Analiză

Marea problemă a bugetului: Cum am mâncat în 2017 banii de fonduri europene

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, România a primit în primele trei trimestre din 2017 de la bugetul UE doar 3,05 miliarde euro, din care… Mai mult

19.11.2017

Chestiunea

Pe noi culmi de progres şi civilizaţie: creșterea oficială a PIB – 8,8%. Consecinţe

Estimarea-semnal anunțată de Institutul Național de Statistică pentru trimestrul III 2016 arată un nivel record la creşterii economice, de 8,8% pe seria brută şi 8,6%… Mai mult

15.11.2017

Chestiunea

Noua fiscalitate: Normalitate = reintrarea guvernului în legalitate + conectarea la realitate

cursdeguvernare.ro își asumă – nu fără tristețe și fără amară ironie – ilustrația de mai sus, ca esență a temei grave și mai mult decât… Mai mult

14.11.2017

Analiză

O anomalie care și-a atins potențialul: Depopularea nu mai ajută prea mult la creșterea PIB/Locuitor

Datele publicate de Eurostat referitoare la evoluţia PIB/locuitor în perioada 2005 – 2015 arată că ritmul de creştere al acestui indicator esenţial pentru nivelul de… Mai mult

12.11.2017

Analiză BNR / Firmele veterane și dependența economiei de ele: dau robustețe, dar se adaptează greu

de Adrian N Ionescu 29.3.2017

Sursa FOTO: Revista Biz

Viitorul economiei româneşti depinde încă de companii îmbătrânite, care au reuşit să se menţină pe creştere din secolul trecut încoace.

Aceste companii, însă, au un potenţial redus de adaptare pentru a oferi produse inovative, aşa cum o cere competiţia internaţională acum, potrivit unui studiu publicat recent de Banca Naţională a României (BNR).

Există circa 52.500 de firme „veterane în putere”, care acoperă aproape 90% din numărul firmelor ce formează masa critică a companiilor performante din economie.

Pe de altă parte, însă, activitatea lor „a rămas în bună parte închistată într-o mentalitate a mileniului trecut, afectând capacitatea economiei de a se schimba în funcție de cerințele viitorului”, spun autorii studiului citat.

„Veteranii în putere“ sunt acele firme al căror rol în economie „s-a menținut în general pe o traiectorie ascendentă”, în intervalul analizat de studiu.

În cazul lor, „ritmurile de majorare a valorii adăugate brute (VAB), a cifrei de afaceri, a numărului de salariați și a activelor totale s-au situat fie peste cele înregistrate de ansamblul companiilor nefinanciare, fie la niveluri similare)”

 

Totodată, aproape 6,900 de firme veterane şi „în putere” fac parte din elita celor mai performante companii, de la care economia are cele mai mari aşteptări pentru a contribui la reducerea decalajelor faţă de media UE, astfel încât şi România să aibă şanse la un loc cât mai bun în viitoarea arhitectură europeană.

La masa critică de care depinde viitorul economiei, se adaugă alte 6.200 de firme din elita corporatistă românească, potrivit metodologiei studiului „Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”. Studiul a fost  publicat în Caietele de studii BNR și realizat de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.

Formatorii masei critice

Studiul a identificat trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei”.

Startup-urile nu au fost incluse în studiu, din cauza absenţei unui istoric relevant.

„Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii”.

Analiza s-a concentrat pe categoria „veteranilor în putere”, pentru că autorii se aşteaptă ca „ca aceste firme să rămână prezente în economie și pe termen mediu și lung.

„Veteranii în putere”

Găsim patru trăsături importante care caracterizează „veteranii în putere”, unele favorabile , altele mai puţin – din perspectiva contribuţiei lor la dezvoltarea economiei.

În primul rând, „aceste firme au o pondere importantă (atât ca număr, cât și ca volum de activitate) în cadrul masei critice de companii pe care am identificat-o a avea capacitatea de a influența viitorul economiei românești”.

„Prezența relativ mare a „veteranilor în putere“ în viitorul economiei va accentua gradul de îmbătrânire a populației de firme, putând afecta capacitatea acesteia de a se orienta mai amplu spre sectoare ale ale viitorului”. Ca urmare, sunt „necesare noi măsuri legislative pentru ca intrarea și ieșirea de pe piață să se realizeze și mai facil, cu discriminare pozitivă către firmele implicate în dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere”, spune studiul citat.

În al doilea rând, „veteranii în putere“ prezintă un comportament prociclic pronunțat, care ajută economia să se relanseze, dar și adânceşte recesiunea atunci când problemele economice devin importante.

