Analiză BNR / Firmele veterane și dependența economiei de ele: dau robustețe, dar se adaptează greu

de Adrian N Ionescu | 29.3.2017 .

Sursa FOTO: Revista Biz

Viitorul economiei româneşti depinde încă de companii îmbătrânite, care au reuşit să se menţină pe creştere din secolul trecut încoace.

Aceste companii, însă, au un potenţial redus de adaptare pentru a oferi produse inovative, aşa cum o cere competiţia internaţională acum, potrivit unui studiu publicat recent de Banca Naţională a României (BNR).

Există circa 52.500 de firme „veterane în putere”, care acoperă aproape 90% din numărul firmelor ce formează masa critică a companiilor performante din economie.

Pe de altă parte, însă, activitatea lor „a rămas în bună parte închistată într-o mentalitate a mileniului trecut, afectând capacitatea economiei de a se schimba în funcție de cerințele viitorului”, spun autorii studiului citat.

„Veteranii în putere“ sunt acele firme al căror rol în economie „s-a menținut în general pe o traiectorie ascendentă”, în intervalul analizat de studiu.

În cazul lor, „ritmurile de majorare a valorii adăugate brute (VAB), a cifrei de afaceri, a numărului de salariați și a activelor totale s-au situat fie peste cele înregistrate de ansamblul companiilor nefinanciare, fie la niveluri similare)”

 

Totodată, aproape 6,900 de firme veterane şi „în putere” fac parte din elita celor mai performante companii, de la care economia are cele mai mari aşteptări pentru a contribui la reducerea decalajelor faţă de media UE, astfel încât şi România să aibă şanse la un loc cât mai bun în viitoarea arhitectură europeană.

La masa critică de care depinde viitorul economiei, se adaugă alte 6.200 de firme din elita corporatistă românească, potrivit metodologiei studiului „Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României”. Studiul a fost  publicat în Caietele de studii BNR și realizat de Florian Neagu, Florin Dragu și Adrian Costeiu.

Formatorii masei critice

Studiul a identificat trei categorii de firme care își vor menține rolul important în economie și peste un deceniu: (i) „veteranii în putere”; (ii) elita firmelor și (iii) întreprinderile de stat. Aceste companii considerăm că au format masa critică ce va modela viitorul economiei”.

Startup-urile nu au fost incluse în studiu, din cauza absenţei unui istoric relevant.

„Firmele din masa critică au capacitatea de a face față provocărilor viitoare (cum ar fi o posibilă adoptare a monedei unice europene), cu condiția ca autoritățile să devină foarte active în remedierea unor vulnerabilități care s-au acumulat în decenii”.

Analiza s-a concentrat pe categoria „veteranilor în putere”, pentru că autorii se aşteaptă ca „ca aceste firme să rămână prezente în economie și pe termen mediu și lung.

„Veteranii în putere”

Găsim patru trăsături importante care caracterizează „veteranii în putere”, unele favorabile , altele mai puţin – din perspectiva contribuţiei lor la dezvoltarea economiei.

În primul rând, „aceste firme au o pondere importantă (atât ca număr, cât și ca volum de activitate) în cadrul masei critice de companii pe care am identificat-o a avea capacitatea de a influența viitorul economiei românești”.

„Prezența relativ mare a „veteranilor în putere“ în viitorul economiei va accentua gradul de îmbătrânire a populației de firme, putând afecta capacitatea acesteia de a se orienta mai amplu spre sectoare ale ale viitorului”. Ca urmare, sunt „necesare noi măsuri legislative pentru ca intrarea și ieșirea de pe piață să se realizeze și mai facil, cu discriminare pozitivă către firmele implicate în dezvoltarea inovativă și bazată pe cunoaștere”, spune studiul citat.

În al doilea rând, „veteranii în putere“ prezintă un comportament prociclic pronunțat, care ajută economia să se relanseze, dar și adânceşte recesiunea atunci când problemele economice devin importante.

