Analiză BNR / Firmele veterane și dependența economiei de ele: dau robustețe, dar se adaptează greu

de Adrian N Ionescu | 29.3.2017 .

Sursa FOTO: Revista Biz

Viitorul economiei româneşti depinde încă de companii îmbătrânite, care au reuşit să se menţină pe creştere din secolul trecut încoace.

Aceste companii, însă, au un potenţial redus de adaptare pentru a oferi produse inovative, aşa cum o cere competiţia internaţională acum, potrivit unui studiu publicat recent de Banca Naţională a României (BNR).

Există circa 52.500 de firme „veterane în putere”, care acoperă aproape 90% din numărul firmelor ce formează masa critică a companiilor performante din economie.

Pe de altă parte, însă, activitatea lor „a rămas în bună parte închistată într-o mentalitate a mileniului trecut, afectând capacitatea economiei de a se schimba în funcție de cerințele viitorului”, spun autorii studiului citat.

„Veteranii în putere“ sunt acele firme al căror rol în economie „s-a menținut în general pe o traiectorie ascendentă”, în intervalul analizat de studiu.

În cazul lor, „ritmurile de majorare a valorii adăugate brute (VAB), a cifrei de afaceri, a numărului de salariați și a activelor totale s-au situat fie peste cele înregistrate de ansamblul companiilor nefinanciare, fie la niveluri similare)”

 

Totodată, aproape 6,900 de firme veterane şi „în putere” fac parte din elita celor mai performante companii, de la care economia are cele mai mari aşteptări pentru a contribui la reducerea decalajelor faţă de media UE, astfel încât şi România să aibă şanse la un loc cât mai bun în viitoarea arhitectură europeană.

La masa critică de care depinde viitorul economiei, se adaugă alte 6.200 de firme din elita corporatistă românească, potrivit metodologiei studiului „Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”. Studiul a fost  publicat în Caietele de studii BNR și realizat de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.

Formatorii masei critice

Studiul a identificat trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei”.

Startup-urile nu au fost incluse în studiu, din cauza absenţei unui istoric relevant.

„Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii”.

Analiza s-a concentrat pe categoria „veteranilor în putere”, pentru că autorii se aşteaptă ca „ca aceste firme să rămână prezente în economie și pe termen mediu și lung.

„Veteranii în putere”

Găsim patru trăsături importante care caracterizează „veteranii în putere”, unele favorabile , altele mai puţin – din perspectiva contribuţiei lor la dezvoltarea economiei.

În primul rând, „aceste firme au o pondere importantă (atât ca număr, cât și ca volum de activitate) în cadrul masei critice de companii pe care am identificat-o a avea capacitatea de a influența viitorul economiei românești”.

„Prezența relativ mare a „veteranilor în putere“ în viitorul economiei va accentua gradul de îmbătrânire a populației de firme, putând afecta capacitatea acesteia de a se orienta mai amplu spre sectoare ale ale viitorului”. Ca urmare, sunt „necesare noi măsuri legislative pentru ca intrarea și ieșirea de pe piață să se realizeze și mai facil, cu discriminare pozitivă către firmele implicate în dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere”, spune studiul citat.

În al doilea rând, „veteranii în putere“ prezintă un comportament prociclic pronunțat, care ajută economia să se relanseze, dar și adânceşte recesiunea atunci când problemele economice devin importante.

Este un comportament care îi va fi ajutat, probabil, pe veterani să supravieţuiască şi eventual să crească: să profite cât mai mult de oportunitățile perioadei de creștere și să se replieze „în exces atunci când apar probleme”.

Dar este, din nou, responsabilitatea autorităţilor să implementeze politici anticiclice, chiar „într-o manieră mai amplă decât ceea ce recomandă bunele practici în domeniu.

În caz contrar, aplicarea și de către autorități de politici prociclice va majora amplitudinea fazelor ciclului economic (creștere mai pronunțată, urmată de scădere mai accentuată). Istoria recentă a numeroase țări (inclusiv România) arată că evoluții de tip boom&bust generează probleme economice și financiare semnificative (inclusiv la nivelul bunăstării indivizilor)”, care trebuie evitate, conform analizei.

În al treilea rând, firmele veterane, în general, și „veteranii în putere“, în particular, „ne arată că un ingredient esențial al longevității în economia românească este menținerea sănătoasă a bilanțurilor, indiferent de fazele ciclului economic.”

 

„Firmele care au reușit să-și păstreze un grad adecvat de îndatorare, capitalizare sau lichiditate, chiar dacă în același timp s-au comportat și prociclic, au reușit să facă față semnificativ mai bine evoluțiilor economice nefavorabile care s-au manifestat de-a lungul anilor”, spun autorii studiului „Pregătiţi pentru viitor?…”

În al patrulea rând, „deși performanțele economice și financiare ale „veteranilor în putere“ susțin ipoteza că aceste firme vor sprijini economia în a face față provocărilor viitoare, există câteva vulnerabilități care cu greu vor putea fi corectate și care vor afecta pe viitor economia în ansamblu”.

