Peste 47 de milioane de alegători francezi sunt chemați duminică la urne în cadrul primului tur al alegerilor legislative.
Alegerile sunt organizate după o lună de la scrutinul prezidențial câștigat de către Emmanuel Macron, iar din sondaje reiese că partidul noului președinte va obține o largă majoritate parlamentară pentru realizarea reformelor promise, relatează AFP.
Birourile de vot au fost deschise la ora locală 8,00 (6,00 GMT) și vor fi închise la ora 20,00 (18,00 GMT), timp în care alegătorii pot vota pentru desemnarea a 577 de deputați.
Formaţiunea La Republique En Marche (REM), pe care actualul președinte al Franței a înfiinţat-o abia în aprilie 2016 ca o platformă pentru campania sa prezidenţială, are acum nevoie de o majoritate clară în Adunarea Naţională pentru a putea să treacă reformele economice şi sociale pe care le-a promis alegătorilor din Franţa.
Sondajele arată un succes pentru formaţiunea centristă a preşedintelui, care ar urma să obţină în jur de 30% din voturi în primul tur al alegerilor legislative, ajungând în prima poziţie pentru a-şi asigura o majoritate în cel de-al doilea tur pentru Adunarea Naţională.
Asta ar putea să însemne până la 400 dintre cei 577 de parlamentari din Adunarea Naţională.
La Republique En Marche s-a bucurat deja de o un avans după ce candidaţii formaţiunii au câştigat în zece din cele unsprezece teritorii franceze de peste mări înainte de deschiderea urnelor în Hexagon.
Dacă niciun candidat nu câştigă peste jumătate de voturi într-o circumscripţie, atunci primii doi clasaţi se vor îndrepta spre a doua rundă, precum şi orice candidat care primeşte peste 12,5% din sufragii într-o circumscripţie oarecare din Franţa.
Scrutinul legislativ are loc în condiții de măsuri de protecție sporită, fiind mobilizați 50.000 de polițiști și jandarmi, în contextul unei amenințări teroriste ridicate.
În mod tradiţional, alegătorii francezi votează în masă pentru formaţiunea noului preşedinte, în principal pentru că alegerile legislative se desfăşoară la o lună după alegerea persoanei care ocupă Palatul Elysee.
Predecesorii Francois Hollande, Nicolas Sarkozy şi Jacques Chirac au câştigat majorităţi clare în alegerile pentru Adunarea Naţională, dar toţi aceștia veneau din formaţiuni consolidate şi cu o structură regională puternică în Franţa.
La Republique En Marche reflectă dorinţa preşedintelui pentru un nou tip de politică. Iniţial, această mişcare a fost respinsă de către oponenţii preşedintelui drept o mişcare de tineri activişti, care este lipsită de rădăcini reale. Dar formaţiunea de centru-stânga va pune în joc 530 de candidaţi în alegerile legislative, dintre care cei mai mulţi nu au deţinut niciodată o funcţie aleasă în Franţa.
Macron le-a interzis candidaţilor La Republique En Marche din a-şi angaja membri ai familiei, dacă sunt aleşi în Adunarea Naţională.
De asemenea, toţi parlamentarii formaţiunii au primit interdicţie din a acţiona drept consultanţi în timpul mandatului din Parlament.
Aceste ordine vin după ce un scandal de nepotism i-a distrus şansele prezidenţiale lui Francois Fillon.