Este un comportament care îi va fi ajutat, probabil, pe veterani să supravieţuiască şi eventual să crească: să profite cât mai mult de oportunitățile perioadei de creștere și să se replieze „în exces atunci când apar probleme”.

Dar este, din nou, responsabilitatea autorităţilor să implementeze politici anticiclice, chiar „într-o manieră mai amplă decât ceea ce recomandă bunele practici în domeniu.

În caz contrar, aplicarea și de către autorități de politici prociclice va majora amplitudinea fazelor ciclului economic (creștere mai pronunțată, urmată de scădere mai accentuată). Istoria recentă a numeroase țări (inclusiv România) arată că evoluții de tip boom&bust generează probleme economice și financiare semnificative (inclusiv la nivelul bunăstării indivizilor)”, care trebuie evitate, conform analizei.

În al treilea rând, firmele veterane, în general, și „veteranii în putere“, în particular, „ne arată că un ingredient esențial al longevității în economia românească este menținerea sănătoasă a bilanțurilor, indiferent de fazele ciclului economic.”

 

„Firmele care au reușit să-și păstreze un grad adecvat de îndatorare, capitalizare sau lichiditate, chiar dacă în același timp s-au comportat și prociclic, au reușit să facă față semnificativ mai bine evoluțiilor economice nefavorabile care s-au manifestat de-a lungul anilor”, spun autorii studiului „Pregătiţi pentru viitor?…”

În al patrulea rând, „deși performanțele economice și financiare ale „veteranilor în putere“ susțin ipoteza că aceste firme vor sprijini economia în a face față provocărilor viitoare, există câteva vulnerabilități care cu greu vor putea fi corectate și care vor afecta pe viitor economia în ansamblu”.

Veteranii sunt vulnerabili

Studiul menționează trei vulnerabilități:

  • Prezența regională directă a „veteranilor în putere“ este modestă (i.e. deschiderea de firme în străinătate). În perioada 2005-2015, piețele externe au fost penetrate direct de către companiile autohtone prin efectuarea de investiții străine (ISD) de către 134 de asemenea entități.
  • Mentalitatea învechită: Este drept, ponderea „veteranilor în putere“ prezenți în sectoarele medium high‑tech și high-tech ale economiei a crescut față de ansamblul economiei, dar doar până la 1,7 % în 2015, de la 1,3% în 1994. Pe ansamblul economiei, însă, ponderea a rămas practic nemodificată la circa 1,0 %, în aceeași perioadă.
  • Raportul de forță dintre „veteranii în putere“ cu capital majoritar autohton și cei cu capital majoritar străin se dezechilibrează tot mai mult în favoarea celor din urmă. Autorii studiului consideră „util (ca soluţie, n.r.) un tratament echitabil al autorităților între cele două categorii de firme grupate după forma capitalului, în sensul asigurării unui mediu concurențial adecvat”.

Ceilalți

Există şi un eşalon de circa 13 100 de firme, cele mai performante din România în mod sustenabil (2,1% la sută din totalul de circa 608 000 de companii active înregistrate în anul 2015).

Importanța acestor firme în economie este în continuă creștere, generând deja 41% din valoarea adăugată brută creată de sectorul companiilor nefinanciare, în decembrie 2015.

(Citiți și:Mediul privat și aderarea la Euro: Nici companiile de elită nu fac față, dacă autoritățile nu rezolvă disfuncționalitățile de care sunt responsabile”)

Există, desigur, şi startup-urile, dar „din păcate, nu am putut face predicții relevante despre evoluția acestei categorii importante de firme, astfel că am optat să nu o includem în analiza de față privind viitorul economiei”, au precizat autorii.

Lipsa unui orizont predictibil al contribuţiei startup-urilor va fi fiind una dintre vulnerabilităţile de care sunt responsabile autorităţile. Studiul nu a sesizat relevanţa proictului „Start Up Nation”, una dintre marile promisiuni ale programului de guvernare în vigoare.

În fine, firmele de stat şi-au văzut redusă semnificativ importanţa în ultimele decenii, ajungând la valori apropiate mediei europene, dar „foarte posibil, viitorul va readuce rolul acestor firme pe un curs ascendent.

