Analiză / Dilema de 8 miliarde de euro a anului 2014: Tăierea cofinanțărilor la investiții – premeditare a MF sau neputință a MFE

De Victor Bratu , Anne-Marie Blajan | 2.10.2014 .

Faptele: în legea Bugetului de stat 2014, guvernul a alocat 5,5 miliarde de lei pentru proiectele de investiţii cu finanţare europeană. Dacă această cofinanțare ar fi fost cheltuită în proiecte, România ar fi primit alte 36 de miliarde lei (circa 8 miliarde de euro) bani europeni nerambursabili.

La prima rectificare bugetară, de la capitolul „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” s-a tăiat suma de 847,3 milioane lei.

La cea de-a doua rectificare, de la acelaşi capitol s-au mai tăiat alte 2,45 miliarde lei.

Întrebarea firească este: Diminuarea cu 60% a fondurilor prevăzute pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni e cauzată de slaba performanţă guvernamentală în accesarea acestor proiecte (prin Ministerul Fondurilor Europene – MFE), sau invers:   slaba performanţă a MFE este explicată de tăierea fondurilor pentru cofinanţare de către Ministerul Finanțelor – MF?

Mai există, însă, și o a treia variantă:

Lipsa de aplomb în atragerea fondurilor europene a fost o chestiune premeditată, iar banii de cofinanțare să fi fost prevăzuți ca un buffer pentru administrațiile locale.

Varianta 1: Cofinanțările au fost tăiate din cauza slabei performanţe a MFE în atragerea fondurilor

Printre obiectivele asumate de Guvern, în scris, prin Legea Bugetului de Stat 2014, se număra creşterea investiţiilor publice,în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene.”

Cum au înţeles principalele ministere cu atribuţii în gestionarea programelor operaţionale să se achite de această sarcină, în cele ce urmează:

  • POR- la data de 31 august 2014, 49.01% din totalul fondurilor alocate României sunt decontate de Comisia Europeană
  • POS Mediu- la data de 31 august 2014, chitanţe trimise spre decontare: 35,47% din total alocat, 34.01% rambursat de Comisia Europeana
  • POS Transport- la 31 august 2014, 33.13% chitanţe trimise şi decontate de Comisie

Executia bugetară pe primul semestru al anului 2014 arată că sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

(Citiţi şi „”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar”)

Varianta a doua: Absorbția a fost slabă din cauza lipsei confinanțărilor

Această variantă este greu de susținut, câtă vreme România nu a reușit în anul 2014 nici să inaugureze și nici să demareze vreun tronson de autostradă, dat fiind că Transporturile au proiectele cele mai potrivite pentru atragerea unor sume mari.

Or, dincolo de proiectele de Transporturi, analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.

Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune (aşa cum estima ministrul Eugen Orlando Teodorovici în luna iunie 2014), guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.

Este și motivul pentru care Ministerul Fondurilor europene a avut o suplimentare de 17 milioane de lei pentru anul 2014, tocmai pentru a-și îmbunătăți capacitatea de absorbție.

Varianta a 3-a: Premeditarea lipsei de absobție : cofinanţarea investițiilor  prevăzută în bugetul 2014 a fost, de fapt, un ”buffer” pentru măsurile electorale

Preşedintele Traian Băsescu a declarat pe 24 noiembrie 2013 că va retrimite Parlamentului Legea bugetului pe anul 2014, şi apoi o va contesta la Curtea Constituţională, dacă Executivul nu elimină din Codul fiscal taxa de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Șeful statului a afirmat că sume echivalente celei ce ar fi colectată prin această taxă pot fi identificate în proiectul de buget la capitole care alimentează secțiuni care pot fi ”folosite electoral”.

Printre exemplele oferite de Traian Băsescu: ”În Programul Operaţional Regional s-au cheltuit până acum 44,2% din suma totală de 3,7 de miliarde de euro, iar Guvernul a trimis facturi până la 53%, tot din aceste 3,7 de miliarde. În momentul de faţă, cel puţin 47% din bani nu sunt cheltuiţi. asta înseamnă circa 1,6 de miliarde de euro.

“Baronilor locali le e greu cu bani europeni. (…) dar banii de la buget sunt bani necontrolaţi, iar dacă îi controlează, îi controlează tot Guvernul şi instituţiile lui”, a fost una dintre explicaţiile oferite de Traian Băsescu cu privire la „bufferele” din Bugetul de Stat.

(Citiți și: ”Rectificarea Dezvoltării. A ministrului Dezvoltării”)

Câteva cifre de la ultima rectificare bugetară:

  • guvernul a tăiat de la cofinanțările pentru proiectele cu bani europeni aproximativ 3,4 miliarde de lei
  • administrațiile locale au primit în plus peste 2 miliarde de lei
  • circa 64% din investițiile pe tot anul au fost mutate în ultimele 3 luni și trec, pentru proiectele locale, prin Ministerul Dezvoltării
  • fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei

Rezultatul: Situația absobției fondurilor europene pe anul 2014

Potrivit ultimelor informaţii postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la 18 iulie 2014, rata de absorbţie a ajuns la 36,26%, dacă luăm în calcul declaraţiile de cheltuieli trimise Comisiei Europene. În bani, înseamnă că au fost trimise facturi în valoare de 6,967 de miliarde de euro.

Din perspectiva banilor europeni rambursaţi României, suma se ridică la 6, 830 de miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 18 iulie 2014. Adică un procent de 35,55%.

Dacă în 2013 rata de absorbţie a crescut, faţă de anul anterior, cu 14 puncte procentuale, în perioada ianuarie-iulie 2014, ea a crescut cu doar 2,76 puncte procentuale.

Analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.

Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune, guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.

Guvernul însă a trimis în toată perioada scursă din acest an – şapte luni – cu puţin peste 500 de milioane de euro, ceea ce face ca media lunară să fie de doar 76 de milioane de euro.

Media lunară ar fi trebuit să fie de 334 de milioane de euro, dacă s-ar fi îndeplinit obiectivul autorităţilor române, aşa cum a fost anunţat de ministrul Orlando Teodorovici în luna aprilie, de a trimite Comisiei declaraţii de cheltuieli de peste 4 miliarde de euro în 2014.

Publicat la data de 2.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

tax-for-rich Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

bucuresti-trafic Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

autostrada-camp În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie

gaze_ Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie....Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Polarizare drastică a economiei: Jumătate dintre companiile românești se bat pe 2% din total venituri

economie-finante-contabilitate-preturi-transfer Polarizarea mediului de afaceri pare să fie una dintre principalele probleme ale economiei românești. Iancu Guda, director general COFACE și președinte al Asociației Analiștilor...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română