Analiză – Avertismentele analiștilor: Pragul critic de depreciere a leului ar putea fi depăşit înainte de prima rectificare

de Adrian N Ionescu | 28.3.2017 .

Deteriorarea puterii monedei naționale ar putea suferi o turnură decisivă mai curând decât ar fi de aşteptat, din cauza perspectivelor creșterii deficitului bugetar, respectiv a costurilor de finanțare a acestuia, în condițiile escaladării neîncrederii pieței, potrivit mai multor analişti de pe piaţă.

Cel mai târziu pe 25 mai, când vom cunoaşte execuţia bugetară pe primele patru luni ale anului, vom afla cât de departe este colectarea veniturilor de ţinta pe care a fost construit bugetul, ca şi programul de guvernare, potrivit unui economist din mediul  Băncii Naționale a României (BNR).

„Atunci vom vor fi clare indiciile despre cât de mult deprecierea leului va fi stimulată de costul finanţării deficitului bugetar, sau de cât de mult vor putea fi resorbite tensiunile macroeconomice fundamentale”

Prima rectificare bugetară este posibilă abia în iulie, dar până atunci presiunile de pe piața valutară ar putea deveni decisive.

Evoluția pieței și estimările

Euro a fost cotat constant peste 4,55 lei, în ultimele două săptămâni, confirmând aşteptările analiştilor CFA exprimate în februarie. Deocamdată, anticipațiile se opresc la 4,56 lei/ euro pe următoarele 12 luni, dar acestea deja au cotat cu cinci bani mai sus, față de buletinul anterior publicat de Asociația CFA.

Nivelul de 4,55 lei este considerat de analiștii valutari un prag cu relevanță istorică.

De asemeni, estimările oficiale ale băncilor deja au fost corectate „în sus”. Media anuală pe 2017 estimată de Banca Transilvania a urcat la 4,49 lei / euro în februarie, de la 4,46 în noiembrie 2016. Pentru instrumentele forward, estimările Erste Bank merg până la un curs mediu de 4,59 lei / euro.

Pieţa interbancară a mai trecut peste pragul psihologic de 4,6 lei /euro, până la 4,6263, maximul înregistrat în 3 august 2012, astfel încât operatorii valutari se aşteaptă ca pragul să fie atacat în acest an.

4,6 lei / euro nu este decât un prag psihologic, piața va decide dacă acesta este corespunzător realității”, spune un alt analist, contactat de Cursdeguvernare.ro

Pe termen scurt, piaţa testează consolidarea pragului de relenață istorică de la 4,55 lei / euro, iar dacă în „şedinţele următoare cursul se detaşează cu adevărat de acest nivel vom conclude că scenariul cu 4,6 lei se concretizează”, se spune în Buletinul de trezorerie al Băncii Transilvania emis luni.

Evoluţia cursului mediu calculat de BNR s-a ameliorat până la 4,5514 lei/ euro, marţi, după un maxim istoric de 4,5654 lei/euro în 17 martie. De altfel, BNR a lăsat uşa deschisă deprecierii leului, încă de când guvernatorul Mugur Isărescu a declarat răspicat că „nu prea mai este loc pentru apreciere. Ca să nu spun că nu e loc deloc.”

Execuția bugetară

Bugetul a fost construit pe un curs de 4,46 lei / euro, deja devenit iluzoriu. Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă de euro, dar „în absenţa unei aprecieri semnificative a leului în trimestrul al doilea al anului, precum cea din 2014, sunt slabe şanse să încheiem anul cu cei 4,46 lei/euro prognozaţi”, a scris Marin Pană în Cursdeguvernare.ro.

Execuția bugetară pe primele două luni ale anului arată o realitate departe de argumentele cu care a fost cosntruit bugetul pe 2017. Creșterea cu 4,5% a încasărilor, înregistrată în februarie 2017 față aceeași lună a anului trecut, este încă insuficientă pentru atingerea țintei sporului de venituri de 14%, cu care este construit bugetul.

Argumente

Deși diferenţialul de dobândă dintre leu şi euro este în favoarea leului (1,75% faţă de 0,4%, în termeni de rate de politici monetare), neîncrederea în gestiunea banilor publici va amplifica volatilitatea şi „imponderabilele subiective” nefavorabile monedei naţionale.

