ANABI: Un pas spre recuperarea prejudiciilor produse prin infracțiuni. Cum va funcționa

de Mariana Bechir | 23.2.2016 .

sechestru confiscare intactMinisterul Justiției a pus în dezbatere Regulamentul de funcționare a Agenției Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). E vorba de bunurile sechestrate/confiscate în urma procedurilor judiciare și de gestiunea lor până la finalizarea proceselor.

În luna martie, regulamentul va ajunge pe masa Guvernului, după care se va intra în linie dreaptă cu angajările și pregătirile lansării efective a Agenției mult aștepte.

(DESCĂRCAȚI AICI PROIECTUL REGULAMENTULUI)

cursdeguvernare.ro vă prezintă cum va funcționa Agenția și cum va colabora cu celelalte instituții

Cu ce se va ocupa Agenția

  • Va acționa într-o zonă total descoperită în momentul de față – administrarea bunurilor pe durata procesului. Aceasta se face acum de către procurori și polițiști, care ajung să fie blocați și în astfel de activități, în loc să se ocupă de investigații
  • Agenția se ocupă până la finalul procesului de bunurile indisponibilizate anticipat. Atunci când se va pronunța o hotărâre definitivă de condamnare cu confiscare de bunuri, se va ști cu precizie unde sunt bunurile, care dintre ele au fost valorificate anticipat, unde se află banii. Nu vor mai exista situații, ca acum, când ANAF se trezește peste noapte cu un bun despre care nu știe nimic, pe care trebuie să-l identifice etc.
  • Agenția va face și publicitatea bunurilor sechestrate, pentru a le valorifica. Toate vor fi expuse pe site, vor putea fi văzute de toată lumea, doritorii pot licita pentru achiziționarea lor, dacă vor fi scoase la licitație

Registrul bunurilor indisponibilizate

  • Va exista o bază de date în care vor fi înscrise toate datele depsre un bun confiscat, de către toate instituțiile implicate și care va permite vizualizarea în orice moment a situației acelui bun.
  • Informația este integrată, toți cei implicați vor avea acces și toți o vor completa, începând cu procurorul sau judecătorul care dispune sechestrul, și terminând cu ANAF și executorii judecătorești.

Vânzările anticipate

Din 2012, când a fost introdusă confiscarea anticipată, legea permite în România valorificarea bunurilor mobile înainte de condamnare, dar acest lucru nu s-a practicat până acum. O va face însă Agenția.

cornel calinescu mj“Cel mai ușor de gestionat sunt banii. De ce să păstrezi bunuri mobile care se devalorizează în timp?”, a explicat pentru cursdeguvernare.ro Cornel Călinescu (foto), directorul Oficiului Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, din cadrul Ministerului Justiției.

“Toate structurile similare din Europa procedează așa. Le transformă în bani și țin banii în conturi. E mult mai ușor ca la sfârșit, în funcție de rezultat, să ai banii în conturi. E mult mai simplu, nu vor mai exista nici problemele actuale cu executarea. Dacă trebuie să meargă la stat, se virează la Ministrul Finanțelor”, adaugă Cornel Călinescu.

Astfel de agenții există în Franța, SUA, Belgia, Italia, Olanda.

Protejarea interesului persoanei acuzate

În cazul bunurilor mobile (cu valoare de peste 15.000 de euro), care vor fi valorificate anticipat, trebuie protejat interesul persoanei acuzate, care se bucură de prezumția de nevinovăție, atrage atenția Cornel Călinescu, dar se ține cont și de faptul că un bun se poate devaloriza până se ajunge la o sentință definitivă.

Cum se procedează

  • După ce este convins judecătorul să aprobe vânzarea, Agenția decide cum anume se va face această vânzare. Poate fi folosită ANAF, dar se poate apela și la o firmă specializată.
  • Trebuie obținut prețul cel mai bun, astfel încât să nu fie prejudiciat inculpatul
  • Banii obținuți din vânzare ajung în contul Agenției
  • În 7 – 10 % dintre dosare, inculpații sunt achitați (o rată de achitare mai mică decât media europeană). Într-o astfel de situație, ANABI va vira în contul persoanei respective banii din vânzare, plus dobânzile acumulate între timp.