Este un comportament care îi va fi ajutat, probabil, pe veterani să supravieţuiască şi eventual să crească: să profite cât mai mult de oportunitățile perioadei de creștere și să se replieze „în exces atunci când apar probleme”.

Dar este, din nou, responsabilitatea autorităţilor să implementeze politici anticiclice, chiar „într-o manieră mai amplă decât ceea ce recomandă bunele practici în domeniu.

În caz contrar, aplicarea și de către autorități de politici prociclice va majora amplitudinea fazelor ciclului economic (creștere mai pronunțată, urmată de scădere mai accentuată). Istoria recentă a numeroase țări (inclusiv România) arată că evoluții de tip boom&bust generează probleme economice și financiare semnificative (inclusiv la nivelul bunăstării indivizilor)”, care trebuie evitate, conform analizei.

În al treilea rând, firmele veterane, în general, și „veteranii în putere“, în particular, „ne arată că un ingredient esențial al longevității în economia românească este menținerea sănătoasă a bilanțurilor, indiferent de fazele ciclului economic.”

 

„Firmele care au reușit să-și păstreze un grad adecvat de îndatorare, capitalizare sau lichiditate, chiar dacă în același timp s-au comportat și prociclic, au reușit să facă față semnificativ mai bine evoluțiilor economice nefavorabile care s-au manifestat de-a lungul anilor”, spun autorii studiului „Pregătiţi pentru viitor?…”

În al patrulea rând, „deși performanțele economice și financiare ale „veteranilor în putere“ susțin ipoteza că aceste firme vor sprijini economia în a face față provocărilor viitoare, există câteva vulnerabilități care cu greu vor putea fi corectate și care vor afecta pe viitor economia în ansamblu”.

Veteranii sunt vulnerabili

Studiul menționează trei vulnerabilități:

  • Prezența regională directă a „veteranilor în putere“ este modestă (i.e. deschiderea de firme în străinătate). În perioada 2005-2015, piețele externe au fost penetrate direct de către companiile autohtone prin efectuarea de investiții străine (ISD) de către 134 de asemenea entități.
  • Mentalitatea învechită: Este drept, ponderea „veteranilor în putere“ prezenți în sectoarele medium high‑tech și high-tech ale economiei a crescut față de ansamblul economiei, dar doar până la 1,7 % în 2015, de la 1,3% în 1994. Pe ansamblul economiei, însă, ponderea a rămas practic nemodificată la circa 1,0 %, în aceeași perioadă.
  • Raportul de forță dintre „veteranii în putere“ cu capital majoritar autohton și cei cu capital majoritar străin se dezechilibrează tot mai mult în favoarea celor din urmă. Autorii studiului consideră „util (ca soluţie, n.r.) un tratament echitabil al autorităților între cele două categorii de firme grupate după forma capitalului, în sensul asigurării unui mediu concurențial adecvat”.

Ceilalți

Există şi un eşalon de circa 13 100 de firme, cele mai performante din România în mod sustenabil (2,1% la sută din totalul de circa 608 000 de companii active înregistrate în anul 2015).

Importanța acestor firme în economie este în continuă creștere, generând deja 41% din valoarea adăugată brută creată de sectorul companiilor nefinanciare, în decembrie 2015.

(Citiți și:Mediul privat și aderarea la Euro: Nici companiile de elită nu fac față, dacă autoritățile nu rezolvă disfuncționalitățile de care sunt responsabile”)

Există, desigur, şi startup-urile, dar „din păcate, nu am putut face predicții relevante despre evoluția acestei categorii importante de firme, astfel că am optat să nu o includem în analiza de față privind viitorul economiei”, au precizat autorii.

Lipsa unui orizont predictibil al contribuţiei startup-urilor va fi fiind una dintre vulnerabilităţile de care sunt responsabile autorităţile. Studiul nu a sesizat relevanţa proictului „Start Up Nation”, una dintre marile promisiuni ale programului de guvernare în vigoare.

În fine, firmele de stat şi-au văzut redusă semnificativ importanţa în ultimele decenii, ajungând la valori apropiate mediei europene, dar „foarte posibil, viitorul va readuce rolul acestor firme pe un curs ascendent.

Numărul întreprinderilor cu capital majoritar de stat a ajuns la circa 1.100 de companii în anul 2015 (în scădere de aproape 6 ori față de maximul perioadei înregistrat în anul 1995), iar contribuția la valoarea adăugată generată de ansamblul companiilor nefinanciare a fost de 7,6 la sută (în decembrie 2015).

Mai există şi aşa numiţii „veterani în decădere”, alte câteva zeci de mii de firme a căror contribuţie potenţială la performanţa economiei s-a epuizat, dar care contează încă în ansamblul acesteia.