Numărul întreprinderilor cu capital majoritar de stat a ajuns la circa 1.100 de companii în anul 2015 (în scădere de aproape 6 ori față de maximul perioadei înregistrat în anul 1995), iar contribuția la valoarea adăugată generată de ansamblul companiilor nefinanciare a fost de 7,6 la sută (în decembrie 2015).

Mai există şi aşa numiţii „veterani în decădere”, alte câteva zeci de mii de firme a căror contribuţie potenţială la performanţa economiei s-a epuizat, dar care contează încă în ansamblul acesteia.

Concluzii

Viitorul economiei va continua să fie format din firme veterane într-o proporție relativ mare. În aceste condiții, este nevoie ca firmele meritoase din masa critică „să fie sprijinite astfel încât să nu fie defavorizate de disciplina mai laxă a altor jucători din economie”, spune studiul citat.

În acest sens, autorii studiului propun trei măsuri:

  • (i) diseminarea de către autorități a listei cu cele mai performante firme din economie și a listei cu firmele rău-platnice;
  • (ii) un tratament micro și macroprudențial mai avantajos privind creditarea companiilor-elită (de exemplu, neaplicarea unor eventuale cerințe de capital de tipul amortizoarelor pentru risc sistemic pentru expunerile către aceste entități), pentru că istoric acestea și-au rambursat semnificativ mai bine datoriile către bănci, indiferent de fazele ciclului economic și nu sunt surse de riscuri sistemice;
  • (iii) nepermiterea deductibilităților fiscale ale cheltuielilor cu dobânzile pentru datoriile către acționari, dacă firmele înregistrează capitaluri proprii sub pragul minim stabilit de lege.

Totodată, „viitorul ar trebui să aducă mai mult interes din partea firmelor către menținerea prudenței bilanțiere (prin evitarea: supraîndatorării, utilizării capitalului de lucru pentru efectuarea de investiții, inițierea de proiecte supradimensionate, gestionării defectuoase a lichidității etc.).”

Nu în ultimul rând, „relația dintre firme și creditorii profesioniști (din sectorul bancar sau din piața de capital) are spațiu să devină mai amplă, inițiativa aparținând celor din urmă”.

Cele două ingrediente – prudența bilanțieră și rolul mai activ al creditorilor, sunt „prezente pe scară mai largă atât în cazul „veteranilor în putere“, cât și al firmelor cele mai performante. Cel mai probabil, sunt ingrediente importante atât pentru rețeta longevității, cât și pentru cea a performanței”, conchide studiul citat.

Descărcați AICI studiul Pregătiți pentru viitor O nouă perspectivă asupra economiei României

Conform cutumei, studiul citat are un disclaimer, potrivit căruia opiniile autorilor „nu implică sau angajează în vreun fel BNR”. Desigur, însă, BNR a apreciat valoarea studiului, mai ales că Florian Neagu este directorul adjunct al Direcției de stabilitate financiară a băncii centrale.

 

Publicat la data de 29.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Costul îndatorării statului crește și trage și cursul euro după el

Foamea de bani a guvernului determină o cerere tot mai mare pe piață, ceea ce duce la creșterea costului la care statul se împrumută și încurajează...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum distruge politicul trecutul, prezentul și viitorul TAROM

O teorie intens vehiculată, în special după izbucnirea noului scandal legat de performanțele TAROM, este cea  potrivit căreia statul este cel mai prost administrator...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Agenda de toamnă a provocărilor europene: Populismul și corupția din jumătatea de Est a UE în jocul Brexit

Agenda politică de toamnă a Comisiei Europene debutează în forță în această săptămână, odată cu publicarea de către guvernul britanic a noi strategii privind...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Institutul Molinari / România, locul 12 în topul celor mai mari rate ale fiscalităţii muncii din UE

Fiscalitatea muncii plasează România pe locul 12 în topul cu celor mai mari poveri fiscale a angajaților din Uniunea Europeană, față de statistica anterioară,...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română