Repararea de prejudiciu

  • În 95% din cazurile de care se va ocupa Agenția este vorba de sechestre în vederea confiscării.
  • Procurorii dispun însă sechestru și pentru recuperarea prejudiciului. Recuperarea va fi făcută de victime, respectiv de ANAF, în cazul în care este prejudiciat statul. În cazul administrațiilor locale, ele trebuie să se ocupe de recuperarea prejudiciului.
  • În majoritatea dosarelor cu prejudiciu victimă este statul, de aici această presiune din ultimul timp pe ANAF.

Bunurile imobile

  • Dacă sunt sechestrate, pe tot timpul procesului se vor afla la Agenție.
  • La finalul procesului, ele vor fi vândute de ANAF, ca și acum, cel puțin încă 2 – 3 ani.

Agenția va putea decide eventuala reutilizarea lor, în loc să ceară ANAF vânzarea. De exemplu, un imobil confiscat ar putea fi folosit pentru servicii sociale etc.

S-a pornit de la ideea că e bine ca bunurile confiscate de la un infractor să se întoarcă la societate, fiindcă “orice condamnare are și un rol social, de reeducare”. “De aceea, imobilul ar putea să meargă la educație, sănătate, să se poată explica de ce s-a făcut jsutiție penală. În toate aceste cazuri nu este vorba de contribuabili, ci de infractori”, a declarat directorul Oficiului, Cornel Călinescu.

În aceste cazuri, Agenția va înainta o propunere către MF, care va elabora un HG pentru ca o clădire, un imobil, să fie trecut în folosința unei instituții.

Deocamdată, lipsește legea care permite administrarea acestor imobile de către instituțiile centrale, regiile autonome etc, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o OUG aprobată anul trecut.

După izbucnirea scandalului evacuării Antena Group, în Parlament a fost depus un nou proiect, inițiativă a senatorului PSD Liviu Pop. Cornel Călinescu nu știe cum arată proiectul, dar îndeamnă politicienii să fie atenți, pentru a nu abroga prin viitoarea lege unele prevederi din actuala lege a Agenției. “Proiectul din Parlament trebuie făcut în așa fel încât să se țină cont de acest principiu al justiției penale. Este vorba de o componentă a condamnării”, insistă Cornel Călinescu.

Organizarea ANABI

ANABI va avea 50 de angajați și va fi organizat în patru departamente, potrivit proiectului pus în dezbatere publică:

Biroul Identificare și Urmărire Bunuri

  • cooperează cu oficiile de recuperare a creanţelor sau cu autorităţile cu atribuţii similare din alte state membre ale Uniunii Europene, prin asigurarea schimbului de date şi informaţii,
  • cooperează cu autorităţile şi instituţiile publice române competente în vederea identificării şi urmăririi bunurilor care pot face obiectul măsurilor asigurătorii în cursul procedurilor judiciare penale, al confiscării speciale sau extinse, prin transmiterea datelor şi informaţiilor la care are acces direct sau indirect;
  • asigură reprezentarea României la nivelul Reţelei de Interagenţii Camden pentru Recuperarea Creanţelor (CARIN) şi schimbă date şi informaţii în acest scop
  • acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanțelor de judecată, asistență privind utilizarea celor mai bune practici în materia identificării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare și confiscare;
  • accesează direct Sistemul informatic și de comunicații Europol – SIENA

