Alegerile de la finele lunii noiembrie sunt în sine o provocare pentru guvernul moldovean, pentru că este vital ca la Chişinău să câştige forţele proeuropene, spune spune, într-un interviu pentru curseguvernare.ro, Iulian Groza (foto), secretar de stat în Ministerul de Externe şi al Integrării Europene, viceministru în Guvernul din Republica Moldova.
Iar oficialul moldovean crede că aşa va sta situaţia post-electorală. Se bazează pe faptul că ultimele trei cicluri electorale au adus la putere partidele proeuropene.
Recunoaşte însă că propaganda antieuropeană, propagată de canalele media ruseşti, care au rezonanţă pentru un sfert din populaţia ţării, vorbitoare de limba rusă, este una dintre marile provocări ale forţelor democratice.
Oficialul moldovean crede că rezultatele apropierii de UE – vizibile prin fondurile care intră în ţară, dar şi prin ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni la călătoriile în spaţiul european sunt argumente suficiente ca oamenii să susţină această orientare a ţării.
Există însă o serie de elemente adverse, în contextul european: în următorii cinci ani nu se mai pune problema extinderii Uniunii, după cum a anunţat noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.
Această realitate nu este însă în măsură să descurajeze nici autorităţile moldovene, nici populaţia, crede viceministrul. „Moldova este o ţară europeană, locul nostru este în UE şi în toţi aceşti ani noi ne vom pregăti să fim mai aproape de standardele Uniunii”, afirmă Iulian Groza.
Susţinerea UE pentru lupta anticorupţie
Cel mai greu însă crede că va fi lupta anticorupţie, esenţială şi pentru mediul investiţional, dar şi pentru întreaga societate.
„Există o strategie anticorupţie, dorinţa de a reforma justiţia, există suport financiar – 60 de milioane de euro doar pentru asta, avem o viziune, o strategie şi vrem o misiune de experţi europeni de susţinere a reformei în justiţie, cu un mandat de minim 3 ani de zile. Scopul acesteia ar fi să ajute magistraţii să preia experienţa, practicile şi să asigure o mai bună transparenţă a sistemului”, afirmă viceministrul moldovean.
Dublul limbaj al Chişinăului
Moldova va avea de ales, ca de fiecare dată în alegeri, între Est şi Vest. Coaliţia proeuropeană aflată la guvernare vrea să continue proiectul european, însă uneori a fost acuzată că transmite mesaje ambigue.
Într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, remarca faptul că autorităţile de la Chişinău solicită protecţie împotriva agresiunii ruse, dar vând sau concesionează aeropportul şi Banca de economii – domenii strategice – ruşilor.
Statul moldovean a cedat pachetul majoritar al BEM, Banca de economii, echivalentul CEC-ului din România, unei companii ruse, care l-a vândut ulterior fondului de investiţii VEB Capital, afiliat unei bănci ruse puse de UE pe lista neagră de sancţiuni.
Şi fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu a remarcat comportamentul autorităţilor de la Chişinău.
„Am văzut declaraţii la Chişinău, fără să întrebe nimeni formal, public, politicienii de la Chişinău şi-au reafirmat statutul de netrutalitate. Era un mesaj aşteptat la Moscova, nu la Bruxelles, pentru că nu i-a întrebat nimeni”, afirma fostul consilier prezidenţial.
Oficialul moldovean contrazice aceste opinii. „Nu putem vorbi în Republica Moldova, în ultimii 5 ani, despre dualitatea mesajului. Politica externă previzibilă a fost un <must> al guvernării proeuropene. Mesajele noastre au fost comunicate pe deplin în toate capitalele lumii”, spune acesta.
Pe de altă parte, afirmă Iulian Groza, guvernul de la Chişinău trebuie să dea mesaje „care unifică societatea, nu o dezbină”. Iar societatea moldovenească are 25% din populaţie vorbitoare de limba rusă şi influenţată de propaganda antieuropeană a canalelor media ruse.
„Vrem să creăm condiţii pentru investiţii. Nu trebuie să conteze din ce parte vin ele”, spune viceministrul Iulian Groza.
Potrivit unei estimări a FMI, investiţiile ruse în Republica Moldova se ridică la 10% din totalul investiţiilor străine directe. Cele ale statelor occidentale sunt peste 50%.
