lunară să fie de doar 76 de milioane de euro.

Media lunară ar fi trebuit să fie de 334 de milioane de euro, dacă s-ar fi îndeplinit obiectivul autorităţilor române, aşa cum a fost anunţat de ministrul Orlando Teodorovici în luna aprilie, de a trimite Comisiei declaraţii de cheltuieli de peste 4 miliarde de euro în 2014.

Publicat la data de 2.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

O resursă care a ajuns mai scumpă și mai rară decât banii: Capitalul uman

foto conferinta Statisticile și prognozele rostogolesc forța de muncă spre podimul problemelor insolubile care stau în calea economiei. Până și finanțarea afacerilor rămâne undeva în fundal...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Securitatea energetică: Lunga listă de vulnerabilități, lista scurtă de soluții

offshore petrol-1 Schimbarea de paradigmă în lumea energiei și tranziția energetică rapidă din Uniunea Europeană pot deveni risc extern de securitate dacă România nu se adaptează...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Dosarul care se complică: Prejudiciul estimat de DIICOT la Petromidia – mai mare decât valoarea tranzacției cu chinezii. Procurorii s-ar putea apropia de celebrul Memorandum

petromidia Este posibil ca Memorandumul Rompetrol, prin care statul român și compania KazMunayGas (KMG) stabileau convertirea datoriei de 600 de milioane de dolari în obligațiuni,...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Ce a refuzat România să înțeleagă din Planul Junker, astfel încât i-au picat toate proiectele propuse

jean claude junker Comisia Europeană este nemulțumită că România nu a trimis la Bruxelles niciun proiect viabil care să fie finanțat prin Planul de investiții european. Oficiali...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Politizarea infrastructurii distruge și noul Master Plan pe Transporturi

harta masterplan Discuțiile cu mediul politic pe marginea documentului de bază al infrastructurii românești se dovedesc atât de complicate încât determină guvernul să îl transforme în...Citeste mai departe »

Comentarii

Valentin Naumescu / Criza de legitimitate şi nevoia unui discurs refondator al Uniunii Europene

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După eşecul Tratatului Constituţional din 2005, respins (surprinzător, în contextul optimist de atunci) în referendumurile din Franţa şi Olanda, Uniunea Europeană a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Treaba băncii centrale este să plece cu băutura…

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

…chiar inainte sa inceapa petrecerea. Cam asta ar fi traducerea adaptata a unei glume facute de unul dintre presedintii Fed,  William McChesney Martin, care...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / 20 de contra-argumente la darea în plată

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Ce vină avem noi, ceilalți debitori? Dar noi, cei care am plătit la greu pană acum ratele, sau noi, cei care vrem să luăm...Citeste mai departe »

Avatarurile creditelor în franci elvețieni

mp21

Marin Pana

Achiziția de case cu rate inițial mici în franci elvețieni seamănă cu o vorbă englezească: ”Anticipation is half the fun”. Prin urmare, din două...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Euro, un edificiu cu bulină roșie

Aurelian-Dochia-

Aurelian Dochia

O buna parte a economistilor care s-au exprimat pe aceasta tema considera ca Romania nu este pe deplin pregatita pentru aderarea la moneda comuna...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română