Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

de Marin Pana 21.8.2017

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt angajaţi şi nici nu sunt incluşi într-o formă de educaţie sau învăţământ, cu un procentaj de 23,5%, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Mai grav, suntem printre ţările în care acest indicator s-a deteriorat cel mai mult pe parcursul ultimilor zece ani.

Prescurtat NEET, după abrevierea în limba engleză (neither in employment nor in education or training), indicatorul oferă informaţii esenţiale pentru modul în care se face tranziţia persoanelor către perioada de activitate şi se focusează asupra numărului de tineri care nu se regăsesc nici în procesele de educaţie şi nici pe piaţa muncii.

Graficul de mai jos – Proporţia tinerilor care nu lucrează şi nu învaţă în statele UE, 2016 :

Precizăm că intervalul de vârstă 20 -34 de ani a fost ales de organismul de statistică al UE deoarece s-a considerat că marea majoritate a celor din grupul 15 – 19 ani, deşi pot lucra legal, continuă să participe la o formă de educaţie (formală sau non-formală), proporţia înregistrată pe ansamblul UE fiind de 90,2%.

Am selectat şi ţări cu probleme mari în materie şi pe cele în care neintegrarea în muncă fără a urma o formă de studii constituie o raritate, precum ţările nordice. Ceea ce explică la bază succesul acestor economii în raport cu cele mai puţin dezvoltate din sudul continentului, unde problema pleacă mai întâi de la conştiinţa socială şi abia apoi de la considerentele strict economice.

În 2016, aproape unul din trei tineri italieni cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani nu erau nici angajaţi şi nici cuprinşi într-o formă de învăţământ, unul din patru în România (23,5%), Grecia (23,0%) şi Bulgaria (22,7%) şi cam unul din cinci în Spania ( 21,2%) şi Croaţia (19,6%). Astfel, deşi suntem pe locul patru per total la indicatorul NEET, trendul apare ca fiind îngrijorător prin poziţionarea pe locul 2 la categoria 20-24 de ani, cu o deteriorare relativ rapidă de la poziţia a şaptea la grupa 30 – 34 de ani şi poziţia a patra pe intervalul 25 – 29 ani la nivelul UE.

Pentru referinţă, trebuie subliniat că în ţări care se confuntă cu probleme mari de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, precum Italia, Spania sau Grecia, grupa de vârstă 20 – 24 ani vine cu valori sensibil mai mici ale acestui indicator, ceea ce înseamnă că au fost făcute eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei.

În aceste ţări, tinerii au înţeles mai bine importanţa integrării într-o activitate productivă sau de perfecţionare a pregătirii faţă de generaţiile anterioare. La noi este exact pe dos, ceea ce ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie. Cu aplicarea de măsuri rapide, care să inverseze trendul pe care am intrat şi ne duce spre fruntea clasamentului european al neimplicării tinerilor în activitate.

De menţionat şi faptul că România se caracterizează şi printr-o discrepanţă ridicată în privinţa indicatorului de inactivitate pentru tinerii NEET între bărbaţi şi femei, cu primii undeva la valori similare cu economii dezvoltate (de pildă aceeaşi valoare cu Germania la grupa 20-24 de ani, 50,6%).

Dar cu proporţia femeilor inactive la cote extrem de ridicate, pe locul 2 la grupa 20-24 de ani după Bulgaria (79,4% la noi faţă de 82,2% la sud de Dunăre) şi primul loc în UE la grupa 30-34 de ani, cu un stupefiant 90,0%. Adică peste valorile din Ungaria (89,8%), Cehia (88,9%) sau Marea Britanie (86,2%) şi mult deasupra celor consemnate în Grecia (40%), Portugalia (43,9%) sau Spania (44,7%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.8.2017

4 comentarii

  1. Ion Dragnea
    22.8.2017, 8:55 am

    Acesti tineri au toate sansele sa devina ,la un moment dat , prim ministru al Romaniei.
    Sa nu uitam ca actualul prim ministru nu a fost angajat in munca sau in studiu pina la 25 de ani , cind , datorita acestui CV “prestigios” a fost angajat ca sef de birou de parlamentar!

