Creşterea valorii de piaţă a celor mai importante companii româneşti s-a înjumătăţit faţă de maximele anului 2017, ca urmare a incertitudinilor economice și fiscale, potrivit administratorilor de investiţii şi brokerilor de pe piaţa de capital.
Asta în ciuda unei spectaculoase creșteri economice.
Contra-performanţa prestaţiei guvernamentale şi politice au dus la scăderea câştigurilor de capitalizare bursieră înregistrate în prima jumătate a anului de companiile de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Capitalizarea bursieră este valoarea de piaţă a unei companii, calculată cu preţul acţiunilor acesteia.
Datele pierderilor
Cei mai reprezentativi indici ai BVB au scăzut de circa două ori faţă de maximele anului, din 6 iunie, după ce reuşiseră să recupereze decalajele faţă de creşterile celelorlalte burse ale lumii, datorate creşterii economice.
Indicele de referinţă al Bursei (BET), care face media ponderată a variațiilor de preț ale celor mai importante 13 acțiuni de la BVB, era mai mic de 2,6 ori în 6 noiembrie față de maximul anului, după ce se redusese deja de două ori în zilele de după demiterea Guvernului Grindeanu. Cu toate că, bursa română este, de obicei, imună la problemele politice.
Creșterea BET din 6 iunie față de 29 decembrie era de peste 24% și s-a diminuat în 6 noiembrie până la puțin peste 12%, în contextul controverselor din a doua parte a anului, dintre guvern și mediul de afaceri, privind:
- creșterea salariului minim,
- transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat,
- incertitudinea privind viitorul fondurilor de pensii private şi reducerea viramentelor către acestea.
Au sporit neîncerederea în performanţa prestaţiei guvernamentale şi semnalele confuze transmise de guvern privind:
- introducerea unor noi taxe (split TVA, impozitele pe venitul gospodăriilor, pe activele bancare), la care s-a renunţat, ulterior și
- alte măsuri intens contestat de mediul de afaceri, ca în cazul impozitului pe cifra de afaceri, care ar putea duce la pierderi bugetare.
Politica creșterilor salariale este considerată inoportună: „Mai întâi trebuie stimulată creșterea companiilor, ca acestea să aibă venituri mai mari și resurse să majoreze salariile”, remarca recent Florin Pogonaru, președintele Asociaței Oamenilor de Afaceri din România, la o conferință a Coaliției pentru Dezvoltarea României, în care mediul de afaceri a contestat măsurile Guvernului
Astfel că, indicele BET și-a adâncit pierderile, rămânând cu o creștere pe tot anul de numai 9,3%, până la 7.730 de puncte în 6 noiembrie.
La rândul său, indicele BET XT, care adaugă alte 12 companii reprezentative pentru economie, a scăzut cu 1,8% față de maximul anului.
Indicele BET TR, care ia în calcul și dividendele a avut o performanță mai bună, dar semnalele sale sunt mai puțin elcovente, pentru că sunt și rezultatul campaniei intensive a Guvernului de epuizare a profiturilor și rezervelor companiilor de stat.
BVB găzduieşte aproape toate marile companii energetice ale României și este reprezentativă pentru economia românească, inclusiv prin marile fonduri de investiții autohtone (Fondul Proprietatea și SIF-uri), care inclus și companii nelistate.
În 2017, BVB şi şi-a lărgit consistent reprezentativitatea, odată cu listările celui mai mare furnizor de servicii medicale private (Medlife, M) şi a unuia dintre cei mai mari operatori de comunicaţii (Digi Communication, DIGI).
Ce spun analiștii și experții
Piața de capital din România a început anul sub auspiciile favorabile ale creșterii economice și ale relaxării fiscale, care urma să favorizeze rezultatele bune ale companiilor și să reducă decalajele BVB față de creșterile celorlalte burse.
Condițiile externe erau favorabile recuperării decalajelor de creștere bursieră autohtonă față de cele de pe alte piețe.
„Economia mondială înregistra o expansiune generalizată. Zona Euro avea cea mai rapidă creştere de dinaintea crizei euro. Venirea la putere a lui Donald Trump a creat printre investitori speranța ca la nivel global, dar mai ales în SUA, va avea loc o relaxare fiscală. În plus politicile bancilor centrale erau încă destul de laxe”, a declarat Alexandru Combei, manager de investiții la BRD Asset Management, pentru Cursdeguvernare.ro.
„Factorii interni au avut o influență favorabilă asupra bursei în prima parte a lui 2017, dar în a doua parte inducând volatilitate şi determinând o reducere a apetitului la risc al investitorilor faţă de acţiunile româneşti. Aici, cuvântul cheie a fost politica fiscală foarte laxă a noului guvern”, spune Alexandru Combei.
Datele favorabile sunt: „profitabilitatea emitenților (de acțiuni) listați pe piața autohtonă este una foarte buna; randamentul la dividend este al doilea an consecutiv unul dintre cele mai ridicate la nivel mondial; creșterea economică a României este cea mai ridicată la nivelul UE”, amintește Lucian Isac, directorul general al casei de brokeraj Estinvest.
„Cu toate acestea, evoluția actuală a pieței are legătură cu discuțiile din ultima perioadă cu privire la modificările ce ar urma să fie aduse Codului Fiscal”, mai spune Lucian Isac, unul dintre veteranii care au contribuit la înfiinţarea pieţei.
