Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Alexandra Smedoiu / Venituri nedeclarate, beneficiari reali și amnistie fiscală – o punere în context

de Alexandra Smedoiu , 7.8.2018

Dezvăluirile din ultimii ani privind averile parcate în paradisuri fiscale (Panama Papers, Lux Leaks și altele) au arătat că în spatele unor societăți înregistrate în aceste teritorii, sub protecția anonimatului, a secretului fiscal și a privilegiului avocațial, se ascundeau profituri neînregistrate corespunzător și fără ca beneficiarii efectivi să poată fi identificați.

Ca răspuns la acest fenomen, țările cele mai dezvoltate ale lumii, membre ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică, G8 și G20, au lansat o serie de inițiative legislative pentru a elimina pe cât posibil astfel de comportamente. În centrul acestor demersuri stă noțiunea de “transparență”, atât în privința conturilor bancare, cât și a deținerilor de acțiuni sau părți sociale în diverse societăți. Uniunea Europeană (UE) a preluat rapid aceste inițiative și le-a transformat în directive și propuneri de directive.

În acest context a apărut noțiunea de Registru al Beneficiarilor Efectivi, un instrument prin care UE dorește identificarea și documentarea tuturor beneficiarilor efectivi ai societăților înregistrate în statele membre.

Un nou instrument în depistarea infracțiunilor de spălare a banilor

Registrul este una dintre modalitățile de combatere a fenomenului infracțional prevăzut de Directiva (UE) 2015/849, cea mai complexă directivă contra spălării banilor, aflată la a patra revizuire.

Registrul va face publice informații privind beneficiarii efectivi de acțiuni și părți sociale pentru toate societățile din România. Termenul prevăzut pentru implementarea directivei era 26 iunie 2017, însă proiectul de lege se află încă în dezbatere la Senat.

Conform proiectului, Registrul va consta în trei astfel de liste, organizate la nivelul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), la nivelul Ministerului Justiției și la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Societățile nou-înființate vor avea obligația ca, la momentul înființării, să declare pe proprie răspundere beneficiarii efectivi ai acțiunilor sau ai părților sociale. Cele existente vor avea obligația completării informațiilor în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Prin beneficiar efectiv sau real se înțelege orice persoană fizică care deține, direct sau indirect, sau controlează efectiv societatea și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacție, o operațiune sau o anume activitate.

Proiectul de lege aduce câteva exemple privind condițiile de îndeplinit de către o persoană juridică pentru a fi beneficiar real. Această listă însă nu este exhaustivă, lăsând loc de interpretare privind identificarea acestora. Se apreciază că deținerea, directă sau indirectă, a 25% plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice de peste 25% constituie un indiciu al exercitării controlului.

Transparență pentru toți?

În forma actuală a proiectului de lege, acces nelimitat la Registru vor avea autoritățile care au competențe de supraveghere (spre exemplu ANAF), precum și entitățile raportoare atunci când aplică măsurile de cunoaștere a clientelei (spre exemplu băncile). Însă orice alte persoane sau organizații vor putea consulta Registrul doar dacă există un interes legitim în acest sens.

Totuși, o nouă directivă contra spălării banilor la nivel european intenționează să extindă accesul la Registru oricărei persoane, cu mici excepții.

Cu alte cuvinte, Registrul beneficiarilor efectivi va deveni practic public. Această directivă a intrat în vigoare în iulie 2018, având termen de implementare în legislația internă până cel mai târziu la 10 ianuarie 2020.

Cu alte cuvinte, dacă se respectă termenele de implementare, în circa un an și jumătate – doi ani, toate deținerile persoanelor fizice române ar putea deveni publice.

Eventuala amnistie fiscală de care se vorbește în ultima vreme ar trebui luată în considerare și în acest context. Dacă în mai puțin de doi ani toate deținerile persoanelor fizice devin publice, este posibil ca amnistia să fie utilizată și ca un instrument prin care contribuabililor să le fie permisă declararea ulterioară a veniturilor nedeclarate până în prezent. Astfel de instrumente pentru fiscalizarea unor venituri ascunse au fost utilizate de multe state europene de-a lungul timpului (Spania, Italia etc). În perspectiva publicării informațiilor în registrul beneficiarilor, amnistia ar putea fi o motivație puternică care să conducă la rezultate neașteptate. Rămâne de văzut dacă atât forma și modalitatea de aplicare a amnistiei, cât și parcursul legislativ de implementare a prevederilor directivei ar putea crea un astfel de cadru legislativ și fiscal.

Un lucru este însă sigur. Odată implementat Registrul, România va fi cu un pas mai aproape de conceptul dorit de transparență, iar persoanelor fizice le va fi mult mai greu să ascundă venituri în paradisuri fiscale.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.8.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport McKinsey&Co: Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în 2025

Alexandra Pele

Digitalizarea ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României în 2025, reiese dintr-un raport realizat de McKinsey&Company. Similar cu… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Theresa May. ”Dorim o relație viitoare foarte bună”

Iulian Soare

Președintele României și premierul Marii Britanii s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Înainte de această întrevedere, Klaus Iohannis spunea: „Da, am… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele zece luni ale anului

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, în creştere cu 51,7% faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

Stiri

USR a cerut premierului și ministrului Justiției să ”închidă” tema modificărilor din Justiție pe perioada președinției române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Liderii USR Dan Barna (foto), Stelian Ion și Cristian Ghinea au fost primiți vineri la Palatul Victoria, la solicitarea acestora, de către premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult