România ocupă un nedorit prim loc în Uniunea Europeană la proporţia deceselor care ar fi putut fi evitate dacă am fi avut un sistem medical mai performant, potrvit datelor anunţate recent de Eurostat, centralizate şi prelucrate la nivelul anului 2014. Cu circa 47%, ne situăm mult deasupra mediei UE de 33,3% şi la mare distanţă de modelul istoric în materie, Franţa, aflată undeva cam la jumătate faţă de noi.
Grafic Proporţia deceselor evitabile în lumina cunoştinţelor medicale şi tehnologice ăn statele membre UE, 2014 (% din totalul deceselor în rândul populaţiei de până la 75 de ani)
Decese influenţabile şi decese evitabile
Conceptele de decese influenţabile (”amenable” în engleză) şi decese evitabile ( ”preventable” în engleză) sunt bazate pe idea că anumite cazuri de deces ( pentru grupe de vârstă şi boli specifice, potrivit clasificării internaţionale a afecţiunilor) ar fi putut fi influenţate în bine sau evitate dacă ar fi fost în funcţiune un sistem public de sănătate mai performant care să intervină eficient în timp util.
Un deces este considerat influenţabil dacă ar fi putut fi evitat printr-o îngrijire medicală optimă ca nivel de calitate. Conceptul de decese evitabile este mai larg şi include decesele ce ar fi putut fi evitate prin politici publice dar şi prin intervenţia asupra unor factori de stil de viaţă, statut socioeconomic sau de mediu înconjurător.
Evaluarea performanţei sistemelor de sănătate este de o tot mai mare importanţă în cardul UE. Deşi indicatorii de mortalitate influenţabilă şi evitabilă nu au fost gândiţi pentru a da măura exactă a calităţii şi performanţelor sistemelor medicale naţionale, ei oferă indicaţii preţioase asupra politicilor publice derulate în domeniul sănătăţii.
În anul 2014, specialiştii Eurostat au calculat că ar fi putut fi evitate la nivelul UE circa 562.000 de decese prin intervenţia directă mai performantă a sistemului de sănătate şi aproape un milion de decese dacă s-ar fi implementat politici de prevenire, educare şi schimbare a mediului şi modului de viaţă mai eficiente.
În limba engleză, termenul original ”amenable” este undeva la intersecţia înţelesurilor de „influenţabil” şi „responsabil de”, ceea ce trimite la disponibilitatea actului medical şi calitatea acestuia, oarecum în opoziţie cu condiţiile de viaţă, de comportament social mai mult sau mai puţin favorabil menţinerii stării de sănătate.
De aceea, am considerat util să vă prezentăm cele mai recente cifre disponibile pentru numărul cazurilor de decese ce puteau fi evitate pe parcursul unui an în câteva ţări membre UE. De reţinut, ca şi indicator de slabă performanţă la nivelul sistemului medical, faptul că am înregistrat mai multe decese ce puteau fi influenţate favorabil de actul medical decât Polonia, ţară similară ca economie dar cu o populaţie dublă faţă de cea a României. Şi mult mai multe decât Franţa, care are o populaţie triplă.
Desigur, în ţările occidentale cu sistem sanitar bine pus la punct este mult mai dificil să se implementeze politici publice care să determine oamenii să mânânce mai sănătos, să facă efort fizic, să aibă grijă de mediul înconjurător etc. Ceea ce explică şi cifrele mult mai mari care apar la decese evitabile.
Dar asta ne dă şi măsura incapacităţii sistemului medical de a salva viaţa pacienţilor a căror viaţă este ameninţată, dacă este să facem raportul procentual între cei doi indicatori ca o indicaţie, strict orientativă dar elocventă, a responsabilităţii actului medical.
În acest sens, cu 84%, ne situăm cu mult peste media oricum destul de ridicată a UE (57%), de care sunt mult mai aproape Polonia şi Ungaria. Medie sub care se plasează cu mult, după cum era de aşteptat, Franţa sau Olanda, dar nu şi Germania. Subiect asupra căruia ar fi de meditat când ne vom decide să abordăm o eventuală strategie de convergenţă reală în domeniu şi modelul de urmat.
Asta pentru că, oricât de mult ne-ar creşte veniturile în anii următori şi indiferent dacă vom accesa clubul select al utilizatorilor cotidieni de euro, mai întâi trebuie să fim în viaţă şi să nu stăm cu o permanentă ameninţare deasupra capului, rezultată din dezinteresul relativ (am putea spune şi mioritic) faţă de starea de sănătate şi accesul la serviciile medicale.
