Analiză / ”Impredictibilitatea Federației Ruse” crește bugetul Armatei României. Nivelul actual de echipare și planul de înzestrare

de Costel Stroescu | 27.3.2014 .

1 Decembrie 2013

Criza din Ucraina va duce la majorări ale bugetelor militare ale statelor NATO, printre care și cel al României.

Președintele Traian Băsescu a declarat, joi, că fondurile pentru dotări militare vor fi suplimentate la următoarea rectificare bugetară, din luna iulie, iar bugetul MApN va fi redimensionat și în 2015.

Argumentele creșterii bugetului – în declarațiile șefului statului

”Pe lângă obiectivul de a susține aliații în diversele teatre de război internaționale, Armata Română are un nou obiectiv: acela de a-și crește capacitatea de răspuns.”

Președintele este susținător al ideii că NATO trebuie să-și rescrie planurile geostrategice în funcție de noua situație din Estul Europei și să își reașeze capacitățile militare.

Traian Băsescu a declarat, joi, la bilanţul Ministerului Apărării, că impredictibilitatea Federaţiei Ruse “ne obligă să analizăm variante şi posibilităţi de reacţie”.

Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, când Federaţia Rusă a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, ca incidente izoltate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce şi cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria şi Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa şi gurile Dunării până la braţul Chilia, sunt întrebări pe care oricine poate să şi le pună în lipsa unor declaraţii şi atitudini ferme ale Federaţiei Ruse“, a declarat şeful statului, după participarea la bilanţul MApN pe 2013.

Fostul ministru al apărării, actual europarlamentar Ioan Mircea Pașcu spune că NATO își va regândi toată apărarea pe flancul din Europa de Est. Asta înseamnă intensificarea activităților de supraveghere, monitorizare și manevre militare în zonă.

”Un bun exemplu este trimiterea avioanelor radar AWACS în spațiul aerian al Poloniei și României pentru a culege informații din zona de conflict.”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro  europarlamentarului PSD.

Din punct de vedere politic Rusia va fi supusă unor sancțiuni politice și economice pentru a renunța la atitudinea agresivă.

Argumentele NATO: Trebuie sporit sprijinul pentru membrii din Estul Europei

La începutul săptămânii președintele Traian Băsescua a avut o discuție telefonică cu Joe Biden  despre tensiunile din Ucraina, a anunțat marți Biroul vicepreşedintului american.

Cei doi au discutat despre “viitorii paşi în vederea susţinerii Ucrainei, inclusiv prin misiunea de monitorizarea OSCE, dar şi despre nevoia intensificării sancţiunilor vizând Rusia în cazul în care continuă direcţia actuală”, se arată în comunicat, citat de presa americană.

Potrivit Biroului, Joe Biden a reafirmat “angajamentul nostru ferm faţă de articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic şi acordul cu privire la efectuarea unor paşi suplimentari în vederea consolidării apărării noastre colective (în cadrul) Alianţei” Nord-Atlantice.

O poziție asemănătoare a avut și secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, la  forumul desfășurat la Bruxelles în urmă cu o săptămână: ”Criza din Ucraina reprezintă o schimbare a regulilor jocului geopolitic pentru membrii NATO, care trebuie să-și strângă legăturile economice și militare pentru a face față agresiunii militare a Rusiei asupra Ucrainei”.

Bugetul și nivelul de echipare a Armatei României

Cele 28 de ţări membre NATO, printre care şi România, s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării.

În realitate, bugetul Apărării din România a scăzut în ultimii ani de la 1,84% din PIB în 2006, la 1,26% din PIB în 2012. În 2013, a fost de 1,38% din PIB, iar în 2014 bugetul alocat MapN este de 1,42% din PIB.

”Resursele alocate Ministerului Apărării Naţionale necesită suplimentarea graduală cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea nivelului de 2% din PIB, în 2016 în conformitate cu nevoile armatei şi recomandarea NATO”, a declarat ministrul Mircea Dușa în timpul discuțiilor din Parlament pentru stabilirea bugetului pe 2014.

Necesarul de finanțare pentru programele de înzestrare ale Armatei Române este foarte mare având în vedere că în ultimii ani bugetele anuale alocate ministerului de resort au fost reduse, în comparație cu nevoile.

