Deficitul comercial pe decembrie 2018 a fost de 1.715,9 milioane euro, în scădere faţă de luna precedentă dar a doua cea mai slabă performanţă lunară de anul trecut.
Îngrijorător, ritmul de creştere al exporturilor faţă de aceeaşi lună a anului precedent a scăzut la doar 2,4%, cea mai mică valoare din 2018 şi mult sub nivelul cumulat pe 12 luni, situat la 8,1%.
Ritmul lunar de creştere al importurilor l-a depăşit din nou pe cel al exporturilor (3,5%), situaţie regăsită pe parcursul lui 2018 în trei sferturi din raportările statistice lunare.
Astfel, gradul de acoperire al importurilor cu exporturile efectuate a continuat să scadă şi a ajuns la nivelul de 85,3%, sub cel al anilor de criză economică 2011- 2012.
Este rezultatul forţării unei creşteri excesive a veniturilor populaţiei, pe un deficit de competitivitate al producţiei interne în raport cu cererea (vezi realizările PIB sub cele prognozate). Astfel, am ajuns la finalul anului 2018 să consemnăm un minus de 15.132,9 milioane euro din schimburile internaţionale de bunuri.
(Citiți și: ””Banchetul de Centenar s-a terminat – urmează nota de plată”: Sumarul numărului 99 al CRONICILOR Curs de Guvernare”)
Simplificat, în anul trecut, România a livrat la extern mărfuri de aproape 68 miliarde de euro, în timp ce intrările au urcat spre 83 miliarde de euro. Deficitul consemnat pe segmentul de mărfuri a ajuns la circa 7,4% din PIB estimat pentru 2018, în conformitate cu prognoza oficială (circa 204 miliarde de euro PIB, la cursul mediu deja anunţat 4,6535 lei/euro şi nivelul de 949,6 miliarde lei estimat).
După cum se poate vedea din situaţia pe ultimele 24 luni, în decembrie 2018 am reuşit să temperăm tendinţa de creştere a deficitului lunar spre pragul de 2 miliarde de euro. Chiar şi aşa, minusul a fost în creştere cu 6,6% faţă de aceeaşi lună din 2017 iar valoarea absolută a doua după recordul negativ înregistrat în luna octombrie, când s-a apropiat de 1,9 miliarde euro.
Cam zece procente din deficit, acoperit de industria auto, în rest minusuri majore
În anul 2018, schimburile cu țările din UE au fost de circa 52 de miliarde euro la export și 62 de miliarde euro la import (76,7% din total la exporturi şi 74,7% la importuri). Pe segmentul de schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi de aproximativ 16 miliarde euro și importuri de circa 21 miliarde euro (23,3% din total la exporturi şi 25,3% la importuri).
(Citiți și: ”Mugur Isărescu în Parlament: Aveți de făcut 3 lucruri dacă vreți ROBOR mai mic”)
Au rezultat, astfel, solduri negative de aproxmativ 10 miliarde de euro în schimburile cu ţările din UE şi 5 miliarde de euro pe relaţiile extracomunitare. De reţinut, ponderea în deficit a comeţului cu ţările non-euro a continuat să crească spre pragul de 35% din total, după ce în urmă cu doar patru ani aveam chiar un mic excedent cu acestea.
Soldul traditional pozitiv din sectorul de mașini și echipamente de transport (singurul semnificativ pe care îl mai avem) a continuat să se „topească”. A ajuns la doar 618 milioane de euro şi a mai reuşit să acopere doar patru procente din minusul consemnat per total în schimburile internaţionale de bunuri.
Mai mult, a ajuns la doar o treime în raport cu soldul negativ inadmisibil ( pentru condiţiile pedoclimatice şi resursele României) pe segmentul de produse alimentare ( unde gradul de acoperire a scăzut sub pragul critic de 70%. Ca să nu mai vorbim despre avansul sistematic al deficitului pe partea de bunuri manufacturate, altele decât cele din industria auto, ajuns la aproape 3,5 miliarde euro.
Dar adevărata problemă, foarte dificil de rezolvat, este cea din petrochimie, de unde provine în total 73% din deficitul comercial, respectiv cam unsprezece miliarde de euro. Împărţite cam 7,5 miliarde din produse chimice (jumătate din deficitul comercial la nivel naţional şi grad de acoperire sectorial de doar 28%) plus cam 3,5 miliarde de euro la combustibili şi lubrifianţi (din nou grad de acoperire foarte slab, 44%).