„Costul finanţării depinde şi de tendinţa de creştere a dobânzilor oriunde în lume, ca efect al sfârşitului erei banilor ieftini”, potrivit analiştilor consultaţi de Cursdeguvernare.ro.

Totuşi, alţi analişti împing perspectiva depăşirii pragului critic de depreciere a leului spre sfârşitul anului, când „sunt şanse ca perspectiva rating-urilor Românie să fie modificată din stabilă în negativă. Deocamdată, însă, nu cred că tensiunile sunt atât de mari pentru o depreciere şi mai mare”, potrivit lui Adrian Codîrlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România.

Deocamdată, costurile de finanţare a deficitului par suportabile.

Curba randamentelor titlurilor de stat s-a deplasat marți în jos, în medie cu două puncte procentuale de bază: rata de dobândă la 10 ani la 3.88% (minimul din ultimele trei săptămâni, dar oricum peste evoluția din 2016).

 

În plus, la ultima licitație din această lună statul a redeschis o emisiune de titluri scadentă în februarie 2021 și s-a împrumutat cu 240 milioane euro (peste volumul programat de 200 milioane de euro), la un cost mediu anual de 0,42%.

Pe de altă parte, „tendinţa de creştere a dobânzilor la dolar de către Federal Reserve, va atrage mai multe fluxuri sper moneda americană, iar monedelor care implică un grad mai mare de risc va trebui să li se adauge un premium de risc, pentru a-şi păstra atractivitatea, la rândul lor”, a mai spus preşedintele Asociaţiei CFA, pentru Cursdeguvernare.ro

Leul a suferit cea mai mare depreciere faţă de euro în ultima lună, în comparaţie cu zlotul polonez, care în fapt s-a apreciat, şi cu forintul maghiar.

Analiştii mai atrag atenţia şi asupra incertitudinilor privind noua structură a Uniunii Europene. Nu este suficient ca România sau Polonia să nu fie de acord cu varianta Uniunii cu mai multe viteze, cu mai multe cercuri (concentrice sau nu) sau cu alte variante. Pe termen nu se știe cât de lung, singura variantă viabilă ar fi cea a Uniunii cu monedă unică.

„Şi, dacă Polonia, Ungaria sau România ar putea să adere la Zona Euro, trebuie să şi vrea cu adevărat s-o facă probabilă”, spune un alt analist.

Mecanismul deprecierii leului din cauza deficitului bugetar este simplu şi implacabil, dacă deficitul nu va fi ţinut sub control: va fi nevoie de împrumuturi tot mai mari pentru acoperirea lui, la costuri (dobânzi) tot mai mari, iar cererea de lei tot mai mare va crește repsiunile pe curs.

Publicat la data de 28.3.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

ANRE a aprobat funcţionarea pieţei spot de gaze pe OPCOM, controlată de stat. Concurență pentru bursa privată BRM

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat procedurile de funcţionare pieţei spot de gaze naturale (piaţa pentru ziua următoare, PZU-GN), administrată...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

UBS: O treime din mutinaționalele europene din Marea Britanie își vor muta activitatea în Europa Centrală și de Est

Incertitudinile privin efectele Brexit sporesc îngrijorările firmelor europene din Marea Britanie şi 15% dintre acestea îşi vor muta complet activitatea în UE, potrivit unui...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Program Harvard Business School implementat în România de Facultatea REI și de INACO

Facultatea de Relații Economice Internaționale și INACO au încheiat un parteneriat pentru accesul la rețeaua internațională coordonată de Institute for Strategy and Competitiveness al...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Euribor va deveni istorie în 2020. Banca Centrală Europerană va lansa o nouă rată a dobânzii interbancare

Banca Centrală Europerană (BCE) va lansa până în 2020 o nouă rată  a  dobânzii de piață, care va înlocui de facto media ponderată a...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ministrul Sevil Shhaideh – urmărit penal. DNA cere avizul Parlamentului pentru a o acuza și pe Rovana Plumb

UPDATE: Acuzațiile aduse de procurorii anticorupție, așa cum sunt formulate într-un comunicat al DNA: “În anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română