Analiză / Dilema de 8 miliarde de euro a anului 2014: Tăierea cofinanțărilor la investiții – premeditare a MF sau neputință a MFE

de Victor Bratu , Anne-Marie Blajan | 2.10.2014 .

Faptele: în legea Bugetului de stat 2014, guvernul a alocat 5,5 miliarde de lei pentru proiectele de investiţii cu finanţare europeană. Dacă această cofinanțare ar fi fost cheltuită în proiecte, România ar fi primit alte 36 de miliarde lei (circa 8 miliarde de euro) bani europeni nerambursabili.

La prima rectificare bugetară, de la capitolul „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile” s-a tăiat suma de 847,3 milioane lei.

La cea de-a doua rectificare, de la acelaşi capitol s-au mai tăiat alte 2,45 miliarde lei.

Întrebarea firească este: Diminuarea cu 60% a fondurilor prevăzute pentru cofinanţarea proiectelor cu bani europeni e cauzată de slaba performanţă guvernamentală în accesarea acestor proiecte (prin Ministerul Fondurilor Europene – MFE), sau invers:   slaba performanţă a MFE este explicată de tăierea fondurilor pentru cofinanţare de către Ministerul Finanțelor – MF?

Mai există, însă, și o a treia variantă:

Lipsa de aplomb în atragerea fondurilor europene a fost o chestiune premeditată, iar banii de cofinanțare să fi fost prevăzuți ca un buffer pentru administrațiile locale.

Varianta 1: Cofinanțările au fost tăiate din cauza slabei performanţe a MFE în atragerea fondurilor

Printre obiectivele asumate de Guvern, în scris, prin Legea Bugetului de Stat 2014, se număra creşterea investiţiilor publice,în special prin creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene.”

Cum au înţeles principalele ministere cu atribuţii în gestionarea programelor operaţionale să se achite de această sarcină, în cele ce urmează:

  • POR- la data de 31 august 2014, 49.01% din totalul fondurilor alocate României sunt decontate de Comisia Europeană
  • POS Mediu- la data de 31 august 2014, chitanţe trimise spre decontare: 35,47% din total alocat, 34.01% rambursat de Comisia Europeana
  • POS Transport- la 31 august 2014, 33.13% chitanţe trimise şi decontate de Comisie

Executia bugetară pe primul semestru al anului 2014 arată că sumele rambursate de UE în contul plăţilor efectuate s-au diminuat cu 10,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

(Citiţi şi „”Cifrele” fondurilor europene: Cu doar 76 de milioane de euro lunar, rata de absorbţie a crescut cu 2,76 de puncte procentuale în 2014: Pentru planul asumat de guvern pe acest an, e nevoie de 500 de milioane lunar”)

Varianta a doua: Absorbția a fost slabă din cauza lipsei confinanțărilor

Această variantă este greu de susținut, câtă vreme România nu a reușit în anul 2014 nici să inaugureze și nici să demareze vreun tronson de autostradă, dat fiind că Transporturile au proiectele cele mai potrivite pentru atragerea unor sume mari.

Or, dincolo de proiectele de Transporturi, analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.

Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune (aşa cum estima ministrul Eugen Orlando Teodorovici în luna iunie 2014), guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.

Este și motivul pentru care Ministerul Fondurilor europene a avut o suplimentare de 17 milioane de lei pentru anul 2014, tocmai pentru a-și îmbunătăți capacitatea de absorbție.

Varianta a 3-a: Premeditarea lipsei de absobție : cofinanţarea investițiilor  prevăzută în bugetul 2014 a fost, de fapt, un ”buffer” pentru măsurile electorale

Preşedintele Traian Băsescu a declarat pe 24 noiembrie 2013 că va retrimite Parlamentului Legea bugetului pe anul 2014, şi apoi o va contesta la Curtea Constituţională, dacă Executivul nu elimină din Codul fiscal taxa de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. Șeful statului a afirmat că sume echivalente celei ce ar fi colectată prin această taxă pot fi identificate în proiectul de buget la capitole care alimentează secțiuni care pot fi ”folosite electoral”.

Printre exemplele oferite de Traian Băsescu: ”În Programul Operaţional Regional s-au cheltuit până acum 44,2% din suma totală de 3,7 de miliarde de euro, iar Guvernul a trimis facturi până la 53%, tot din aceste 3,7 de miliarde. În momentul de faţă, cel puţin 47% din bani nu sunt cheltuiţi. asta înseamnă circa 1,6 de miliarde de euro.