Serviciul Administrare şi Valorificare Bunuri

  • administrează şi ţine evidenţa sumelor de bani care fac obiectul sechestrului, a sumelor de bani rezultate din valorificarea bunurilor perisabile, a sumelor de bani rezultate din cazurile speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, precum şi a sumelor de bani datorate cu orice titlu suspectului, inculpatului ori părţii responsabile civilmente
  • comunică alerte în format electronic privind ridicarea măsurilor asigurătorii de către procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de către instanţa de judecată, către toate instituţiile publice şi entităţile profesionale cu atribuţii în domeniul executării silite, care au obligaţia de a comunica în termen de 15 zile lucrătoare dacă asupra aceluiaşi bun au fost înfiinţate şi alte măsuri asigurătorii;
  • la solicitarea procurorului sau a instanţei de judecată, depozitează temporar şi administrează bunurile mobile indisponibilizate a căror valoare individuală depăşeşte, la momentul dispunerii măsurii asigurătorii, echivalentul în lei al sumei de 15.000 euro; în acest scop, Agenţia este numită custode; cu aprobarea prealabilă a procurorului sau, după caz, a instanţei de judecată, obţine acordul proprietarului bunului în vederea valorificării
  • din dispoziţia procurorului, a judecătorului de drepturi şi libertăţi sau a instanţei de judecată, procedează la valorificarea de îndată a bunurilor mobile sechestrate; în acest sens, poate propune, din oficiu, procurorului, judecătorului de drepturi şi libertăţi sau instanţei de judecată iniţierea procedurii de valorificare a bunurilor mobile sechestrate;
  • ţine evidenţa imobilelor asupra cărora a fost solicitată intabularea ipotecii legale, precum şi a imobilelor asupra cărora a fost solicitată notarea măsurii asigurătorii, în baza ordonanţei procurorului sau a încheierii judecătorului;
  • ţine evidenţa hotărârilor şi a încheierilor prin care s-a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale sau a confiscării extinse dispuse de instanţele române, precum şi a celor comunicate autorităţilor române de către instanţele străine;
  • analizează, trimestrial, modul şi gradul de valorificare a bunurilor care fac obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse;
  • predă organelor de valorificare bunurile aflate în administrarea Agenţiei, confiscate în cadrul procesului penal;
  • întocmeşte propuneri privind bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului, care pot fi transmise cu titlu gratuit în domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice la propunerea Agenţiei, pentru a fi utilizate pentru obiective de natură socială;
  • acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, asistenţă în ceea ce priveşte: punerea în executare a ordinelor de sechestru şi confiscare primite de la/transmise către organe judiciare din alte state membre ale Uniunii Europene, utilizarea celor mai bune practici în materia administrării și valorificării bunurilor care pot face obiectul măsurilor de indisponibilizare și confiscare, și evaluarea bunurilor sechestrate, prin comunicarea de tabele, ghiduri și orice alte instrumente – suport;
  • acordă, la solicitarea organelor de urmărire penală sau a instanţelor de judecată, asistenţă în ceea ce priveşte identificarea de spaţii optime pentru depozitarea bunurilor sechestrate; în acest scop, Agenţia poate încheia protocoale de cooperare cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
  • ține evidența tehnico-operativă pe locuri de depozitare şi pe utilizatori a activelor fixe şi a obiectelor de inventar.

Serviciul Juridic

  • exercită atribuții legate de reprezentarea Agenției în litigii, asigurarea legalității activității Agenției, comunicare și relații cu publicul, secretariat și registratură, precum și protecția informațiilor clasificate
  • reprezintă Agenția și apără drepturile și interesele acesteia în fața instanțelor judecătorești și a altor organe jurisdicționale
  • formulează și promovează, în termenele procedurale, acțiunile, apărările, căile de atac, precum și orice alte acte de procedură, în litigiile în care Agenția este parte;
  • transmite spre executare Serviciului Suport Operațional hotărârile judecătorești prin care se stabilesc obligații în sarcina Agenției;
  • formulează propuneri cu privire la executarea pe cale amiabilă a obligațiilor stabilite prin hotărâri judecătorești;
  • asigură legalitatea activității Agenției

Serviciul Suport Operațional

Exercită atribuții legate de gestionarea resurselor necesare desfășurării activității Agenției, organizate în următoarele domenii: resurse umane, financiar-contabil, administrativ și achiziții publice, protocol, protecția muncii și tehnologia informației.

Publicat la data de 23.2.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română