Ambasada SUA la București explică, într-un răspuns oferit Digi24, că nu comentează declarațiile lui Rudy Giuliani, întrucât acesta este un simplu cetățean american, nu reprezintă administrația americană.
Reamintim că fostul primar al New Yorkului și avocat al al lui Donald Trump, acum lobbyst, a trimis PSD o scrisoare în care critică protocoalele secrete încheiate de SRI și recomandă amnistia celor acuzați și condamnați ”ca urmare a exceselor DNA făcute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenţi care au fost trimişi la închisoare.”
„Guvernul SUA nu comentează opiniile sau concluziile unor persoane fizice, cetăţeni americani”, spune Donald L. Caroll, purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la București, referindu-se la scrisoarea care a fost imediat folosită de Liviu Dragnea și alți lideri social-democrați ca argument în favoarea grațierii și amnistiei pe care alianța guvernamentală a încercat de mai multe ori să le promoveze.
În schimb, Donald L. Caroll face trimitere la câteva declarații anterioare ale administrației americane, care încurajau continuarea luptei anticorupție, exprimau îngrijorarea față de modul în care PSD intenționează să modifice codurile penale, și recomandau puterii să ia în considerare observațiile experților interni și inetrnaționali (precum GRECO, de exemplu).
(Citiți și: Apel fără precedent: SUA și alți 11 parteneri cer României să nu își distrugă legislația anticorupție: poate împiedica cooperarea judiciară internațională)
Răspunsul oferit de Ambasada SUA postului Digi24:
Aşa cum s-a menţionat în declaraţia comună a Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti şi a principalilor parteneri europeni ai României, din 28 iunie (https://ro.usembassy.gov/potential-negative-impact-of-criminal-law-amendments),
până recent, România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale.
Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva unei serii de infracţiuni.
Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi al experţilor internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) al Consiliului Europei şi Comisia de la Veneţia.
Cine este Rudy Giuliani
A fost timp de două mandate primarul New Yorkului, iar într-unul din ele au avut loc atentatele din 11 septembrie 2001. După ce l-a susținut în campanie pe Donald Trump, Giuliani a devenit anul acesta, la 74 de ani, chiar avocatul președintelui american, calitate în care i-a făcut însă foarte mult rău liderului de la Casa Albă, prin gafe devenite celebre în America:
A declarat despre interdicția de călătorie impusă de Casa Albă imigranților din unele țări că este un embargo pentru musulmani. A doua zi, Casa Albă a emis un comunicat în care preciza că nu este o interdicție pentru musulmani.
- A recunoscut într-un interviu acordat lui Sean Hannity că Donald Trump știa despre banii plătiți de avocatul său, Michael Cohen, starului porno Stormy Daniels, în 2016, pentru a păstra tăcerea asupra aventurii avute cu actualul președinte american. Donald Trump a negat, pentru că subiectul face parte din ancheta consilierului special Robert Mueller. Săptămâna trecută, Michael Cohen a recunoscut învinuirile care i-au fost aduse și a ajuns la o înțelegere cu procurorul, ceea ce anunță probleme mari pentru Donald Trump. Acesta a negat că ar fi știut de plata celor 130.000 de dolari. Giuliani spunea nu numai că Trump a cunoscut totul, dar a și returnat banii firmei de avocatură prin care s-a făcut plata.
- Donald Trump a respins mereu acuzațiile că ar fi existat legături între asociații lui Trump din campania electorală și oficialii de la Moscova. Giuliani a recunoscut că acestea au existat, dar a spus că nu este o infracțiune. Ba chiar a dezvăluit o întâlnire pentru pregătirea discuțiilor lui Trump Jr. cu oficiali ruși despre care anchetatorii nu știau încă nimic.
- Ultima gafă, care a devenit virală rapid, a fost afirmația că „Adevărul nu este adevăr”.
Apropierea sa de președintele american l-a transformat dintr-unul dintre politicienii simpatizați de public, într-unul dintre cei indezirabili. În mai, de ziua lui, a participat în tribune la un meci de pe Stadionul Yankee. Când a fost anunțată prezența sa și comentatorul i-a urat La mulți ani, spectatorii au început să-l huiduie și să-l fluiere pe fostul primar, despre care unii apropiați spun că este de nerecunoscut.
