Alegeri în Republica Moldova / Balansul forţelor proeuropene într-o societate divizată între Rusia şi Occident

de Anne-Marie Blajan | 25.11.2014 .

Alegerile de la finele lunii noiembrie sunt în sine o provocare pentru guvernul moldovean, pentru că este vital ca la Chişinău să câştige forţele proeuropene, spune spune, într-un interviu pentru curseguvernare.ro, Iulian Groza (foto), secretar de stat în Ministerul de Externe şi al Integrării Europene, viceministru în Guvernul din Republica Moldova.

Iar oficialul moldovean crede că aşa va sta situaţia post-electorală. Se bazează pe faptul că ultimele trei cicluri electorale au adus la putere partidele proeuropene.

Recunoaşte însă că propaganda antieuropeană, propagată de canalele media ruseşti, care au rezonanţă pentru un sfert din populaţia ţării, vorbitoare de limba rusă, este una dintre marile provocări ale forţelor democratice.

Oficialul moldovean crede că rezultatele apropierii de UE – vizibile prin fondurile care intră în ţară, dar şi prin ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni la călătoriile în spaţiul european sunt argumente suficiente ca oamenii să susţină această orientare a ţării.

Există însă o serie de elemente adverse, în contextul european: în următorii cinci ani nu se mai pune problema extinderii Uniunii, după cum a anunţat noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

Această realitate nu este însă în măsură să descurajeze nici autorităţile moldovene, nici populaţia, crede viceministrul. “Moldova este o ţară europeană, locul nostru este în UE şi în toţi aceşti ani noi ne vom pregăti să fim mai aproape de standardele Uniunii”, afirmă Iulian Groza.

Susţinerea UE pentru lupta anticorupţie

Cel mai greu însă crede că va fi lupta anticorupţie, esenţială şi pentru mediul investiţional, dar şi pentru întreaga societate.

“Există o strategie anticorupţie, dorinţa de a reforma justiţia, există suport financiar – 60 de milioane de euro doar pentru asta, avem o viziune, o strategie şi vrem o misiune de experţi europeni de susţinere a reformei în justiţie, cu un mandat de minim 3 ani de zile. Scopul acesteia ar fi să ajute magistraţii să preia experienţa, practicile şi să asigure o mai bună transparenţă a sistemului”, afirmă viceministrul moldovean.

Dublul limbaj al Chişinăului

Moldova va avea de ales, ca de fiecare dată în alegeri, între Est şi Vest. Coaliţia proeuropeană aflată la guvernare vrea să continue proiectul european, însă uneori a fost acuzată că transmite mesaje ambigue.

Într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, remarca faptul că autorităţile de la Chişinău solicită protecţie împotriva agresiunii ruse, dar vând sau concesionează aeropportul şi Banca de economii – domenii strategice – ruşilor.

Statul moldovean a cedat pachetul majoritar al BEM, Banca de economii, echivalentul CEC-ului din România, unei companii ruse, care l-a vândut ulterior fondului de investiţii VEB Capital, afiliat unei bănci ruse puse de UE pe lista neagră de sancţiuni.

Şi fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu a remarcat comportamentul autorităţilor de la Chişinău.

“Am văzut declaraţii la Chişinău, fără să întrebe nimeni formal, public, politicienii de la Chişinău şi-au reafirmat statutul de netrutalitate. Era un mesaj aşteptat la Moscova, nu la Bruxelles, pentru că nu i-a întrebat nimeni”, afirma fostul consilier prezidenţial.

Oficialul moldovean contrazice aceste opinii. “Nu putem vorbi în Republica Moldova, în ultimii 5 ani, despre dualitatea mesajului. Politica externă previzibilă a fost un <must> al guvernării proeuropene. Mesajele noastre au fost comunicate pe deplin în toate capitalele lumii”, spune acesta.

Pe de altă parte, afirmă Iulian Groza, guvernul de la Chişinău trebuie să dea mesaje “care unifică societatea, nu o dezbină”. Iar societatea moldovenească are 25% din populaţie vorbitoare de limba rusă şi influenţată de propaganda antieuropeană a canalelor media ruse.

“Vrem să creăm condiţii pentru investiţii. Nu trebuie să conteze din ce parte vin ele”, spune viceministrul Iulian Groza.

Potrivit unei estimări a FMI, investiţiile ruse în Republica Moldova se ridică la 10% din totalul investiţiilor străine directe. Cele ale statelor occidentale sunt peste 50%.

Publicat la data de 25.11.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Execuția la 6 luni – în cifrele seci ale guvernului. Deficit de 6,3 miliarde, scăderi la TVA, fonduri europene și accize

Execuția bugetară la 6 luni ”nu e foarte bună. a fost un blocaj imens” – a declarat premierul Tudose marți. Marți seară, Ministerul fianțelor...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Turcia alege Rusia în defavoarea NATO pentru achiziția de sisteme antiaeriene

Turcia a acceptat să plătească 2,5 miliarde dolari pentru a achiziționa cel mai avansat sistem rusesc de apărare antiaeriană, declară pentru Bloomberg un oficial...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătății, somat de premier să-i aducă miercuri raportul privind situația vaccinării

Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a avut marți, la Palatul Victoria, o întâlnire cu premierul, Mihai Tudose. Acesta din urmă i-a cerut ca miercuri să-i...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

NASDAQ cumpără o firmă de inteligență artificială pentru supravegherea brokerilor

Nasdaq Inc, operatorul bursei americane omonime este pe cale să cumpere Sybenetix, un startup londonez care folosește inteligența artificială, pentru a oferi suport administratorilor...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Primii pași (mici) pentru stimularea internaționalizării firmelor românești

Firmele românești care doresc să se promoveze pe piețele externe se pot înscrie în programul guvernamental de sprijin a internaționalizării începând de luni, 31...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Noua tentativă a Ucrainei de a sparge blocada Rusiei spre Vest. De ce va eșua și aceasta

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De mai bine de o săptămână, Ucraina dă semnale repetate și insistente, la nivel înalt, că este pregătită să reia ofensiva politico-diplomatică...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română