Analiză / ”Impredictibilitatea Federației Ruse” crește bugetul Armatei României. Nivelul actual de echipare și planul de înzestrare

de Costel Stroescu | 27.3.2014 .

1 Decembrie 2013

Criza din Ucraina va duce la majorări ale bugetelor militare ale statelor NATO, printre care și cel al României.

Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, că fondurile pentru dotări militare vor fi suplimentate la următoarea rectificare bugetară, din luna iulie, iar bugetul MApN va fi redimensionat și în 2015.

Argumentele creșterii bugetului – în declarațiile șefului statului

”Pe lângă obiectivul de a susține aliații în diversele teatre de război internaționale, Armata Română are un nou obiectiv: acela de a-și crește capacitatea de răspuns.”

Președintele este susținător al ideii că NATO trebuie să-și rescrie planurile geostrategice în funcție de noua situație din Estul Europei și să își reașeze capacitățile militare.

Traian Băsescu a declarat, joi, la bilanţul Ministerului Apărării, că impredictibilitatea Federaţiei Ruse “ne obligă să analizăm variante şi posibilităţi de reacţie”.

Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, când Federaţia Rusă a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, ca incidente izoltate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce şi cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria şi Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa şi gurile Dunării până la braţul Chilia, sunt întrebări pe care oricine poate să şi le pună în lipsa unor declaraţii şi atitudini ferme ale Federaţiei Ruse“, a declarat şeful statului, după participarea la bilanţul MApN pe 2013.

Fostul ministru al apărării, actual europarlamentar Ioan Mircea Pașcu spune că NATO își va regândi toată apărarea pe flancul din Europa de Est. Asta înseamnă intensificarea activităților de supraveghere, monitorizare și manevre militare în zonă.

”Un bun exemplu este trimiterea avioanelor radar AWACS în spațiul aerian al Poloniei și României pentru a culege informații din zona de conflict.”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro  europarlamentarului PSD.

Din punct de vedere politic Rusia va fi supusă unor sancțiuni politice și economice pentru a renunța la atitudinea agresivă.

Argumentele NATO: Trebuie sporit sprijinul pentru membrii din Estul Europei

La începutul săptămânii președintele Traian Băsescua a avut o discuție telefonică cu Joe Biden  despre tensiunile din Ucraina, a anunțat marți Biroul vicepreşedintului american.

Cei doi au discutat despre “viitorii paşi în vederea susţinerii Ucrainei, inclusiv prin misiunea de monitorizarea OSCE, dar şi despre nevoia intensificării sancţiunilor vizând Rusia în cazul în care continuă direcţia actuală”, se arată în comunicat, citat de presa americană.

Potrivit Biroului, Joe Biden a reafirmat “angajamentul nostru ferm faţă de articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic şi acordul cu privire la efectuarea unor paşi suplimentari în vederea consolidării apărării noastre colective (în cadrul) Alianţei” Nord-Atlantice.

O poziție asemănătoare a avut și secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la  forumul desfășurat la Bruxelles în urmă cu o săptămână: ”Criza din Ucraina reprezintă o schimbare a regulilor jocului geopolitic pentru membrii NATO, care trebuie să-și strângă legăturile economice și militare pentru a face față agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei”.

Bugetul și nivelul de echipare a Armatei României

Cele 28 de ţări membre NATO, printre care şi România, s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării.

În realitate, bugetul Apărării din România a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. În 2013, a fost de 1,38% din PIB, iar în 2014 bugetul alocat MapN este de 1,42% din PIB.

”Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în 2016 în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO”, a declarat ministrul Mircea Dușa în timpul discuțiilor din Parlament pentru stabilirea bugetului pe 2014.

Necesarul de finanțare pentru programele de înzestrare ale Armatei Române este foarte mare având în vedere că în ultimii ani bugetele anuale alocate ministerului de resort au fost reduse, în comparație cu nevoile.

Surse militare susțin că cel puțin 85% din echipamentele Armatei sunt depășite, mare parte dintre ele fiind produse înainte de 1990. O soluție pentru a obține rapid echipamente mai noi ar fi să ajungem la o înțelegere cu partea americană, care își transferă spre SUA o parte din dotările din Afganistan prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, să ne facă donații.  Ministrul Apărării, Mircea Dușa a spus recent că se poartă discuții în acest sens cu reprezentanții armatei SUA.

