Atenţia publicului a fost concentrată în această săptămână pe încercările României şi Bulgariei de a se integra, cât mai curând posibil, în spaţiul Schengen; răspunsurile primite din partea oficialilor europeni şi speranţele din ţară. Grecia este tot mai aproape de un nou împrumut din partea UE şi FMI sau de o restructare a datoriei; iar criza legumelor din Europa, ce a dus la îmbolnăvirea a 3.000 de oameni şi moartea altor 30, pare să se apropie de final, după ce s-a anunţat descoperirea sursei bacteriei.
Duminică, 5 iunie
Papa Benedict al XVI-lea a sosit, sâmbătă, în Croaţia pentru o vizită de două zile. El a celebrat slujba de duminică, subliniind valorile familiale, în faţa a aproximativ 400.000 de oameni din toată ţara şi din ţările vecine, care s-au adunat pe hipodromul din Zagreb să-l asculte pe Suveranul Pontif. Papa a vorbit despre dezintegrarea familiei şi a cerut cuplurilor să nu se lase pradă unei mentalităţi secularizate de a trăi împreună fără a se căsători. Este prima vizită a Papei în Croaţia şi a fost primit cu multă căldură. A vizitat apoi mormântul unui cardinal controversat din timpul războiului. Papa a vorbit cu oficialii de la Zagreb şi a subliniat că susţine integrarea Croaţiei în UE, pentru că ţara a aparţinut Europei de la început. Suveranul Pontif a adăugat că înţelege îngrijorarea oamenilor că odată cu integrarea îşi vor pierde identitatea culturală, dar Europei trebuie să i se amintească de rădăcinile sale creştine.
Luni, 6 iunie
Un raport asupra măsurilor anticorupţie din statele membre UE va fi elaborat de Comisia Europeană o dată la doi ani, a anunţat comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom. “Nicio ţară nu este complet lipsită de corupţie. Patru din cinci cetăţeni ai UE privesc corupţia ca pe o problemă majoră a ţării lor. Este o adevărată provocare, socială, politică şi eocnomică”, a precizat oficialul european. Noul mecanism va consta în evaluări, fără caracter obligatoriu, şi recomandări referitoare la actualele practici anticorupţie, nu doar asupra legilor şi regulilor interne. Este un instrument de presiune asupra politicienilor pentru a adopta măsuri transparente în lupta cu fenomenul corupţiei. Circa 120 de miliarde de euro sunt pierdute în fiecare an, din cauza corupţiei, echivalentul întregului buget al UE, iar rezolvarea acestei probleme ar avea un impact benefic asupra economiei şi recâştigării încrederii pe pieţele financiare.
Într-un referendum desfăşurat duminică, slovenii au respins creşterea vârstei legale de pensionare de la 63 la 65 de ani, într-o reformă a sistemului de pensii solicitată de UE şi Fondul Monetar Internaţional. După numărarea voturilor exprimate la referendum, Comisia Electorală Centrală a anunţat că 72% dintre alegători au votat împotriva reformei sistemului de pensii, susţinută de doar 28% dintre sloveni. Premierul Borut Pahor a anunţat că va cere un vot de încredere din partea Parlamentului, după ce alegătorii au respins masiv propunerea. „Voi cere probabil un vot de încredere din partea Parlamentului, în legătură cu noul proiect de lege pentru consolidarea finanţelor publice”, a spus el, fără a oferi alte detalii. În Slovenia, creşterea vârstei de pensionare a fost propusă de guvernul de centru-stânga, iar programului de reformă i se opune opoziţia conservatoare, împreună cu sindicatele. Slovenia, ţară membră a UE şi a zonei euro, aproape şi-a dublat rata şomajului din cauza crizei economice din ultimii trei ani şi este foarte aproape de a solicita un împrumut de la FMI şi Comisia Europeană.
Miercuri, 8 iunie
Comisia Europeană a oferit compensaţii agriculturilor afectaţi de criza legumelor infectate cu bacteria E.coli, în valoare de 150 de milioane de euro, ofertă refuzată de ţările membre, în special de Spania. Ulterior, comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş a declarat că s-a decis creşterea sumei oferite ca ajutor pentru fermieri la 210 milioane de euro. Oferta rămâne tot doar o compensare parţială a pierderilor agricultorilor, pierderi care ajung până la 417 milioane de euro pe săptămână. Până acum numărul deceselor cauzate de bacteria E.coli a ajuns la 30 de persoane, iar numărul îmbolnăvirilor la 3.000, majoritatea din Germania. Criza infecţiei cu o tulpină rară şi nouă a bacteriei E.coli s-a manifestat cu enterohemoragie, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în oraşul nordic german Hamburg. Ministrul german a anunţat că numărul cazurilor a scăzut, dar ne putem aştepta la noi decese.