Theodor Stolojan, despre motivul scrisorii: Presupun că Giuliani e implicat în anumite contracte cu România
Fostul premier Theodor Stolojan a declarat că Rudolph Giuliani are un câștig din intervenția sa de luni dimineață și că acesta ar putea fi „este implicat în anumite contracte care au impact cu tranzacțiile pe care le face România în diferite domenii”.
„Din experiența pe care o am, e implicat în anumite contracte care au impact cu tranzacțiile pe care le face România în diferite domenii, inclusiv aprovizionarea cu armament. Sunt presupuneri. Domnul Giuliani că avocat are un câștig din această intervenție, poate vom reuși să aflăm.
E scrisoarea unui cetățean american către demnitari din România. Ambasada SUA a pus punctul pe i și pe ce trebuie să preocupe România. Statul de drept e o valoarea fundamentală, pe care dacă România nu o aplică, atunci toate relațiile României cu lumea sunt puse sub semnul îndoielii”, a declarat marți Theodor Stolojan, pentru Digi24.
Amnistie sau revizuire a sentințelor
Folosirea ca pretext a protocoalelor încheiate de SRI pentru o eventuală amnistie și grațiere le-ar permite guvernanților să justifice includerea faptelor de corupție pe lista infracțiunilor vizate de un astfel de document. Pretextul aglomerării închisorilor nu oferea o explicație pentru a fi grațiați și condamnații pentru genul acesta de infracțiuni.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a elaborat însă și un alt plan pentru ca persoanele condamnate de corupție să scape de acestea, folosindu-se tot de protocoale. În iulie, Toader a anunțat că va propune adoptarea unei OUG ce le va permite infractorilor care au fost condamnați în baza interceptărilor sau a protocoalelor cu SRI să cere revizuirea sentinţei.
OUG va fi dată “într-un timp scurt, imediat ce se termină concediile”, pentru a le reda românilor încrederea că “justiţia se înfăptuieşte aşa cum cere Constituţia”, a spus ministrul.
“Toţi infractorii au sentimentul că sunt condamnaţi pe nedrept.
Nedreptate: stai acolo condamnat, chiar dacă interceptarea nu e legală, dacă-i protocol.
Cu privire la interpretarea modificărilor aduse în legătură cu revizuirea unei hotărâri, eu voi propune premierului şi Guvernului adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă. O Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului care să modifice revizuirea ca metodă de reformare a unei hotărâri definitive.
Să-i dăm celui care are sentimentul că este condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptări nelegale, să-i dăm posibilitatea să se convingă dacă condamnarea lui este dreaptă sau nedreaptă”, a declarat Tudorel Toader.
Ministrul nu a explicat ce înseamnă “interceptări nelegale” și nici condamnare “pe protocol”.
Respectivul OUG să vizeze condamnările pronunțate în dosare în care interceptările au fost făcute de SRI, pe mandat de siguranță națională. Ceea ce ar însemna să fie declarate admisibile toate cererile de anulare ale condamnărilor din trecut în care interceptările din timpul anchetei au fost făcute de SRI, fie că este vorba despre dosare de corupție, crimă, trafic de persoane, de droguri, spălare de bani etc.
Terenul pentru această OUG a fost pregătit printr-una din completările aduse Codului de procedură penală, mai precis, articoului 453, care prevede cauzele de revizuire. Adăugarea spune că revizuirea hotărârilor rămase definitive poate fi făcută și dacă au fost pronunţate pe baza unor probe nelegale. Nu se precizează care sunt aceste probe nelegale.
O astfel de OUG ar contraveni însă deciziei CCR din 2016 care stabilea că interceptările și alte mijloace de supraveghere nu pot fi făcute de SRI în dosarele DNA și ale altor parchete.
Motivul:
Decizia preciza că interdicția se aplică pe viitor și nu poate fi folosită ca temei de revizuire decât în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituțonale similare înaintea publicării hotărârii în Monitorul Oficial.
Curtea a reținut că din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de prezumția de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul şi care a dobândit autoritate de lucru judecat.
Prin urmare, Curtea a constatat că incidența deciziei de admitere pronunţată de instanța de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art.147 alin.(4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive.
