Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au scăzut în luna decembrie 2014 cu 0,10% față de luna anterioară și au ajuns la doar +0,83% față de finalul lui 2013. Ceea ce a condus, în premieră absolută la ratarea țintei stabilite de BNR, semnificativ sub limita de jos a intervalului țintă de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Creșterea medie a prețurilor pe ultimelor 12 luni a fost de 1,1% potrivit metodologiei naționale dar 1,4% potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum IAPC. De fapt, acesta este utilizat la nivel european pentru a asigura comparabilitatea între țări și constituie indicatorul de creștere a prețurilor luat în considerație pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.
Explicația principală a abaterii de la ținta fixată (aici ar trebui introdusă și o discuție privind trecerea la IAPC și la metodologia utilizată pentru calcularea țintei pe care o urmărim) o constituie evoluția puternic descrescătoare a prețului petrolului. La aceasta, s-a adăugat și influența scăderii surprinzătoare, cu peste trei procente, a prețurilor la fructe (nu cele autohtone, citricele și alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 7,56%).
În pofida unei transmisii relativ lente către prețurile interne la carburanți, influența scăderii prețului petroluluia fost de -0,25% pe indicele general de prețuri numai în luna decembrie (cu alte cuvinte, în absența scăderii prețului petrolului am fi avut o creștere și nu o scădere a IPC. De altfel, combustibilii s-au ieftinit cu aproape două procente (-1,85%) pe parcursul lui 2014.
În ultima lună a anului trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,24%, cele nealimentare (unde sunt incluși carburanții) s-au ieftinit cu 0,49% iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,25%, rezultanta fiind valoarea de -0,10% care a înlocuit în calculul IPC inflația lunară de 0,33% consemnată în decembrie 2013. Pe această cale, inflația anuală a coborât la doar 0,83% față de 1,26% la finele lui noiembrie.
Dacă se urmărește, însă, fenomenul în timp, pe parcursul celor ultimelor 12 luni (prin intermediul valorilor medii ale inflației anuale), se observă că diferența dintre IPC și IAPC a urcat la trei zecimi de punct procentual, de la 1,1% la 1,4% (indicatorul pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht care trebuie să arate un plus de cel mult 1,5% față de cele trei state membre cu cele mai bune performanțe în materie de stabilitatea prețurilor, excluse fiind cele aflate în situații speciale).
La nivelul unor produse de bază, în luna decembrie s-a ieftinit din nou uleiul comestibil ( -0,38% și -7,85% față de finalul anului trecut) și s-a păstrat aproape neschimbat prețul la zahăr ( +0,01% dar -18,04% față de decembrie 2013). Deși s-au scumpit cu 2,79% în decembrie, cartofii au terminat anul cu o ieftinire record pentru întreg anul 2014, de -35,82%. Una peste alta, mîncarea s-a ieftinit în 2014 cu 0,41%, spre deosebire de produsele nealimentare care s-au scumpit cu 1,25% și servicii, ale căror tarife au avansat cu 2,25%.
Dincolo de scăderea prețului petrolului și ieftinirea alimentelor, un factor-cheie pentru valoarea finală de inflație pe 2014 a fost scăderea prețurilor la energia furnizată populației. Astfel, tarifele practicate la energia electrică s-au diminuat cu 2,29% iar cele pentru energia termică cu 1,68%, singura majorare fiind înregistrată la gazele naturale (+2,61% pe total 2014, deși s-au ieftinit cu 0,55% în decembrie).
Paradoxal, valoarea de inflație CORE 2, respectiv creșterea prețurilor aflată sub influența politicii monetare a fost în decembrie 2014 ușor mai mare față de cea din noiembrie 2014 (0,12% de 0,10% în raport cu luna anterioară), ceea ce indică o evoluție conjuncturală a prețurilor.
Inflația anuală s-a situat aproape în permanență pe parcursul lui 2014 sub pragul de 1,5%, valoarea minimă de 0,66% fiind atinsă în luna august. Indicatorul CORE 2 ajustat, influențat de politica monetară, s-a stabilizat pe parcursul ultimelor patru luni la circa o zecime de procent. Ceea ce arată că partea de prețuri aflată sub influența politicii monetare a fost la limita de jos a intervalului țintă în termeni anualizați.
Pe parcursul lui 2015, va trebui să rămânem atenți la efectul de bază defavorabil ( tocmai prin valorile foarte scăzute înregistrate în 2014) și la procesul de stabilizare a inflației spre o valoare dezirabilă și apropiată de fundamentele reale ale economiei. Mai ales că indexările de venituri au fost deja antamate pe ideea unei inflații pe 2014 mai mare decât cea efectiv consemnată.