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble spune că pachetul financiar acordat Greciei este insuficient şi există riscul de insolvenţă, dacă banii nu vor intra repede în economie şi dacă datoria nu va fi restructurată rapid. Într-o scrisoare adresată Băncii Centrale Europene şi FMI, Schaeuble susţine că este nevoie de un nou împrumut pentru Grecia, pentru ca ţara să-şi poată plăti datoriile. Pachetul financiar de anul trecut a fost de 110 miliarde de euro. Situaţia este dificilă, scrie oficialul german. “O revenire a Greciei pe pieţele de capital în 2012, asumată de actualul program, este mai mult decât nerealistă. Asta înseamnă că volumul programului este insuficient pentru a acoperi nevoile financiare ale Greciei”, explică Schaeuble în documentul oficial.
Joi, 9 iunie
Olanda se pronunţă, din nou, contra aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cel puţin până în 2012, după cum a anunţat ministrul pentru imigraţie, Gerd Leers. El a explicat, înaintea reuniunii miniştrilor europeni din Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, că Olanda nu este încă sigură de progresele celor două ţări în privinţa reformei justiţiei şi luptei anticorupţie. Olanda vrea să aştepte raportul Comisiei Europene din iulie, pentru a se pronunţa asupra pregătirii celor două state pentru integrarea în spaţiul Schengen. În septembrie, ar urma ca statele membre ale UE să stabilească termene clare pentru integrarea României şi Bulgariei în spaţiul de liberă circulaţie. Pe de altă parte, Parlamentul European a adoptat un raport consultativ pozitiv pe această temă, miercuri, recomandând aderarea celor două ţări la Schengen. Decizia va fi luată, însă, de Consiliul UE, cu unanimitate de voturi. Ministrul francez de interne, Claude Gueant, a declarat că România şi Bulgaria au acceptat ca aderarea la zona Schengen să se facă etapizat, până la finalul anului 2012, cu ofiţeri din străinătate la frontiere. ”Avem nevoie de garanţii în ce priveşte lupta împotriva corupţiei, ceea ce presupune să putem proceda pe etape, aşa cum a propus Germania. O primă etapă ar fi toamna lui 2011, cu o deschidere a frontierelor aeriene, în prezenţa ofiţerilor de poliţie din alte state. România şi Bulgaria sunt de acord”, a precizat Gueant. A doua etapă, deschiderea frontierelor terestre, ar urma să se facă în 2012, tot cu ajutorul ofiţerilor de frontieră din alte ţări ale UE. ”Dar asta doar dacă totul merge bine, dacă primim asigurările pe care le aşteptăm cu privire la eficacitatea măsurilor de luptă împotriva corupţiei, pentru că acest lucru poate fragiliza protecţia frontierelor externe”, a conchis oficialul francez. Ministrul polonez de interne, Jerzy Miller, a declarat că în timpul preşedinţiei poloneze a UE, în luna septembrie, s-ar putea lua o decizie privind datele aderării la Schengen, fiind vorba despre un compromis, de integrare pe etape a celor două ţări. Fiind o ţară tot din fostul grup comunist şi un suporter al reunificării Europei, Polonia insistă ca promisiunea făcută României şi Bulgariei să fie respectată, în special pentru că toate criteriile tehnice au fost îndeplinite.
Summitul UE-Rusia a avut loc, joi şi vineri, la Nijny Novgorod, unde liderii au discutat despre criza legumelor din UE, proiectele energetice şi călătoriile fără viză. Bruxelles-ul a condamnat, săptămâna trecută, măsurile “disproporţionate” luate de Rusia pentru a stopa răspândirea infecţiei cu E.coli, prin interzicerea totală a importurilor de legume din ţările membre ale Uniunii. Rusia a replicat, însă, că vrea ca mai întâi să ştie care e sursa îmbolnăvirilor şi abia apoi va da undă verde comerţului. Vineri, experţi germani de la Institutul pentru controlul îmbolnăvirilor au anunţat că sursa o reprezintă seminţele încolţite din Germania, aşa că Rusia a decis ridicarea restricţiilor. Înaintea reuniunii bianuale din oraşul de pe Volga, ministrul olandez al agriculturii, Hans Bleker, s-a declarat sceptic în privinţa adoptării unei rezolţii referitoare la diferendele dintre cele două părţi asupra interzicerii importurilor din statele UE. Rusia importă cam o cincime din legumele de pe piaţa sa, din Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă cea mai mare piaţă de desfacere pentru producătorii din UE.
