Ancheta declaşată săptămâna trecută de Comisia Europeană împotriva Gazprom vinela momentul potrivit pentru compania rusă, arată o analiză a think-tank-ului de la Bruxelles, Bruegel. Motivele, din perspectiva analizei pieţei gazului în acest moment, ar fi două: situaţia cererii şi evoluţia preţurilor.
În privinţa cererii de gaz de pe piaţă, un trend descendent a caracterizat cererea de gaz în UE începând cu 2008, iar cauza nu este doar recesiunea, ci şi dezvoltarea energiilor regenerabile, creşterea eficienţei energetice şi avanajul comparativ al SUA în materie de preţuri.
Gazprom, ca furnizor principal al gazului consumat în Europa, este partial responsabilă pentru destructurarea cererii în Europa, scriu analiştii de la Bruegel, fiindcă nu a fost flexibilă pentru a asigura competitivitatea clienţilor săi. Între 2013 şi 2014 cererea de gaz s-a redus cu 10%.
Odată cu scăderea neanticipată a cererii, puterea în piaţă s-a transferat de la producători către consumatori. Însă, cred analiştii think-tank-ului de la Bruxelles, Gazprom ar ptuea beneficia de oportunitatea oferită de această anchetă antitrust pentru a-şi revizui modelul de business în UE, pentru a-şi creşte competitivitatea în piaţă şi a asigura atât integritatea a cererii de gaz în UE şi rolul său în asta.
Ancheta vine între-un moment bun, argumentează analiştii, pentru că gigantul energetic rus îşi poate dezvolta modelul de business în Europa şi să-şi asigure astfel sustenabilitatea.
Totuşi, Rusia percepe această acţiune a Bruxelles-ului ca pe una politică. Prin urmare probabil va irosi oportunitatea oferită de acest moment.
Analizând în contextul relaţiilor UE-Rusia, este un moment prost, însă, aşa cum spunea comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager, „dacă priveşti ancheta ca pe un caz politici, niciun moment nu este bun”.
Însă relaţiile de acum între cele două părţi sunt la un nivel de tensiune foarte mare, din cauza sancţiunilor impuse pentru anexarea Crimeei şi destabilizarea estului Ucrainei, dar şi a încercărilor moscovei de a sparge frontul comun al statelor UE şi a atrage statele vulnerabile în orbita sa economică.
Din acest punct de vedere, anchetarea Gazprom nu va face decât să pună gaz pe foc.
În concluzie, termeni comerciali, Gazprom ar putea beneficia pentru a se restructura pe piaţa europeană şi a-şi întări rolul pe piaţa UE şi a-şi depolitiza poziţia.
Însă este evident că acestei anchete i se va da o tentă politică şi va deteriora şi mai mult parteneriatul UE-Rusia. Dacă nu va colabora cu Comisia Europeană, gazprom nu va face decât să ofere argumente în favoarea diversificării surselor de gaz.
Gazprom are de ales într-o riscantă poziţie economică şi o promiţătoare perspectivă comercială. Dacă alege cea de-a doua variantă, va contribui şi la o redresare a relaţiilor dintre UE şi Rusia, cred experţii Bruegel.
(Citiţi aici în detaliu despre ancheta declanşată de CE împotriva Gazprom: Comisia Europeană acuză oficial Gazprom de încălcarea regulilor antitrust ale UE. Replica Gazprom)
Profitul în 2014 a scăzut cu 86%
Gazprom a prezentat miercuri rezultatele financiare, profitul net pe 2014 scăzând cu 86%. Şi, în ciuda acestei scăderi, compania susţine că „nu crede că sancţiunile occidentale au un impact semnificativ asupra poziţiei sale financiare şi a rezultatelor economice”.