Concluzii

Viitorul economiei va continua să fie format din firme veterane într-o proporție relativ mare. În aceste condiții, este nevoie ca firmele meritoase din masa critică „să fie sprijinite astfel încât să nu fie defavorizate de disciplina mai laxă a altor jucători din economie”, spune studiul citat.

În acest sens, autorii studiului propun trei măsuri:

  • (i) diseminarea de către autorități a listei cu cele mai performante firme din economie și a listei cu firmele rău-platnice;
  • (ii) un tratament micro și macroprudențial mai avantajos privind creditarea companiilor-elită (de exemplu, neaplicarea unor eventuale cerințe de capital de tipul amortizoarelor pentru risc sistemic pentru expunerile către aceste entități), pentru că istoric acestea și-au rambursat semnificativ mai bine datoriile către bănci, indiferent de fazele ciclului economic și nu sunt surse de riscuri sistemice;
  • (iii) nepermiterea deductibilităților fiscale ale cheltuielilor cu dobânzile pentru datoriile către acționari, dacă firmele înregistrează capitaluri proprii sub pragul minim stabilit de lege.

Totodată, „viitorul ar trebui să aducă mai mult interes din partea firmelor către menținerea prudenței bilanțiere (prin evitarea: supraîndatorării, utilizării capitalului de lucru pentru efectuarea de investiții, inițierea de proiecte supradimensionate, gestionării defectuoase a lichidității etc.).”

Nu în ultimul rând, „relația dintre firme și creditorii profesioniști (din sectorul bancar sau din piața de capital) are spațiu să devină mai amplă, inițiativa aparținând celor din urmă”.

Cele două ingrediente – prudența bilanțieră și rolul mai activ al creditorilor, sunt „prezente pe scară mai largă atât în cazul „veteranilor în putere“, cât și al firmelor cele mai performante. Cel mai probabil, sunt ingrediente importante atât pentru rețeta longevității, cât și pentru cea a performanței”, conchide studiul citat.

Descărcați AICI studiul Pregătiți pentru viitor O nouă perspectivă asupra economiei României

Conform cutumei, studiul citat are un disclaimer, potrivit căruia opiniile autorilor „nu implică sau angajează în vreun fel BNR”. Desigur, însă, BNR a apreciat valoarea studiului, mai ales că Florian Neagu este directorul adjunct al Direcției de stabilitate financiară a băncii centrale.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Austria / Acțiuni pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei în programul de guvernare 2017-2022

Iulian Soare

Noul guvern al Austriei va întreprinde acţiuni în Europa pentru a ridica sancţiunile impuse Rusiei ca urmare a conflictului din estul Ucrainei, potrivit programului de… Mai mult

Stiri

ArcelorMittal Galaţi a contestat licitația pentru construcția BRUA

Vladimir Ionescu

ArcelorMittal Galaţi a contestat în instanţă licitaţia pentru desemnarea constructorului gazoductului BRUA, după ce a fost eliminată din lipsa unui document care nu era relevant… Mai mult

Stiri

Proiect / Ministerul Finanțelor caută 8 miliarde euro – programul de emisiuni de titluri de stat va fi suplimentat

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice intenționează să emită euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro (echivalent) pentru perioada 2018 – 2019, în contextul implementării planului… Mai mult

Stiri

Consiliul European pentru Relaţii Externe: China și-a intensificat relațiile cu statele ECE, iar pentru atingerea intereselor sale, ignoră adesea normele comunitare

Iulian Soare

China a devenit din ce în ce mai “prezentă” şi “influentă” în spaţiul Uniunii Europene, intensificându-și relaţiile în principal cu ţări central şi est-europene, concentrându-se… Mai mult

Stiri

Praga / Reuniune a liderilor extremiști europeni

Iulian Soare

Reprezentanți ai partidelor antiimigrație din 10 state europene s-au întâlnit sâmbătă la Praga, la o reuniune desfășurată în spatele ușilor închise, scrie prea internațională. Conferința… Mai mult

Europa

Austria / Extrema dreaptă intră la guvernare și ar putea obține portofolii-cheie: Internele, Apărarea și Externele

Iulian Soare

Liderul conservator Sebastian Kurz a ajuns sâmbătă la un acord cu Partidul Libertăţii (FPO), formațiune a extremei drepte, pentru formarea coaliției guvernamentale. Dacă acordul va… Mai mult

Stiri

Grayling AcTrend 2017: România, lider detașat în topul modificărilor legislative, în Europa Centrală și de Est

Vladimir Ionescu

România se află, pentru al patrulea an consecutiv, pe primul loc în topul regional al modificărilor legislative, cu peste un sfert (280 legi) din totalul… Mai mult