Până în prezent s-au derulat o serie de programe de înzestrare, dar din lipsă de bani, unele au fost amânate ani la rând, cum ar fi achiziția de avioane de luptă sau modernizarea fregatelor. Alte proiecte și achiziții se derulează cu mari întârzieri, cum e cazul achiziției transportoarelor Piranha III, după cum informează de la Biroul de presă a Ministerului Apărării.

Programe de înzestrare pe categorii de arme:

Starea Forțelor Aeriene

Trebuie să vină al șaptelea avion de transport Spartan

Contractul a fost semnat în anul 2007 cu compania Alenia Aermacchi SpA din Italia pentru şapte avioane de transport scurt/mediu curier tip C 27 J Spartan şi un pachet de suport logistic iniţial care conţine şi un simulator de zbor.

Până în prezent au fost livrate şase avioane, suportul logistic aferent, precum şi simulatorul de zbor. Ultimul avion şi lotul din suportul logistic sunt produse care vor fi livrate în perioada 2014 – 2016.

Avioanele de vânătoare MiG 21 LanceR zboară până în 2020

Prin executarea periodică de reparaţii capitale va fi asigurată regenerarea resursei tehnice la avioanele MiG-21 LanceR până în anul 2020, care vor executa misiuni de Poliție Aeriană.

Achiziţia avioanelor de luptă F 16 din Portugalia

În anul 2013 au fost semnate contractele de achiziţie interguvernamentale cu Guvernul Republicii Portugheze şi Guvernul SUA privind achiziţia a 12 avioane F-16, urmând ca acestea să fie livrate în perioada 2016-2017.

De asemenea, tot în anul 2013, a început reparaţia capitală şi modernizarea aeronavelor portugheze. Contractul are o valoare de 628 de milioane de euro și va fi achitat în tranșe anuale, până în 2017.

În anul 2014 va începe prima etapă a instruirii piloţilor şi personalului tehnico-ingineresc în Republica Portugheză.

Apărarea antiaeriană

Rachete sol aer Hawk

În prezent, Statul Major al Forţelor Aeriene are în dotare sisteme de apărare aeriană cu baza la sol standard NATO (sistemul de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK) şi sisteme de provenienţă ex-sovietică (sisteme de rachete sol-aer SA-2 Volhov şi sisteme de artilerie antiaeriană cal. 57 mm).

Forţele Aeriene au în derulare, pe termen mediu, programe de  înzestrare în domeniul apărării aeriene cu baza la sol, pentru asigurarea continuităţii în îndeplinirea misiunii şi înlocuirea sistemelor de provenienţă sovietică:

  • sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM, cu capabilităţi TBMD) pentru înlocuirea sistemelor de rachete sol-aer Volhov;
  • sistem integrat de arme SHORAD – VSHORAD pentru înlocuirea tehnicii de artilerie antiaeriană cal. 57mm.

Derularea programelor de achiziţie de tehnică de apărare antiaeriană este condiţionată de asigurarea resuselor financiare necesare.

Avioane românești fără pilot

Atât la M.Ap.N. (prin Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare), cât la o serie de agenţi economici (S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. IAR Braşov, AFT Design/S.C. TeamNet, INAV, INCAS) se derulează programe de cercetare-dezvoltare în domeniul sistemelor mini-UAV şi UAV tactice.

Surse militare ne-au confirmat că Forțele Aeriene Române operează o flotă de avioane americane fără pilot Shadow 600 care au participat la operațiuni în Afganistan.

Investiții de care are nevoie Marina Militară

Modernizarea Fregatelor T22 stagnează de trei ani

Programul de modernizare a fregatelor cuprinde lucrări de îmbunătăţire a capabilităţilor de luptă în cele trei medii, respectiv lupta la suprafaţă, lupta antisubmarin şi lupta aeriană, prin modernizarea senzorilor şi dotarea cu sisteme de armament pentru aceste medii, precum şi modernizarea centrului de comandă al navelor, în acest moment fiind analizate mai multe soluţii.

Dotarea celor două fregate T22 cu sistemele enumerate va costa aproximativ 500 milioane de euro. Modernizarea era programată să înceapă din 2010.