  2. Nelu Stiuca
    22.8.2017, 1:17 pm

    IN RO DE CE NU SE POATE CA IN CEHIA ????
    http://www.zf.ro/business-international/efectul-unei-industri-dezvoltate-salarile-cehilor-au-ajuns-la-nivelur-record-somajul-este-cel-mai-mic-din-ue-iar-partciparea-fortei-de-munca-este-de-invidiat-16692805

  3. Panaite Camelia
    22.8.2017, 2:04 pm

    Buna ziua,
    Este intr-adevar o problema. Dar…
    Ar fi interesant de stiut si repartitia pe studii (pana in 8 clase obligatorii, scoala generala, liceu, facultate, etc.) si pe tipul de domiciliu (rural, urban).
    O alta problema este daca toti tinerii mai sunt in tara!
    E drept ca este o tendinta explicabila d.p.d.v. social si nu numai.
    O alta problema este furnizorul datelor (corectitudinea si completitudinea acestora).
    Stiind mai multe vedem fenomenul in adevarata lui fata si poate cine stie, se pot gasi si solutii.
    Numai bine,
    Camelia

  4. Gabi
    25.8.2017, 10:26 am

    Totusi, ar trebui sa corelati si cu faptul ca multe femei devin sau vor sa devina mame in acel interval de varsta. (Acesta ar fi doar unul dintre motive.) Revenim, asadar, la mai vechea problema: cresterea copiilor si treburile casnice, care implica atat de multa munca, efort fizic si psihic, iata, nu sunt considerate munca in sens traditional. Poate ar fi cazul sa revizuim sensul cuvantului “munca”.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Muncii: Salariul minim ar putea crește de la 1 noiembrie. Olguța Vasilescu îi contrazice și pe Florin Cîțu, și pe Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, că instituţia pe care o conduce lucrează la creşterea salariului minim pe economie de la… Mai mult

Stiri

Moody’s a retrogradat ratingul Italiei la Baa3, o treaptă doar peste categoria ”junk”

Iulian Soare

Moody’s a retrogradat vineri ratingul Italiei de la nivelul Baa2 la Baa3, cu o treaptă peste categoria junk, din cauza îngrijorării provocate de planurile bugetare… Mai mult

Stiri

Ionuț Dumitru: Trebuie să ne gândim la impozitarea muncii, probleme mari la CAS

Razvan Diaconu

România ar trebui să se gândească la impozitarea muncii, a declarat, vineri, pentru Agerpres, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. “Trebuie să ne gândim la impozitarea… Mai mult

Stiri

Ordonanța de modificare a legilor justiției ajunge totuși pe masa CCR, la sesizarea Curții de Apel București

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri sesizarea CCR în cazul ordonanţei de urgenţă promovate de Tudorel Toader, prin care au fost aduse modificări legilor… Mai mult

Stiri

Ministrul Teodorovici spune că va propune scăderea termenului de prescriere a datoriilor la 2 ani

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat că nu este de acord cu modul de acţiune al ANAF în ceea ce priveşte impozitarea nunţilor şi, în… Mai mult

Stiri

Articolele concrete pe care le contestă Comisia de la Veneția din noua legislație penală

Vladimir Ionescu

Avizul dat de Comisia de la Veneția referitor la modificările aduse Codului Penal și Codului de procedură penală enumeră o serie de articole modificate sau complet noi pe care organismul… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere demisia ministrului Justiției, pe care îl acuză de ”comportament iresponsabil”

Mariana Bechir

“Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție”, precizează președintele Klaus Iohannis, într-un comunicat emis vineri de Administrația Prezidențială.… Mai mult