Analiză / Cele 4 Românii și drumul fiecăreia până la euro. Divergența internă severă

De Mariana Bechir | 28.9.2014 .

România a transmis la Bruxelles, în luna aprilie a acestui an, noul program de convergenţă, pentru perioada 2014-2017, anunţând că angajamentul de adoptare a monedei euro “va deveni un obiectiv realizabil şi necesar” la data de 1 ianuarie 2019.
Deși România îndeplineşte criteriile tehnice pentru aderarea la euro, indicatorii de convergenţă reală arată însă că ţara, cu excepţia Capitalei, este departe de standardele zonei :

cursdeguvernare.ro prezintă, în această analiză, existența a nu mai puțin de 4 ”Românii” – expresie a unei profunde divergențe interne, care explică atât dificultățile pe care le vom avea la integrarea în zona euro, cât și disfuncționalitățile structurale din economie.

Important: În analiza noastră am folosit 5 criterii de convergență internă, aplicate nu la nivel de regiuni, ci la nivel de județe : deocamdată acestea sunt unitățile administrative cu personalitate juridică aliniate la normele NUTS.

În raportul de convergenţă prezentat în luna iunie, Comisia Europeană  constata că România îndeplineşte trei din cele cinci criterii fixate pentru adoptarea adoptării monedei unice : nivelul datoriei, deficitul şi ratele dobânzilor pe termen lung şi, parţial, criteriile calitatitve.

Nu îndeplinea însă criteriul ratei inflaţiei şi al stabilităţii cursului de schimb, pe care le-a bifat peste puţin timp, în luna august. Rata medie a inflaţiei pe anul ce a precedat luna aprilie 2014 a fost de 2,1%, peste valoarea de referinţă de 1,7%, iar la capitolul privind stabilitatea cursului de schimb, Comisia preciza că în cei doi ani de la raportul anterior leul s-a depreciat faţă de euro cu 1,9%.

1. Deocamdată, România s-ar putea integra cu doar 2 milioane de persoane

Bucureştiul poate intra în zona euro şi mâine, explica în urmă cu o lună guvernatorul BNR – Mugur Isărescu, pentru că are un  nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. “Eu aş vrea să schimbăm destul de repede, pentru că, o să revin pe gluma aceea, trebuie să intre în zona euro şi cei de la Las Fierbinţi, nu? Vă daţi seama că lumea nu se schimbă uşor, se schimbă mai greu. Bucureştiul poate să intre în zona euro (…) Numai că nu poţi să-l desprinzi. Se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi-l trag în jos“, explica în mod plastic guvernatorul.

Potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP) indicele de disparitate (diferenţa între nivelul regiunii şi cel naţional) era, în anul 2012, de 62,7%, la capitolul PIB pe cap de locuitor, iar ultima estimare a CNP arată că în 2017 va fi de 62,2%.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE) Sursa: CNP

Situaţia este cu adevărat gravă dacă se compară judeţele : PIB-ul pe locuitor din Vaslui a fost în anul 2012 de numai 2.642 de euro, de 6 ori mai mic decât cel mai mare PIB din România, înregistat în Capitală – 15.774 de euro per capita, şi de aproape 10 ori mai mic decât cel din zona euro – 25.600 de euro.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

De altfel, o analiză a Eurostat publicată anul acesta arăta că cele mai mici PIB-uri din UE s-au consemnat în anul 2011 în regiunile Severozapaden (din Bulgaria) şi Nord-Est din România, ambele cu un produs intern brut reprezentând numai 29% din media europeană.

De asemenea, în top 20 regiuni cu cele mai mici PIB-uri per capita, România figurează cu 6 din cele opt zone:

Sursa: Eurostat

Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), România a înregistrat în 2013 un PIB pe cap de locuitor de 8.630 de dolari, faţă de 18.868 dolari în cazul Cehiei, 17.929 dolari în Slovacia, 13.333 dolari în Polonia, 13.312 dolari în Croaţia, respectiv 13.171 dolari în Ungaria.

Lipsa investițiilor și a sectoarelor cu mare valoare adăugată nu vor permite județelor și regiunilor sărace să ajungă prea curând nici măcar plutonul fruntaș autohton, cu atât mai puțin nivelul european.

