Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

de Marin Pana | 21.8.2017 .

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt angajaţi şi nici nu sunt incluşi într-o formă de educaţie sau învăţământ, cu un procentaj de 23,5%, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Mai grav, suntem printre ţările în care acest indicator s-a deteriorat cel mai mult pe parcursul ultimilor zece ani.

Prescurtat NEET, după abrevierea în limba engleză (neither in employment nor in education or training), indicatorul oferă informaţii esenţiale pentru modul în care se face tranziţia persoanelor către perioada de activitate şi se focusează asupra numărului de tineri care nu se regăsesc nici în procesele de educaţie şi nici pe piaţa muncii.

Graficul de mai jos – Proporţia tinerilor care nu lucrează şi nu învaţă în statele UE, 2016 :

Precizăm că intervalul de vârstă 20 -34 de ani a fost ales de organismul de statistică al UE deoarece s-a considerat că marea majoritate a celor din grupul 15 – 19 ani, deşi pot lucra legal, continuă să participe la o formă de educaţie (formală sau non-formală), proporţia înregistrată pe ansamblul UE fiind de 90,2%.

Am selectat şi ţări cu probleme mari în materie şi pe cele în care neintegrarea în muncă fără a urma o formă de studii constituie o raritate, precum ţările nordice. Ceea ce explică la bază succesul acestor economii în raport cu cele mai puţin dezvoltate din sudul continentului, unde problema pleacă mai întâi de la conştiinţa socială şi abia apoi de la considerentele strict economice.

În 2016, aproape unul din trei tineri italieni cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani nu erau nici angajaţi şi nici cuprinşi într-o formă de învăţământ, unul din patru în România (23,5%), Grecia (23,0%) şi Bulgaria (22,7%) şi cam unul din cinci în Spania ( 21,2%) şi Croaţia (19,6%). Astfel, deşi suntem pe locul patru per total la indicatorul NEET, trendul apare ca fiind îngrijorător prin poziţionarea pe locul 2 la categoria 20-24 de ani, cu o deteriorare relativ rapidă de la poziţia a şaptea la grupa 30 – 34 de ani şi poziţia a patra pe intervalul 25 – 29 ani la nivelul UE.

Pentru referinţă, trebuie subliniat că în ţări care se confuntă cu probleme mari de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, precum Italia, Spania sau Grecia, grupa de vârstă 20 – 24 ani vine cu valori sensibil mai mici ale acestui indicator, ceea ce înseamnă că au fost făcute eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei.

În aceste ţări, tinerii au înţeles mai bine importanţa integrării într-o activitate productivă sau de perfecţionare a pregătirii faţă de generaţiile anterioare. La noi este exact pe dos, ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie. Cu aplicarea de măsuri rapide, care să inverseze trendul pe care am intrat şi ne duce spre fruntea clasamentului european al neimplicării tinerilor în activitate.

De menţionat şi faptul că România se caracterizează şi printr-o discrepanţă ridicată în privinţa indicatorului de inactivitate pentru tinerii NEET între bărbaţi şi femei, cu primii undeva la valori similare cu economii dezvoltate (de pildă aceeaşi valoare cu Germania la grupa 20-24 de ani, 50,6%).

Dar cu proporţia femeilor inactive la cote extrem de ridicate, pe locul 2 la grupa 20-24 de ani după Bulgaria (79,4% la noi faţă de 82,2% la sud de Dunăre) şi primul loc în UE la grupa 30-34 de ani, cu un stupefiant 90,0%. Adică peste valorile din Ungaria (89,8%), Cehia (88,9%) sau Marea Britanie (86,2%) şi mult deasupra celor consemnate în Grecia (40%), Portugalia (43,9%) sau Spania (44,7%).

Publicat la data de 21.8.2017 .

4 comentarii

  1. Ion Dragnea
    22.8.2017, 8:55 am

    Acesti tineri au toate sansele sa devina ,la un moment dat , prim ministru al Romaniei.
    Sa nu uitam ca actualul prim ministru nu a fost angajat in munca sau in studiu pina la 25 de ani , cind , datorita acestui CV “prestigios” a fost angajat ca sef de birou de parlamentar!

  2. Nelu Stiuca
    22.8.2017, 1:17 pm

    IN RO DE CE NU SE POATE CA IN CEHIA ????
    http://www.zf.ro/business-international/efectul-unei-industri-dezvoltate-salarile-cehilor-au-ajuns-la-nivelur-record-somajul-este-cel-mai-mic-din-ue-iar-partciparea-fortei-de-munca-este-de-invidiat-16692805

  3. Panaite Camelia
    22.8.2017, 2:04 pm

    Buna ziua,
    Este intr-adevar o problema. Dar…
    Ar fi interesant de stiut si repartitia pe studii (pana in 8 clase obligatorii, scoala generala, liceu, facultate, etc.) si pe tipul de domiciliu (rural, urban).
    O alta problema este daca toti tinerii mai sunt in tara!
    E drept ca este o tendinta explicabila d.p.d.v. social si nu numai.
    O alta problema este furnizorul datelor (corectitudinea si completitudinea acestora).
    Stiind mai multe vedem fenomenul in adevarata lui fata si poate cine stie, se pot gasi si solutii.
    Numai bine,
    Camelia

  4. Gabi
    25.8.2017, 10:26 am

    Totusi, ar trebui sa corelati si cu faptul ca multe femei devin sau vor sa devina mame in acel interval de varsta. (Acesta ar fi doar unul dintre motive.) Revenim, asadar, la mai vechea problema: cresterea copiilor si treburile casnice, care implica atat de multa munca, efort fizic si psihic, iata, nu sunt considerate munca in sens traditional. Poate ar fi cazul sa revizuim sensul cuvantului “munca”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română