Ana Costea și-a dat demisia pentru a determina Guvernul să renunțe la proiectul Ordonanței Salarizării, potrivit unui comunicat al instituției pe care aceasta a condus-o: “Ministrul Muncii a obținut, cu prețul depunerii mandatului, renunțarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea”.
Ordonanța conținea inițial creșteri salariale doar în partea de jos a grilei, la salariile mici, dar comunicatul nu spune cine a intervenit și a făcut ca OUG să dubleze salariile parlamentarilor și să le crească semnificativ pe cele ale altor demnitari, aleși sau numiți, ale consilierilor de stat sau prezidențiali, de exemplu.
Comunicatul explică cum au evoluat în guvern discuțiile privind legea salarizării și cum s-a ajuns la demisia primului membru al Guvernului Dacian Cioloș:
“Finalizarea unei legi a salarizării s-a numărat printre obiectivele asumate la începutul mandatului.
În decembrie 2015, obiectivul “Elaborarea unei legi a salarizării unitare” a fost postat pe site-ul ministerului la capitolul “Programe și strategii”. Termenul asumat de guvern pentru elaborarea unei legi a salarizării a fost octombrie 2016.
Pe 13 ianuarie 2016 însă, s-a aprobat în cadrul Guvernului un memorandum cu tema „Procedura și Calendarul consultărilor pe legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.
Termenul de elaborare a legii a fost schimbat, fiind fixat pe 10 februarie 2016. Ministerul Muncii a respectat acest nou termen.
Imediat s-a format un grup de lucru interministerial, compus din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, Ministerul Justiției și confederațiile sindicale reprezentative.
Acest grup avea ca sarcină elaborarea unei legi a salarizării care trebuia să elimine discrepanțele de salarizare atât din interiorul instituțiilor, cât și între instituții.
În elaborarea acestei legi, care trebuia implementată în patru ani, s-a ținut seama de principiul conform căruia nici un salariu nu trebuie să scadă, iar raportul dintre salariul minim și cel maxim trebuie să fie de 1/15.
Ministerul Muncii a respectat termenul de 10 februarie.
La minister au avut loc în unele zile și patru întâlniri pe această temă, în alte zile ministrul Muncii și specialiștii din minister au lucrat până la 5 dimineața.
Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani.
Nu a fost acceptată această variantă, iar condițiile inițiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu.
În total Ministerul Muncii a elaborat cel puțin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcție de cifrele avansate de ministerul de Finanțe.
În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncționalităților dintre instituții, cât și din cadrul instituțiilor.
S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanțe de urgență care trebuia să ușureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.
S-a spus că această ordonanță a fost elaborată de Ministerul de Finanțe și de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanțe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanțe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului.
S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanță poate să elimine parțial doar disfuncționalitățile din cadrul unor instituții, nu dintre instituții.
Ordonanța prevedea creșteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei.
De asemenea, s-a impus că raportul dintre salariul minim și cel maxim să fie stabilit la 1/12.
Ordonanța prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidență de ministrul Muncii cât și de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Național Tripartit.
Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanțe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să își asume în fața partenerilor sociali renunțarea la acest proiect de act legislativ.”
Criticile la adresa OUG
Proiectul de OUG a fost aspru criticat pentru că majora salariile politicienilor (primari, președinți de consilii județene, dubla indemnizațiile parlamentarilor) și pe ale demnitarilor numiți, în timp ce îngrămădea în partea de jos a grilei de funcții – educație și sănătate.
Ordonanța schimba, de asemenea, principiile Legii salarizării 284, care urma să fie abrogată – legea fusese construită pe o concepție elaborată cu greu, în 2010, după dezbateri complicate și cu asistența Băncii Mondiale, și reflectă echilibrat importanța unor profesii.
În grila guvernului Dacian Cioloș,care răvășea această întreagă structură, salarii peste 4.500 de lei aveau doar demnitarii, aleși sau numiți, magistrații, militarii, prelații etc.
Doar medicii legiști, șefii din sănătate (managerii de spital), cadrele de conducere universități și cercetare (rectori, prorectori, directori de institute etc.) depășeau acest barem.
