Analiză

”Cea mai mare creștere din UE”: Investiţiile pe primele trei trimestre din 2017 – la nivelul din 2012

În primele trei trimestre din 2017, investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat  aproximativ 50 de miliarde lei, în creştere cu 3,6%, comparativ cu… Mai mult

10.12.2017

Chestiunea

Consiliului fiscal, despre proiectul de Buget 2018: Ținta de deficit depinde de venituri excepționale. Încasări supraevaluate, cheltuieli subevaluate

Consiliul fiscal a publicat miercuri o opinie preliminară asupra proiectului Bugetului de Stat 2018, afirmând că acest proiect se menține în deja tradiționala politică fiscală… Mai mult

06.12.2017

Chestiunea

Ultimul mesaj al Regelui către o clasă politică rudimentară, care acționează după principii diferite față de cele după care Regele a trăit

25 octombrie 2011. Invitat pentru prima dată după 1990 să vorbească în Parlamentul României, la împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai ține un… Mai mult

05.12.2017

Analiză

Trei probleme în bugetul 2018 – perseverare diabolicum

Prima data se întâmplă, a doua oară poate fi o coincidenţă dar a treia oară deja se confirmă stabilizarea unei strategii care nu poate duce… Mai mult

04.12.2017

Analiză – Avertismentele analiștilor: Pragul critic de depreciere a leului ar putea fi depăşit înainte de prima rectificare

de Adrian N Ionescu 28.3.2017

Deteriorarea puterii monedei naționale ar putea suferi o turnură decisivă mai curând decât ar fi de aşteptat, din cauza perspectivelor creșterii deficitului bugetar, respectiv a costurilor de finanțare a acestuia, în condițiile escaladării neîncrederii pieței, potrivit mai multor analişti de pe piaţă.

Cel mai târziu pe 25 mai, când vom cunoaşte execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului, vom afla cât de departe este colectarea veniturilor de ţinta pe care a fost construit bugetul, ca şi programul de guvernare, potrivit unui economist din mediul  Băncii Naționale a României (BNR).

„Atunci vom vor fi clare indiciile despre cât de mult deprecierea leului va fi stimulată de costul finanţării deficitului bugetar, sau de cât de mult vor putea fi resorbite tensiunile macroeconomice fundamentale”

Prima rectificare bugetară este posibilă abia în iulie, dar până atunci presiunile de pe piața valutară ar putea deveni decisive.

Evoluția pieței și estimările

Euro a fost cotat constant peste 4,55 lei, în ultimele două săptămâni, confirmând aşteptările analiştilor CFA exprimate în februarie. Deocamdată, anticipațiile se opresc la 4,56 lei/ euro pe următoarele 12 luni, dar acestea deja au cotat cu cinci bani mai sus, față de buletinul anterior publicat de Asociația CFA.

Nivelul de 4,55 lei este considerat de analiștii valutari un prag cu relevanță istorică.

De asemeni, estimările oficiale ale băncilor deja au fost corectate „în sus”. Media anuală pe 2017 estimată de Banca Transilvania a urcat la 4,49 lei / euro în februarie, de la 4,46 în noiembrie 2016. Pentru instrumentele forward, estimările Erste Bank merg până la un curs mediu de 4,59 lei / euro.

Pieţa interbancară a mai trecut peste pragul psihologic de 4,6 lei /euro, până la 4,6263, maximul înregistrat în 3 august 2012, astfel încât operatorii valutari se aşteaptă ca pragul să fie atacat în acest an.

4,6 lei / euro nu este decât un prag psihologic, piața va decide dacă acesta este corespunzător realității”, spune un alt analist, contactat de Cursdeguvernare.ro

Pe termen scurt, piaţa testează consolidarea pragului de relenață istorică de la 4,55 lei / euro, iar dacă în „şedinţele următoare cursul se detaşează cu adevărat de acest nivel vom conclude că scenariul cu 4,6 lei se concretizează”, se spune în Buletinul de trezorerie al Băncii Transilvania emis luni.

Evoluţia cursului mediu calculat de BNR s-a ameliorat până la 4,5514 lei/ euro, marţi, după un maxim istoric de 4,5654 lei/euro în 17 martie. De altfel, BNR a lăsat uşa deschisă deprecierii leului, încă de când guvernatorul Mugur Isărescu a declarat răspicat că „nu prea mai este loc pentru apreciere. Ca să nu spun că nu e loc deloc.”

Execuția bugetară

Bugetul a fost construit pe un curs de 4,46 lei / euro, deja devenit iluzoriu. Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă de euro, dar „în absenţa unei aprecieri semnificative a leului în trimestrul al doilea al anului, precum cea din 2014, sunt slabe şanse să încheiem anul cu cei 4,46 lei/euro prognozaţi”, a scris Marin Pană în Cursdeguvernare.ro.

Execuția bugetară pe primele două luni ale anului arată o realitate departe de argumentele cu care a fost cosntruit bugetul pe 2017. Creșterea cu 4,5% a încasărilor, înregistrată în februarie 2017 față aceeași lună a anului trecut, este încă insuficientă pentru atingerea țintei sporului de venituri de 14%, cu care este construit bugetul.