Vineri, 11 iunie
Turcia va organiza, duminică, alegeri legislative, iar campania electorală se afla,vineri, pe ultima sută de metri. Partidul de la guvernare, AKP, a făcut tot posibilul pentru a-şi asigura o majoritate largă, pentru un nou mandat şi pentru a schimba Constituţia. Sondajele de opinie sugerează că partidul, care are rădăcini islamiste, va obţine al treilea mandat, dar are nevoie de două treimi din locurile din Parlament pentru a face amendamentele dorite la Constituţie. AKP vrea puteri sporite pentru preşedinte, ceea ce intensifică speculaţiile privind dorinţa premierului Recep Tayyip Erdogan de a ocupa această funcţie. Partidul a crescut în sondaje după ce a creat oportunităţi pentru locuri noi de muncă şi creştere economică. În luna martie, şomajul era de 11,5%, în scădere de la 14,4% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Venitul pe cap de locuitor aproape s-a triplat în ultimii ani, ajungând la 10.079 de dolari în 2010, iar în manifestul partidului se arată că ar putea ajunge la 25.000 dolari până în 2023, când se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea Republicii Turcia. Campania electorală se va încheia sâmbătă, la ora 16.
Croaţia a primit undă verde pentru aderarea la UE din partea Comisiei Europene. Data probabilă a aderării este 2013, a anunţat preşedintele CE. Discuţiile despre reforma judiciară, extreme de sensibile, au avut succes, a anunţat Jose Manuel Barroso. Croaţia va fi al 28 stat al UE şi al doilea stat fost iugoslav, după Slovenia. “CE tocmai a propus încheierea ultimelor patru capitole de negociere pentru integrarea Croaţiei în UE”, a anunţat Barroso. “Este o zi istorică pentru Croaţia şi pentru Uniunea Europeană”, a spus oficialul de la Bruxelles.
Un avocat irlandez a cerut Parlamentului European să publice un raport referitor la indemnizaţiile europarlamentarilor, după ce justiţia europeană a decis că nu este corect ca acestea să fie ţinute secrete. Auditul intern a găsit deficienţe în modul în care au fost gestionate veniturile personalului PE, dar nu s-a făcut public numele niciunui parlamentar suspectat că ar fi încercat să abuzeze de sistemul european. Avocatul Ciaran Toland a declarat că principiile transparenţei pe care UE susţine că le promovează sunt în pericol, dacă acest informaţii sunt secrete. Cetăţenii europeni, care plătesc taxe ce ajung în buzunarul europarlamentarilor, au dreptul să ştie cum se cheltuiesc aceşti bani. “Este foarte important pentru public să aibă acces la toate documentele referitoare la fondurile publice”, a explicat ea. Auditul pentru anul 2006, numit Raportul Galvin, evaluează riscurile pe care le presupune gestionarea incorectă a veniturilor europarlamentarilor şi face propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului. În ultimii ani, mai mulţi europarlamentari au fost depistaţi că au abuzat de fondurile PE. După audit, Parlamentul a introdus reforme, care au fost implementate în iunie 2009. Acum europarlamentarii au o alocaţie lunară netă de 4.299 de euro pentru cheltuieli de birou şi de călătorie în propria ţară. Pe lângă salariile lunare de 7.957 de euro, ei primesc indemnizaţii de călătorie şi indemnizaţii de participare la şedinţe.
Nominalizările pentru candidaţii la funcţia de director al FMI s-au încheiat vineri. În cursă au rămas ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, şi guvernatorul Băncii Centrale a Mexicului, Agustin Carstens. Cel de-al treilea candidat înscris, guvernatorul Băncii Centrale din Kazakhstan, Grigori Marchenko, a anunţat, în ultima clipă că se retrage din cursă, pentru că oricum nu are nicio şansă în faţa favoritei Lagarde. Ţările emergente par incapabile să se alieze în jurul unui sngur candidat, a explicat Marchenko. Rivalul Christinei Lagarde, Agustin Carstens, se află acum în India. Lagarde a făcut şi ea un turneu în Brazilia, India şi China, pentru a-şi atrage susţinerea în această cursă. Candidatura lui Marcheko a fost propusă de Rusia şi alte state foste sovietice. “Cred că e mai bine să mă retrag, pentru a nu pune într-o situaţie jennată anumite ţări”, a explicat guvernatorul kazah. Decizia în privinţa persoanei ce va ocupa postul de şef al FMI, după demisia lui Dominique Strauss-Kahn, luna trecută, trebuie luată până în 30 iunie.