De asemenea, în grilă apăreau și unele salarii de încadrare mai mici decât cele existente acum (în învățământ, de exemplu). Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat că există o prevedere din finalul OUG care preciza că niciun salariu de încadrare nu poate fi mai mic decât cel aflat acum în vigoare, dar prezența unor astfel de situații în grilă dovedește cel puțin neglijența autorilor proiectului.
Alte nereguli:
- dacă Legea salarizării a lui Emil Boc stabilea, printre alte, principiul că judecătorii, profesori universitari și medicii primari trebuie să fie la același nivel, în OUG, medicul primar ajungea să câștige doar jumătate din salariul judecătorului, iar salariul de bază al profesorului universitar este cu 50% peste cel al medicului primar
- în învățământul universitar, unele cadre ar fi urmat să piardă ce s-a câștigat în ultimii ani (practic, nu pierde nimeni din salariile actuale, dar încadrările noilor veniți ar fi fost mai mici, ceea ce ar fi provocat noi disfuncționalități, contrar intenției Guvernului Cioloș). La conferențiari, de exemplu, unde unele grade pierdeau și 500 de lei
- există situații în OUG în care personal necalificat câștigă mai mult decât personalul calificat
- educatoarele și învățătorii debutanți pierdeau 7% din actualele venituri, iar profesorii debutanți, 6% (noii încadrați, ceea ce ar fi propagat noi inegalități în sistem)
- controlorul de bilete avea salariu mai mare decât tehniciarul dentar debutant sau asistentul medical debutant
maistru plătit mai puțin decât muncitorul - salariul minim al șoferului demnitarului este mai mare decât al dentistului începător, al bioinginerului medical debutant, consilierului juridic debutant
- un medic primar avea mai puțin de jumătate din salariul unui consilier de stat sau consilier prezidențial
Grila din proiectul de ordonanță pornea de la salariul minim de 1.250 de lei (cel care se va introduce de la 1 mai) și ajungea la un salariu maxim de 15.000 lei (al președintelui României).
Ana Costea anunța marți, la prima discuție cu sindicatele pe tema OUG privind salarizarea, că nu susține acest proiect, al cărei inițiator este chiar Ministerul Muncii, și că ea își va depune mandatul, dacă Executivul va insista să-l promoveze.
Între ministrul Muncii, pe de o parte, și premierul Cioloș și ministrul Finanțelor, Anca Dragu, pe de altă parte, existau de mai multă vreme conflicte pe subiectul legii salarizării.
Dacian Cioloș anunța pe 22 februarie, la o sesiune a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, că legea urma să fie reelaborată, fiindcă nu a existat o colaborare între Ministerul Muncii și cel al Finanțelor pe variantele discutate anterior: “Am avut, săptămâna trecută, o ultimă discuție pe acest subiect și aștept ca ministrul (Muncii – n. red.) să vină cu o propunere care chiar să o putem lua în considerare. A lucrat pe mai multe variante, dar fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanțe, deci am nevoie și de o coordonare cu Ministerul de Finanțe”, declara Dacian Cioloș.
Miercuri, Guvernul a decis abandonare proiectului de ordonanță de urgență: ”Nu vom continua pe acest proiect”, a anunțat, după ședința de Guvern, purtătorul de cuvânt al premierului, Dan Suciu. El a anunțat că în curând vor începe noi negocieri pe marginea salarizării în sistemul public, dar de pe o altă abordare.
Guvernul ia în calcul inclusiv abandonarea totală a proiectului, și continuarea demersururilor pe actuala Lege a salarizării unitare. “Nu avem o idee fixă legată de proiectul respectiv”, a explicat Dan Suciu.
“De mâine, vom avea o altă abordare… Discutarea subiectului salarizării va începe pe alte baze… cu sau fără doamna Costea”, ministrul Muncii, mai spunea purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Dan Suciu declara că premierul Cioloș i-a cerut explicații ministrului Ana Costea referitor la retragerea proiectului de ordonanță și va anunța curând o decizie în privința acesteia.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, “toți miniștrii sunt într-un proces de evaluare, în acest moment, proces ce se presupune analiza mai multor aspecte legate de performanța miniștrilor”.