Veteranii sunt vulnerabili

Studiul menționează trei vulnerabilități:

  • Prezența regională directă a „veteranilor în putere“ este modestă (i.e. deschiderea de firme în străinătate). În perioada 2005-2015, piețele externe au fost penetrate direct de către companiile autohtone prin efectuarea de investiții străine (ISD) de către 134 de asemenea entități.
  • Mentalitatea învechită: Este drept, ponderea „veteranilor în putere“ prezenți în sectoarele medium high‑tech și high-tech ale economiei a crescut față de ansamblul economiei, dar doar până la 1,7 % în 2015, de la 1,3% în 1994. Pe ansamblul economiei, însă, ponderea a rămas practic nemodificată la circa 1,0 %, în aceeași perioadă.
  • Raportul de forță dintre „veteranii în putere“ cu capital majoritar autohton și cei cu capital majoritar străin se dezechilibrează tot mai mult în favoarea celor din urmă. Autorii studiului consideră „util (ca soluţie, n.r.) un tratament echitabil al autorităților între cele două categorii de firme grupate după forma capitalului, în sensul asigurării unui mediu concurențial adecvat”.

Ceilalți

Există şi un eşalon de circa 13 100 de firme, cele mai performante din România în mod sustenabil (2,1% la sută din totalul de circa 608 000 de companii active înregistrate în anul 2015).

Importanța acestor firme în economie este în continuă creștere, generând deja 41% din valoarea adăugată brută creată de sectorul companiilor nefinanciare, în decembrie 2015.

(Citiți și:Mediul privat și aderarea la Euro: Nici companiile de elită nu fac față, dacă autoritățile nu rezolvă disfuncționalitățile de care sunt responsabile”)

Există, desigur, şi startup-urile, dar „din păcate, nu am putut face predicții relevante despre evoluția acestei categorii importante de firme, astfel că am optat să nu o includem în analiza de față privind viitorul economiei”, au precizat autorii.

Lipsa unui orizont predictibil al contribuţiei startup-urilor va fi fiind una dintre vulnerabilităţile de care sunt responsabile autorităţile. Studiul nu a sesizat relevanţa proictului „Start Up Nation”, una dintre marile promisiuni ale programului de guvernare în vigoare.

În fine, firmele de stat şi-au văzut redusă semnificativ importanţa în ultimele decenii, ajungând la valori apropiate mediei europene, dar „foarte posibil, viitorul va readuce rolul acestor firme pe un curs ascendent.

Numărul întreprinderilor cu capital majoritar de stat a ajuns la circa 1.100 de companii în anul 2015 (în scădere de aproape 6 ori față de maximul perioadei înregistrat în anul 1995), iar contribuția la valoarea adăugată generată de ansamblul companiilor nefinanciare a fost de 7,6 la sută (în decembrie 2015).

Mai există şi aşa numiţii „veterani în decădere”, alte câteva zeci de mii de firme a căror contribuţie potenţială la performanţa economiei s-a epuizat, dar care contează încă în ansamblul acesteia.

Concluzii

Viitorul economiei va continua să fie format din firme veterane într-o proporție relativ mare. În aceste condiții, este nevoie ca firmele meritoase din masa critică „să fie sprijinite astfel încât să nu fie defavorizate de disciplina mai laxă a altor jucători din economie”, spune studiul citat.

În acest sens, autorii studiului propun trei măsuri:

  • (i) diseminarea de către autorități a listei cu cele mai performante firme din economie și a listei cu firmele rău-platnice;
  • (ii) un tratament micro și macroprudențial mai avantajos privind creditarea companiilor-elită (de exemplu, neaplicarea unor eventuale cerințe de capital de tipul amortizoarelor pentru risc sistemic pentru expunerile către aceste entități), pentru că istoric acestea și-au rambursat semnificativ mai bine datoriile către bănci, indiferent de fazele ciclului economic și nu sunt surse de riscuri sistemice;
  • (iii) nepermiterea deductibilităților fiscale ale cheltuielilor cu dobânzile pentru datoriile către acționari, dacă firmele înregistrează capitaluri proprii sub pragul minim stabilit de lege.

Totodată, „viitorul ar trebui să aducă mai mult interes din partea firmelor către menținerea prudenței bilanțiere (prin evitarea: supraîndatorării, utilizării capitalului de lucru pentru efectuarea de investiții, inițierea de proiecte supradimensionate, gestionării defectuoase a lichidității etc.).”

Nu în ultimul rând, „relația dintre firme și creditorii profesioniști (din sectorul bancar sau din piața de capital) are spațiu să devină mai amplă, inițiativa aparținând celor din urmă”.

Cele două ingrediente – prudența bilanțieră și rolul mai activ al creditorilor, sunt „prezente pe scară mai largă atât în cazul „veteranilor în putere“, cât și al firmelor cele mai performante. Cel mai probabil, sunt ingrediente importante atât pentru rețeta longevității, cât și pentru cea a performanței”, conchide studiul citat.

Descărcați AICI studiul Pregătiți pentru viitor O nouă perspectivă asupra economiei României

Conform cutumei, studiul citat are un disclaimer, potrivit căruia opiniile autorilor „nu implică sau angajează în vreun fel BNR”. Desigur, însă, BNR a apreciat valoarea studiului, mai ales că Florian Neagu este directorul adjunct al Direcției de stabilitate financiară a băncii centrale.

 

Publicat la data de 29.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Pulsul națiunii 2017: Doar 48% din români mai cred că apartenența la UE este un lucru bun; 62% cred că țara e pe un drum greșit

Procentul românilor care consideră că apartenența la UE este un lucru bun a scăzut de la 54%, în luna martie acest an, la doar...Citeste mai departe »

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română