Surse militare susțin că cel puțin 85% din echipamentele Armatei sunt depășite, mare parte dintre ele fiind produse înainte de 1990. O soluție pentru a obține rapid echipamente mai noi ar fi să ajungem la o înțelegere cu partea americană, care își transferă spre SUA o parte din dotările din Afganistan prin baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, să ne facă donații.  Ministrul Apărării, Mircea Dușa a spus recent că se poartă discuții în acest sens cu reprezentanții armatei SUA.

Până în prezent s-au derulat o serie de programe de înzestrare, dar din lipsă de bani, unele au fost amânate ani la rând, cum ar fi achiziția de avioane de luptă sau modernizarea fregatelor. Alte proiecte și achiziții se derulează cu mari întârzieri, cum e cazul achiziției transportoarelor Piranha III, după cum informează de la Biroul de presă a Ministerului Apărării.

Programe de înzestrare pe categorii de arme:

Starea Forțelor Aeriene

Trebuie să vină al șaptelea avion de transport Spartan

Contractul a fost semnat în anul 2007 cu compania Alenia Aermacchi SpA din Italia pentru şapte avioane de transport scurt/mediu curier tip C 27 J Spartan şi un pachet de suport logistic iniţial care conţine şi un simulator de zbor.

Până în prezent au fost livrate şase avioane, suportul logistic aferent, precum şi simulatorul de zbor. Ultimul avion şi lotul din suportul logistic sunt produse care vor fi livrate în perioada 2014 – 2016.

Avioanele de vânătoare MiG 21 LanceR zboară până în 2020

Prin executarea periodică de reparaţii capitale va fi asigurată regenerarea resursei tehnice la avioanele MiG-21 LanceR până în anul 2020, care vor executa misiuni de Poliție Aeriană.

Achiziţia avioanelor de luptă F 16 din Portugalia

În anul 2013 au fost semnate contractele de achiziţie interguvernamentale cu Guvernul Republicii Portugheze şi Guvernul SUA privind achiziţia a 12 avioane F-16, urmând ca acestea să fie livrate în perioada 2016-2017.

De asemenea, tot în anul 2013, a început reparaţia capitală şi modernizarea aeronavelor portugheze. Contractul are o valoare de 628 de milioane de euro și va fi achitat în tranșe anuale, până în 2017.

În anul 2014 va începe prima etapă a instruirii piloţilor şi personalului tehnico-ingineresc în Republica Portugheză.

Apărarea antiaeriană

Rachete sol aer Hawk

În prezent, Statul Major al Forţelor Aeriene are în dotare sisteme de apărare aeriană cu baza la sol standard NATO (sistemul de rachete sol-aer cu bătaie medie HAWK) şi sisteme de provenienţă ex-sovietică (sisteme de rachete sol-aer SA-2 Volhov şi sisteme de artilerie antiaeriană cal. 57 mm).

Forţele Aeriene au în derulare, pe termen mediu, programe de  înzestrare în domeniul apărării aeriene cu baza la sol, pentru asigurarea continuităţii în îndeplinirea misiunii şi înlocuirea sistemelor de provenienţă sovietică:

  • sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM, cu capabilităţi TBMD) pentru înlocuirea sistemelor de rachete sol-aer Volhov;
  • sistem integrat de arme SHORAD – VSHORAD pentru înlocuirea tehnicii de artilerie antiaeriană cal. 57mm.

Derularea programelor de achiziţie de tehnică de apărare antiaeriană este condiţionată de asigurarea resuselor financiare necesare.

Avioane românești fără pilot

Atât la M.Ap.N. (prin Agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare), cât la o serie de agenţi economici (S.C. Aerostar S.A. Bacău, S.C. IAR Braşov, AFT Design/S.C. TeamNet, INAV, INCAS) se derulează programe de cercetare-dezvoltare în domeniul sistemelor mini-UAV şi UAV tactice.

Surse militare ne-au confirmat că Forțele Aeriene Române operează o flotă de avioane americane fără pilot Shadow 600 care au participat la operațiuni în Afganistan.

Investiții de care are nevoie Marina Militară

Modernizarea Fregatelor T22 stagnează de trei ani

Programul de modernizare a fregatelor cuprinde lucrări de îmbunătăţire a capabilităţilor de luptă în cele trei medii, respectiv lupta la suprafaţă, lupta antisubmarin şi lupta aeriană, prin modernizarea senzorilor şi dotarea cu sisteme de armament pentru aceste medii, precum şi modernizarea centrului de comandă al navelor, în acest moment fiind analizate mai multe soluţii.

