Faptele: în legea Bugetului de stat 2014, guvernul a alocat 5,5 miliarde de lei pentru proiectele de investiţii cu finanţare europeană. Dacă această cofinanțare ar fi fost cheltuită în proiecte, România ar fi primit alte 36 de miliarde lei (circa 8 miliarde de euro) bani europeni nerambursabili.
La prima rectificare bugetară, de la capitolul „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” s-a tăiat suma de 847,3 milioane lei.
La cea de-a doua rectificare, de la acelaşi capitol s-au mai tăiat alte 2,45 miliarde lei.
Întrebarea firească este: Diminuarea cu 60% a fondurilor prevăzute pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni e cauzată de slaba performanţă guvernamentală în accesarea acestor proiecte (prin Ministerul Fondurilor Europene – MFE), sau invers: slaba performanţă a MFE este explicată de tăierea fondurilor pentru cofinanţare de către Ministerul Finanțelor – MF?
Mai există, însă, și o a treia variantă:
Lipsa de aplomb în atragerea fondurilor europene a fost o chestiune premeditată, iar banii de cofinanțare să fi fost prevăzuți ca un buffer pentru administrațiile locale.
Varianta 1: Cofinanțările au fost tăiate din cauza slabei performanţe a MFE în atragerea fondurilor
Printre obiectivele asumate de Guvern, în scris, prin Legea Bugetului de Stat 2014, se număra creşterea investiţiilor publice, “în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene.”
Cum au înţeles principalele ministere cu atribuţii în gestionarea programelor operaţionale să se achite de această sarcină, în cele ce urmează:
- POR- la data de 31 august 2014, 49.01% din totalul fondurilor alocate României sunt decontate de Comisia Europeană
- POS Mediu- la data de 31 august 2014, chitanţe trimise spre decontare: 35,47% din total alocat, 34.01% rambursat de Comisia Europeana
- POS Transport- la 31 august 2014, 33.13% chitanţe trimise şi decontate de Comisie
Executia bugetară pe primul semestru al anului 2014 arată că sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
(Citiţi şi „”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar”)
Varianta a doua: Absorbția a fost slabă din cauza lipsei confinanțărilor
Această variantă este greu de susținut, câtă vreme România nu a reușit în anul 2014 nici să inaugureze și nici să demareze vreun tronson de autostradă, dat fiind că Transporturile au proiectele cele mai potrivite pentru atragerea unor sume mari.
Or, dincolo de proiectele de Transporturi, analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.
Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune (aşa cum estima ministrul Eugen Orlando Teodorovici în luna iunie 2014), guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.
Este și motivul pentru care Ministerul Fondurilor europene a avut o suplimentare de 17 milioane de lei pentru anul 2014, tocmai pentru a-și îmbunătăți capacitatea de absorbție.
Varianta a 3-a: Premeditarea lipsei de absobție : cofinanţarea investițiilor prevăzută în bugetul 2014 a fost, de fapt, un ”buffer” pentru măsurile electorale
Preşedintele Traian Băsescu a declarat pe 24 noiembrie 2013 că va retrimite Parlamentului Legea bugetului pe anul 2014, şi apoi o va contesta la Curtea Constituţională, dacă Executivul nu elimină din Codul fiscal taxa de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Șeful statului a afirmat că sume echivalente celei ce ar fi colectată prin această taxă pot fi identificate în proiectul de buget la capitole care alimentează secțiuni care pot fi ”folosite electoral”.
Printre exemplele oferite de Traian Băsescu: ”În Programul Operaţional Regional s-au cheltuit până acum 44,2% din suma totală de 3,7 de miliarde de euro, iar Guvernul a trimis facturi până la 53%, tot din aceste 3,7 de miliarde. În momentul de faţă, cel puţin 47% din bani nu sunt cheltuiţi. asta înseamnă circa 1,6 de miliarde de euro.”
“Baronilor locali le e greu cu bani europeni. (…) dar banii de la buget sunt bani necontrolaţi, iar dacă îi controlează, îi controlează tot Guvernul şi instituţiile lui”, a fost una dintre explicaţiile oferite de Traian Băsescu cu privire la „bufferele” din Bugetul de Stat.
(Citiți și: ”Rectificarea Dezvoltării. A ministrului Dezvoltării”)
Câteva cifre de la ultima rectificare bugetară:
- guvernul a tăiat de la cofinanțările pentru proiectele cu bani europeni aproximativ 3,4 miliarde de lei
- administrațiile locale au primit în plus peste 2 miliarde de lei
- circa 64% din investițiile pe tot anul au fost mutate în ultimele 3 luni și trec, pentru proiectele locale, prin Ministerul Dezvoltării
- fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei
Rezultatul: Situația absobției fondurilor europene pe anul 2014
Potrivit ultimelor informaţii postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la 18 iulie 2014, rata de absorbţie a ajuns la 36,26%, dacă luăm în calcul declaraţiile de cheltuieli trimise Comisiei Europene. În bani, înseamnă că au fost trimise facturi în valoare de 6,967 de miliarde de euro.
Din perspectiva banilor europeni rambursaţi României, suma se ridică la 6, 830 de miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 18 iulie 2014. Adică un procent de 35,55%.
Dacă în 2013 rata de absorbţie a crescut, faţă de anul anterior, cu 14 puncte procentuale, în perioada ianuarie-iulie 2014, ea a crescut cu doar 2,76 puncte procentuale.
Analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.
Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune, guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.
Guvernul însă a trimis în toată perioada scursă din acest an – şapte luni – cu puţin peste 500 de milioane de euro, ceea ce face ca media lunară să fie de doar 76 de milioane de euro.
Media lunară ar fi trebuit să fie de 334 de milioane de euro, dacă s-ar fi îndeplinit obiectivul autorităţilor române, aşa cum a fost anunţat de ministrul Orlando Teodorovici în luna aprilie, de a trimite Comisiei declaraţii de cheltuieli de peste 4 miliarde de euro în 2014.