Argumente

Deși diferenţialul de dobândă dintre leu şi euro este în favoarea leului (1,75% faţă de 0,4%, în termeni de rate de politici monetare), neîncrederea în gestiunea banilor publici va amplifica volatilitatea şi „imponderabilele subiective” nefavorabile monedei naţionale.

„Costul finanţării depinde şi de tendinţa de creştere a dobânzilor oriunde în lume, ca efect al sfârşitului erei banilor ieftini”, potrivit analiştilor consultaţi de Cursdeguvernare.ro.

Totuşi, alţi analişti împing perspectiva depăşirii pragului critic de depreciere a leului spre sfârşitul anului, când „sunt şanse ca perspectiva rating-urilor Românie să fie modificată din stabilă în negativă. Deocamdată, însă, nu cred că tensiunile sunt atât de mari pentru o depreciere şi mai mare”, potrivit lui Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Deocamdată, costurile de finanţare a deficitului par suportabile.

Curba randamentelor titlurilor de stat s-a deplasat marți în jos, în medie cu două puncte procentuale de bază: rata de dobândă la 10 ani la 3.88% (minimul din ultimele trei săptămâni, dar oricum peste evoluția din 2016).

 

În plus, la ultima licitație din această lună statul a redeschis o emisiune de titluri scadentă în februarie 2021 și s-a împrumutat cu 240 milioane euro (peste volumul programat de 200 milioane de euro), la un cost mediu anual de 0,42%.

Pe de altă parte, „tendinţa de creştere a dobânzilor la dolar de către Federal Reserve, va atrage mai multe fluxuri sper moneda americană, iar monedelor care implică un grad mai mare de risc va trebui să li se adauge un premium de risc, pentru a-şi păstra atractivitatea, la rândul lor”, a mai spus preşedintele Asociaţiei CFA, pentru Cursdeguvernare.ro

Leul a suferit cea mai mare depreciere faţă de euro în ultima lună, în comparaţie cu zlotul polonez, care în fapt s-a apreciat, şi cu forintul maghiar.

Analiştii mai atrag atenţia şi asupra incertitudinilor privind noua structură a Uniunii Europene. Nu este suficient ca România sau Polonia să nu fie de acord cu varianta Uniunii cu mai multe viteze, cu mai multe cercuri (concentrice sau nu) sau cu alte variante. Pe termen nu se știe cât de lung, singura variantă viabilă ar fi cea a Uniunii cu monedă unică.

„Şi, dacă Polonia, Ungaria sau România ar putea să adere la Zona Euro, trebuie să şi vrea cu adevărat s-o facă probabilă”, spune un alt analist.

Mecanismul deprecierii leului din cauza deficitului bugetar este simplu şi implacabil, dacă deficitul nu va fi ţinut sub control: va fi nevoie de împrumuturi tot mai mari pentru acoperirea lui, la costuri (dobânzi) tot mai mari, iar cererea de lei tot mai mare va crește repsiunile pe curs.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.3.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Polonia / Judecătorii Curții Supreme au decis: schimbărilor operate la legile Justiției sunt neconstituționale

Iulian Soare

Ansamblul judecătorilor de la Curtea Supremă poloneză a stabilit marţi drept ”neconstituţionale” schimbările din sistemul judiciar promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la… Mai mult

Stiri

Vizita, în premieră istorică, a celei de-a treia mari economii a lumii: premierul nipon, fără interlocutor la Palatul Victoria

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit, marţi, la Palatul Cotroceni, pe premierul Japoniei, Shinzo Abe, aceasta fiind singura întâlnire a oaspetelui nipon cu un oficial al… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă – autoportret: Declarații susținute în Parlamentul European sau acordate presei

Razvan Diaconu

Viorica Dăncilă, propusă de PSD președintelui Klaus Iohannis pentru formarea celui de-al treile guvern al coaliției PSD-ALDE, este unul dintre europarlamentarii activi în Parlamentul European.… Mai mult

Stiri

Premierul interimar conduce miercuri ședința de Guvern, marți a fost în vizită la MAI

Vladimir Ionescu

Prima şedinţă de Guvern condusă de prim-ministrul interimar Mihai Fifor va avea loc miercuri, de la ora 13,00, anunță Agerpres, care citează ”surse oficiale”. Premierul… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania a devenit acţionar al Victoriabank, a treia bancă din Republica Moldova

Razvan Diaconu

Banca Transilvania (simbol bursier TLV), a doua cea mai mare bancă din România, a anunţat marţi BVB că a devenit acţionar al Victoriabank, a treia… Mai mult

Stiri

Eurodeputatul teleormănean Viorica Dăncilă – propunerea PSD pentru funcția de premier

Vladimir Ionescu

Eurodeputatul PSD Viorica Dăncilă este propunerea CEx PSD pentru nominalizarea la funcția de premier al României – potrivit participanților la ședință. Viorica Dăncilă este lidera… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Mihai Fifor – premier interimar, consultări pentru formarea rapidă a noului guvern

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis l-a numit, marți, pe Mihai Fifor – ministrul Apărării – în funcția de premier interimar. Într-o declarație de presă făcută la Cotroceni,… Mai mult