“Baronilor locali le e greu cu bani europeni. (…) dar banii de la buget sunt bani necontrolaţi, iar dacă îi controlează, îi controlează tot Guvernul şi instituţiile lui”, a fost una dintre explicaţiile oferite de Traian Băsescu cu privire la „bufferele” din Bugetul de Stat.

(Citiți și: ”Rectificarea Dezvoltării. A ministrului Dezvoltării”)

Câteva cifre de la ultima rectificare bugetară:

  • guvernul a tăiat de la cofinanțările pentru proiectele cu bani europeni aproximativ 3,4 miliarde de lei
  • administrațiile locale au primit în plus peste 2 miliarde de lei
  • circa 64% din investițiile pe tot anul au fost mutate în ultimele 3 luni și trec, pentru proiectele locale, prin Ministerul Dezvoltării
  • fondul de rezerva la dispozitia Guvernului a fost suplimentat cu 500 de milioane de lei

Rezultatul: Situația absobției fondurilor europene pe anul 2014

Potrivit ultimelor informaţii postate pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la 18 iulie 2014, rata de absorbţie a ajuns la 36,26%, dacă luăm în calcul declaraţiile de cheltuieli trimise Comisiei Europene. În bani, înseamnă că au fost trimise facturi în valoare de 6,967 de miliarde de euro.

Din perspectiva banilor europeni rambursaţi României, suma se ridică la 6, 830 de miliarde de euro, pentru perioada 2007 – 18 iulie 2014. Adică un procent de 35,55%.

Dacă în 2013 rata de absorbţie a crescut, faţă de anul anterior, cu 14 puncte procentuale, în perioada ianuarie-iulie 2014, ea a crescut cu doar 2,76 puncte procentuale.

Analiza performanţelor anului 2014 arată că guvernul României a transmis, în primele şapte luni ale anului, declaraţii de cheltuieli în valoare de doar 537 de milioane de euro. Iar Comisia Europeană a rambursat, în aceeaşi perioadă, 1,741 de miliarde de euro. Din această ultimă sumă, 1,3 miliarde de euro sunt aferente cererilor de rambursare trimise Comisiei anul trecut.

Potrivit calculelor, pentru ca România să ajungă la o rată de absorbţie de 80% a fondurilor de coeziune, guvernul ar trebui să trimită lunar la Bruxelles cereri de rambursare în valoare de peste 500 de milioane de euro.

Guvernul însă a trimis în toată perioada scursă din acest an – şapte luni – cu puţin peste 500 de milioane de euro, ceea ce face ca media lunară să fie de doar 76 de milioane de euro.

Media lunară ar fi trebuit să fie de 334 de milioane de euro, dacă s-ar fi îndeplinit obiectivul autorităţilor române, aşa cum a fost anunţat de ministrul Orlando Teodorovici în luna aprilie, de a trimite Comisiei declaraţii de cheltuieli de peste 4 miliarde de euro în 2014.

Publicat la data de 2.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

De ce nu reușește România să adere la OECD: criteriile pe care nu le îndeplinește și ce e de făcut

Aderarea României la OCDE reprezintă un obiectiv major al politicii externe române încă din 2004. După 7 guverne perindate pe la Palatul Victoria și...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Riscurile României din perspectiva investitorilor străini

Datele economice fundamentele urmărite de analiştii marilor grupuri financiare internaţionale sunt, încă, până într-atât de favorabile României, încât aceasta a fost denumită „tigrul Europei...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Guvernul suspendă pentru un an articole esențiale din Legea finanțelor: dispare limita maximă de cheltuieli, creditele pot fi utilizate în alt scop decât cel aprobat, fără ca nimeni să răspundă

Una din cele mai riscande decizii ale guvernului a fost adoptată prin Ordonanța nr. 9 – document care a trecut neobservat în scandalul Ordonanțelor...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum a ajuns energia românească la cel mai mare preț din Europa: mixul nociv de înțelegeri, incompetență și interese

UPDATE:Ministrul Energiei s-a îmblonăvit brusc marți și s-a internat în spital pentru circa 2 săptămâni. Detalii AICI. * Informația inițială: ANRE și Consiliul Concurenței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Miracol economic la Comisia de Prognoză, după vizita lui Moș Crăciun: În doar 2 luni, creșterea salariilor reale s-a dublat, iar PIB a sporit cu încă o creștere anuală

PIB-ul României ar urma să crească într-un ritm și mai accelerat decât se preconiza anterior în perioada 2017 – 2020, potrivit prognozei de iarnă...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5217 lei
4.3066 lei
5.3635 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să pune marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română