Pe de altă parte, investitorii tind să penalizeze nesustenabilitatea creşterii economice şi mai ales apariţia unor noi măsuri defavorabile sustenabilității, neincluse în programul cu care coaliţia de guvernământ a câştigat alegerile anul trecut.
Cel mai mare administrator de fonduri de investiţii român, Erste Asset Management România (EAM) remarcase instalarea instabilității politice încă din Semestrul 1 şi faptul că „odată cu numirea unui nou guvern, Partidul Social Democrat a revizuit şi programa de guvernare, ce include unele schimbari importante pentru Codul Fiscal, începând cu 2018”, dintre aminteşte şi o noua taxă „de solidaritate”.
EAM aminteşte şi că, deşi şi-au mentinut neschimbat rating-ul suveran al Romaniei neschimbat, au survenit modificări negative de perspectivă ale acestora, potrivit raportului pe Semestrul 1 privind fondul de investiții Erste Equity România.
Moody’s a redus perspectiva de la pozitiv la neutru şi a afirmat faptul că „măsurile fiscale prociclice adoptate şi riscurile de stabilitate macroeconomică aduse de creşterea foarte rapidă a salariilor, în comparaţie cu productivitatea, reprezintă factori ce pot aduce o schimbare negativă a rating-ului României”.
De asemenea, Fitch „a atenționat faptul ca România este în pericol de a reintra în procedura de deficit excesiv în acest an, procedura din care țara noastră a iesit în 2013”.
Prima jumătatea a anului a fost „dominată în plan local de multiple schimbări şi tensiuni în plan politic, atât la nivel de echipă guvernamentală, cât şi la nivel de program de guvernare”, spune și raportul pe Semestrul 1 al BT Asset Management privind fondul de investiții BT Maxim, cu expunere majoritară pe acțiuni.
Raportul remarcă, în plus, estimările care duc deficitul bugetar pe următorii doi ani (2017-20118) la 3,5% din PIB, „cel mai mare din ultimii cinci ani, ceea ce ar putea pune o relativă presiune pe costurile de finanţare”.
Între timp costurile de finanţare au ajuns la maximul ultimilor trei ani, iar piaţa monetară a înregistrat creşteri majore ale mediei dobânzilor interbancare, până la maximele ultimilor doi ani.
Tensiunile fiscale și politice s-au acutizat în trimestrul 3.
„Al treilea trimestru a fost marcat de incertitudinele venite din zona politica, resimțită pe piață printr-o lichiditate scazută”, remarcă Simion Tihon, analistul unei dintre cele mai vechi case de brokeraj de pe piaţă, Prime Transaction.
Acțiunile bancare au fost cele mai afectate în Trimestrul 3, spune analistul citat, pe fondul continuării campaniei guvernamentale împotriva presupusei oprimizări fiscale prin raportarea unor profituri bancare ipotetic mai mici decât cele la care Ministerul Finanţelor s-ar aştepta.
Acţiunile BRD SocGen (BRD) au pierdut peste 11% din valoare în acea perioadă, şi peste 9% până în 6 noiembrie, după ce discursurile oficiale şi-au atenuat ameninţările. Pierderea de la Banca Transilvania (TLV) a fost disipată în scăderea cotaţiilor aeferntă intrării pe piaţă de acţiuni noi.
Fuseseră prea mari şi „nesusţinute fundamental” creşterile din Semestrul 1? Nu – spune analistul de la Prime Transaction. Piața locala recuperase „decalajul față de alte piețe, iar situația fundamentală a companiilor s-a îmbunătățit”.
„Îmbolnavirea a venit din degringolada creată de declarațiile iresponsabile. Taxa de 0,5% pe activele bancare a dat tonul. Apoi, intr-un tarziu, Guvernul a infirmat aceasă intenție, însă acțiunile din sectorul bancar beneficiază doar de o recuperare minoră și de scurtă durată”, spune Simion Tihon.
Mai rău, „sectorul bancar devine apoi molipsitor si pentru celelalte sectoare”.
În plus, piaţa a fost afectată profund de ofensiva împotriva fondurilor de pensii private obligatorii (Pilon 2), care se numără printre cei mai mari pe piaţă. Încă de la investirea sa, în iunie, noul ministru de Finanţe a ameninţat cu „desfiinţarea”, acestora.
Amenințarea aruncată asupra fondurilor de pensii a determinat scăderea puternică a bursei , acestea fiind „unii dintre cei mai mari cumpărători de acţiuni”, spune Alexandru Combei.
Varianta desființării a fost disimulată în cea a modificarea statutului Pilonul 2 din obligatorii în „opţionale”, ceea ce nu numai că este o contradicţie în termeni, dar ar parazita şi Pilonul 3 al fondurilor de pensii facultative.
În fine, a fost anunţată scăderea contribuţiilor la fondurile de pensii obligatorii de la 5,1%, la 2,5%, deşi la începutul anului Guvernul a promis că va face mult amânata majorare până la 6%.
Această canonadă a declaratiilor „a determinat acumularea temerilor în privinţa stabilităţii şi a ştirbit din aşteptările privind evoluţia economiei” şi investitorii instituţionali „au decis să își reducă expunerea pe acțiunile românești”, mai spune Simion Tihon.