Dotarea celor două fregate T22 cu sistemele enumerate va costa aproximativ 500 milioane de euro. Modernizarea era programată să înceapă din 2010.

Submarinul României nu s-a mai scufundat de 20 de ani

Programul de revitalizare a submarinului Delfinul constă în efectuarea unei reparaţii medii şi înlocuirea acumulatorilor, reparaţii care se execută obligatoriu după zece ani de exploatare a submarinelor din clasa KILO pentru ca acestea să fie utilizate în condiţii de maximă siguranţă în continuare, precum şi modernizarea  unor echipamente.

Acumulatorii nu au fost achiziționați până acum din lipsă de fonduri. Costă 20 de milioane de dolari.

Programele de modernizare a fregatelor T22 şi a submarinului Delfinul sunt pregătite din punct de vedere tehnic, urmând a fi iniţiate în funcţie de posibilităţile de finanţare.

Noutățile de la Forțele Terestre

Stadiul de dezvoltare a puştii de asalt românească

În cadrul proiectului Arma de asalt cal. 5,56 mm, în anul 2013 au fost efectuate testele pentru faza de prototip industrial, urmând ca recomandările efectuate să fie implementate pe parcursul anului 2014 de producătorul SC Fabrica de Arme Cugir SA.

Noua armă urmează să înlocuiască în dotarea soldatului român vechile pistoale mitralieiră de concepție sovietică Kalașnikov AKM 47.

Transportoarele românești SAUR 2 sunt în faza de testare

Transportorul SAUR 2 se află în fază de prototip şi a fost testat de Armata României, care a făcut recomandări pentru îmbunătăţirea parametrilor operaţionali ai produsului. Decizia de achiziţie a unor transportoare are în vedere nivelul de îndeplinire a cerinţelor M.Ap.N. şi asigurarea finanţării.

O comandă de astfel de mașini de luptă ar reprezenta salvarea economică a fabricii de transportoare de la Moreni, care a trebuit să-și reducă activitatea în ultimii ani din cauză că ministerul apărării nu a mai trimis decât vechi transportoare pentru reparații.

Achiziția transportoarelor Piranha IIIc nu s-a finalizat nici după 8 ani

Piranha IIIc

Contractul de achiziţe semnat în anul 2006 cu compania MOWAG prevede livrarea a 31 de transportoare blindate Piranha III C. Până în prezent au fost livrate 24 de transportoare, urmând ca ultimele şapte transportoare să fie livrate la finalul anului 2014 sau începutul anului 2015.

Corpul expediționar din Afganistan a primit în folosință acum câțiva ani 60 de transportoare americane de trupe  MRAP care rezistă mai bine la încărcături de explozibil neconvențional, după ce au fost aruncate în aer mai multe transportoare românești TAB, incidentele soldându-se cu victime.

Pentru misiunile internaționale au fost cumpărat vehicule de teren URO Vamtac

Contractul de achiziţie a autoturismelor de teren blindate şi neblindate de tip uşor semnat în anul 2006 prevedea livrarea a 60 de vehicule (20 blindate şi 40 neblindate).

Contractul a fost finalizat în anul 2010, toate vehiculele fiind în prezent în înzestrarea forţelor terestre.

Autoturismele de teren au fost folosite pentru misiuni de patrulare în Bosnia și Kosovo.

 

Publicat la data de 27.3.2014 .

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    28.3.2014, 10:18 pm

    Acum se trezesc ca banii necesari inzestrarii unei armate moderne au fost “consumati” pe pensile speciale , recalcularea lor prin marire, indexari si alte recalculculari. Nici nu e de mirare . Cind vezi citi pensionati speciali au ocupat dupa pensionare si prin numire prezidentiala functia de ministru al apararii , se intelege ca banii au fost obiectivul si nu capacitatile de lupta ale trupei . Si mai evident daca se numara coloneii si generalii ajunsi la puscarie cu condamnari definitive .

  2. Badescu.C
    26.12.2014, 3:13 pm

    Romania are nevoie de 10 ani cel putin in care sa aloce 10% din pib armatei.Vreti relansare economica?Fara armata nu sunteti nimic si e dovedit istoric.Romania e saraca? Fa-o putere militara zonala cel putin, asa ca de inceput si dupa puteti vorbii de egalitate, de drepturi si de parteneriat.Fara armata bateti campii si tineti Romania si romanii slugi in casa lor la mila **Inaltei Porti** a Europei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română