Într-o analiză Erste în care aderarea în 2019 la euro este considerată prea ambiţioasă, analiştii atrag atenţia: “PIB pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare (PPS) al României este în creştere, dar a ajuns abia la 50% din media UE, în timp ce decalajul dintre ultimele state care au devenit membre ale zonei euro şi media UE a fost mult mai mic la momentul respectiv decât cel raportat în prezent de România.
Valoarea acestui indicator la care s-a facut aderarea a scăzut treptat, astfel încât decalajul dintre ţara candidată şi media UE a crescut treptat de la 11% la 33%.

2-Productivitatea: indicatorul de recuperare a diferențelor

Potrivit datelor Eurostat, economiile din Europa centrală și de est au înregistrat, între 2000 şi 2012, cele mai accentuate creșteri ale productivității muncii pe oră: Letonia (107%), România (90%), Lituania (84%), Estonia (60%) și Slovakia (57%).

Ca PIB pe angajat, România s-a plasat, la creştere în perioada 2005 – 2013, pe locul 6, după Lituania, Letonia, Slovacia, Polonia şi Bulgaria:

În pofida acestui ritm, productivitatea muncitorilor din România nu a a ajuns, în anul 2013, la jumătate din media UE 27 la acest indicator.

Sursa: Eurostat

Potrivit calculelor efectuate de analiştii Erste, la o creştere anuală de 3%, care este un ritm destul de moderat, România ar avea nevoie de aproximativ opt ani pentru a ajunge la nivelul înregistrat de Letonia la momentul aderării acesteia la zona euro.

3-Veniturile angajaţilor – gradul de sărăcie internă

La o productivitate atât de redusă, veniturile salariaţilor corespund aceluiaşi loc penultim, în clasamentul UE:

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În euro, câştigul salarial median din România era în 2012 de 16 ori mai mic decât cel din statele cu cele mai mari venituri ale angajaţilor. Exprimat în PPS (ca puterea de cumpărare), era de cinci ori mai mic.

Însă România este şi ţara cu cel mai mare procent de angajaţi în risc de sărăcie, şi unul dintre statele membre cu cele mai mari procente de salarii mici. Salariile mici sunt cele cu o valoare mai mică de două treimi din salariul median (valoarea faţă de care jumătate din salariaţi are salarii mai mari, iar jumătate, mai mici).

4- Investiţiile și angajamentul antreprenorial : diferențele dintre șansele de recuperare economică

Aceleaşi zone cu PIB şi venituri mici înregistrează şi cele mai mici procente de firme pe cap de locuitor. Dacă media naţională la mia de locuitori de aproape 24 de societăţi comerciale, în Mehedinţi, Vaslui, Botoşani, Teleorman, procentele nu sar de 18 la mie.

În ceea ce priveşte investiţiile străine directe (ISD), soldul celor din Regiunea Nord – Est, la sfârşitul anului 2012, nu ajungea nici măcar la jumătate din valoarea celor înregistrate din Regiunea Centru sau Vest.

În Bucureşti – Ilfov se concentrează 60,6% din ISD, cu menţiunea că localizarea în teritoriu s-a făcut după sediul social al întreprinderilor, ceea ce nu corespunde întotdeauna cu locul de desfăşurare a activităţii economice.

5- Resursa umană înalt calificată – sursă de valoare adăugată mare

Aceleaşi judeţe au şi rate mici de populaţie cu studii superioare, acesta fiind un indicator ce arată resursele umane de care dispune o zonă pentru a realiza creştere economică rapidă.

Potrivit Eurostat, în 2012, în Europa existau doar 19 regiuni cu mai puţin de o persoană cu studii superioare la cinci locuitori, în categoria celor cu vârste între 30 şi 34 de ani.

Şase din aceste 19 regiuni se aflau în România.

Situaţia este şi mai gravă, la ponderea celor cu studii superioare în total populaţie :

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

Publicat la data de 28.9.2014 .

Lasa un comentariu


Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara Eurozonei....Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public a...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă luăm...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs și...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii Central...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că Polonia...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele care...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care băncile...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult. IPC...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui cuprinsă...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% – 5%,...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE. Potrivit...Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în 2019...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor Erste...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic şi...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având în...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale de...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a PIB/locuitor,...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de vedere...Citeste mai departe »