Autoritățile au decis introducerea în lege a unor amenzi drastice împotriva părinților care refuză să-și vaccineze copiii conform programului național de imunizare.
Sancțiunile pornesc de la avertismente și pot ajunge la amenzi de 10.000 de lei, potrivit unei variante finale a reglementării, prezentată de TVR.
Măsura, însă, nu va crește semnificativ acoperirea vaccinală dacă situația stocurilor ce trebuie asigurate de autorități va fi cea de anul acesta – pentru prima dată în cel puțin trei ani, am avut o criză de ROR (vaccinul împotriva rubeolei – oreionului – rujeolei).
Criza a apărut, cu atât mai grav, în plină epidemie de pojar. Și așa s-a „descoperit” că România nu are, niciodată, doze pentru situații de urgență.
Patru vaccinuri lipsesc în continuare
Din schema prevăzută în Programul Național de Imunizare lipsesc în continuare, însă, patru vaccinuri:
1. Vaccinul hepatic B pediatric (care se administrează în maternitate, la 48 – 72 de ore de la naștere)
Este nevoie de aproximativ 180.000 doze anual, iar la mijlocul anului se înregistrau deja aproape 28.000 de restanțe.
Pentru că nu există, România aplică o schemă de vaccinare alternativă, cu eficiență și impact diminuat, desigur.
La sfârșitul lunii iunie existau doar 6.408 de doze, potrivit raportuui Ministerului Sănătății, doze ce erau folosite exclusiv pentru copiii proveniți din mame cu hepatita B.
Vor sosi 100.000 de doze la începutul lunii septembrie, promite ministerul.
2. Vaccinul tetravalent (se administrează la 6 ani)
Restanțele înregistrate la sfârșitul lunii iunie erau de aporape 117.000 copii, în condițiile în care necesarul anual este de aproximativ 190.000 doze.
La 30 iunie existau stocuri de sub 37.000 de doze, livrarea de către producător urmând să fie făcută abia în august, dacă se respectă termenul.
3. Antidiftericul pentru copii de 14 ani
Necesarul este de aproximativ 180.000 de doze, nu există deloc doze, iar primele vaccinuri ar putea sosi abia în noiembrie.
Difteria a fost eradicată din Europa acum trei decenii, datorită acestor vaccinuri antidifterie. A existat un singur caz, în Spania, al unui copil venit din Rusia și în cazul căruia părinții erau antivacciniști, care a murit din cauza difteriei.
Gindrovel Dumitra (foto), doctor în medicină și coordonatorul Grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că acest vaccin are o eficiență de 70%, ceea ce înseamnă că din 3 vaccinări se ajunge garantat la imunizare.
4. Pneumococicul conjugat, descoperit acum aproximativ 15 ani, a fost introdus în Programul Național de Imunizare în 2012, dar de atunci nu s-a reușit cumpărarea lui.
Prima vaccinare cu pneumococic conjugat va începe anul acesta, deoarece s-a ajuns în faza finală a procedurii de achiziție, promite Ministerul Sănătății.
În privința acestuia, doctor Gindrovel Dumitra spune că are un impact extraordinar asupra stării de sănătate a populației, deoarece a redus decesele nu doar în rândul categoriei celei mai vulnerabile (până la doi ani), ci și a persoanelor de peste 65 de ani.
„Studiile arată niște evoluții extraordinare. În momentul în care au ajuns la acoperire de 85%, constatarea a fost că a scăzut numărul de morți prin pneumonie pneumococică la bunici.
Copilul poate fi purtător de pneumococ. Dacă bunicul are și o altă afecțiune, face o pneumonie febrilă și se prăpădește”, explică medicul de familie Gindrovel Dumitra.
Efectul se va vedea imediat după introducerea schemei aprobate, în special în scăderea ratei de mortalitate infantilă, întrucât jumătate din aceste cazuri sunt produse de infecțiile respiratorii, în special penumococice.
De aici importanța vaccinării încă din primul an de viață, când beneficiul este maxim.
Vârfurile de mortalitate sunt la copiii sub doi ani și la persoanele peste 65 de ani.
ROR și Hexavalent au ajuns în teritoriu. Doar de o lună încoace
În ultima lună, Ministerul Sănătății a rezolvat deocamdată criza a două vaccinuri, ROR și Hexavalent (împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsivă, poliomielitei, bolilor determinate de Haemophilus Influenzae și împotriva Hepatitei B).
Hexavalentul a fost disponibil doar cu intermitențe în ultimii ani, astfel încât mare parte din imunizări au fost efectuate cu întârziere față de schema recomandată.
Chiar și pentru aceste două vaccinuri rămâne de văzut dacă stocurile achiziționate vor fi suficiente anul acesta, în condițiile în care este nevoie și de recuperări.
La hexavalent, care se administrează la 2, 4 și 11 luni, existau la sfârșitul lui iunie peste 87.000 de restanțe.
La ROR (care se face la unu și cinci ani), în afara celor peste 190.000 de copii sub doi ani copii nevaccinați, trebuie ținut cont că se desfășoară în plus recuperarea tuturor copiilor nevaccinați (fără nicio doză sau incomplet, cu o singură doză), precum și imunizarea suplimentară aplicată din cauza epidemiei, pentru toți copii cu vârste între 9 și 11 luni.
Dr. Gindrovel Dumitra: Antivacciniștii convinși, sub 1%
Coordonatorul Grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei contrazice statistica realizată de autorități în privința rezistenței la vaccinare și spune că cea mai importantă problemă este cea a aprovizionării.
Ca argument, el oferă și o estimare a acoperirii vaccinale realizată de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). Pentru copii născuți în februarie 2014, exista o rată de aproximativ 60% la 18 luni și de peste 85% la 24 de luni. Ce s-a întâmplat în cele șase luni de a crescut consistent rata? Au venit vaccinurile, explică Gindrovel Dumitra. „Când ai vaccinul, te duci lejer la 85%”, spune acesta.
Reamintim că pentru eradicarea rujeolei este nevoie de minim 95% acoperire a vaccinării ROR, potrivit recomandărilor OMS.
În procentul de 15% care nu sunt vaccinați intră antivacciniștii convinși, dar mai ales cei care nu se prezintă la medic. Din diverse motive, de obicei pentru că sunt plecați din localitate.
Printre aceștia din urmă se numără și copiii românilor plecați la muncă în străinătate, iar Gindrovel Dumitra are astfel de cazuri în fiecare lună. Se nasc în străinătate, dar când vin în țară sunt înscriși la medicul de familie, după care pleacă înapoi.
Cei mai mulți sunt vaccinați în țările unde se află. Ca exemplu, medicul a oferit cazul unui copil de un an și două luni, căruia i s-a făcut ultima doză de hexavalent pe 3 iulie, în Italia, și care a venit apoi în România. Părinții s-au prezentat cu el la medicul de familie, pentru doza de ROR, despre care italienii explicaseră că trebuie administrată în următoarele două săptămâni.
Este greu de spus cât din rata nevaccinaților provine din sincopele de aprovizionare apărute periodic în România, dar coordonatorul Grupului de Vaccinologie din SNMF are alte procente care pot crea o imagine despre cum se raportează românii la imunizare.
În opinia sa, sub 1% din părinții nu vor accepta nici „să-i pici cu ceară” vaccinarea copiilor lor. Urmează progresiștii (care atunci când apare ceva nou, acceptă imediat) și apoi marea masă de ezitanți (de aproximativ 50% din părinți).
Ezitanții ascultă ambele tabere și sunt cei care sunt recuperați de medicii de familie, uneori nu din prima ședință (15 minute).