Submarinul României nu s-a mai scufundat de 20 de ani

Programul de revitalizare a submarinului Delfinul constă în efectuarea unei reparaţii medii şi înlocuirea acumulatorilor, reparaţii care se execută obligatoriu după zece ani de exploatare a submarinelor din clasa KILO pentru ca acestea să fie utilizate în condiţii de maximă siguranţă în continuare, precum şi modernizarea  unor echipamente.

Acumulatorii nu au fost achiziționați până acum din lipsă de fonduri. Costă 20 de milioane de dolari.

Programele de modernizare a fregatelor T22 şi a submarinului Delfinul sunt pregătite din punct de vedere tehnic, urmând a fi iniţiate în funcţie de posibilităţile de finanţare.

Noutățile de la Forțele Terestre

Stadiul de dezvoltare a puştii de asalt românească

În cadrul proiectului Arma de asalt cal. 5,56 mm, în anul 2013 au fost efectuate testele pentru faza de prototip industrial, urmând ca recomandările efectuate să fie implementate pe parcursul anului 2014 de producătorul SC Fabrica de Arme Cugir SA.

Noua armă urmează să înlocuiască în dotarea soldatului român vechile pistoale mitralieiră de concepție sovietică Kalașnikov AKM 47.

Transportoarele românești SAUR 2 sunt în faza de testare

Transportorul SAUR 2 se află în fază de prototip şi a fost testat de Armata României, care a făcut recomandări pentru îmbunătăţirea parametrilor operaţionali ai produsului. Decizia de achiziţie a unor transportoare are în vedere nivelul de îndeplinire a cerinţelor M.Ap.N. şi asigurarea finanţării.

O comandă de astfel de mașini de luptă ar reprezenta salvarea economică a fabricii de transportoare de la Moreni, care a trebuit să-și reducă activitatea în ultimii ani din cauză că ministerul apărării nu a mai trimis decât vechi transportoare pentru reparații.

Achiziția transportoarelor Piranha IIIc nu s-a finalizat nici după 8 ani

Piranha IIIc

Contractul de achiziţe semnat în anul 2006 cu compania MOWAG prevede livrarea a 31 de transportoare blindate Piranha III C. Până în prezent au fost livrate 24 de transportoare, urmând ca ultimele şapte transportoare să fie livrate la finalul anului 2014 sau începutul anului 2015.

Corpul expediționar din Afganistan a primit în folosință acum câțiva ani 60 de transportoare americane de trupe  MRAP care rezistă mai bine la încărcături de explozibil neconvențional, după ce au fost aruncate în aer mai multe transportoare românești TAB, incidentele soldându-se cu victime.

Pentru misiunile internaționale au fost cumpărat vehicule de teren URO Vamtac

Contractul de achiziţie a autoturismelor de teren blindate şi neblindate de tip uşor semnat în anul 2006 prevedea livrarea a 60 de vehicule (20 blindate şi 40 neblindate).

Contractul a fost finalizat în anul 2010, toate vehiculele fiind în prezent în înzestrarea forţelor terestre.

Autoturismele de teren au fost folosite pentru misiuni de patrulare în Bosnia și Kosovo.

 

Publicat la data de 27.3.2014 .

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    28.3.2014, 10:18 pm

    Acum se trezesc ca banii necesari inzestrarii unei armate moderne au fost “consumati” pe pensile speciale , recalcularea lor prin marire, indexari si alte recalculculari. Nici nu e de mirare . Cind vezi citi pensionati speciali au ocupat dupa pensionare si prin numire prezidentiala functia de ministru al apararii , se intelege ca banii au fost obiectivul si nu capacitatile de lupta ale trupei . Si mai evident daca se numara coloneii si generalii ajunsi la puscarie cu condamnari definitive .

  2. Badescu.C
    26.12.2014, 3:13 pm

    Romania are nevoie de 10 ani cel putin in care sa aloce 10% din pib armatei.Vreti relansare economica?Fara armata nu sunteti nimic si e dovedit istoric.Romania e saraca? Fa-o putere militara zonala cel putin, asa ca de inceput si dupa puteti vorbii de egalitate, de drepturi si de parteneriat.Fara armata bateti campii si tineti Romania si romanii slugi in casa lor la mila **Inaltei Porti** a Europei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română