Consiliul Concurenţei lansează miercuri un proiect realizat cu sprijinul OECD care are ca obiectiv analiza şi îmbunătăţirea reglementărilor în vigoare asupra mediului concurenţial în sectoare cheie ale economiei româneşti.
Iniţiativa Consiliului Concurenţei vine în contextul în care Comisia Europeană a decis să delege statelor competenţe extinse în materia ajutorului de stat.
Primele sectoare economice vizate
Proiectul, ce se va desfăşura în perioada 2014- 2015, constă în analiza şi îmbunătăţirea legislaţiei existente în trei sectoare ale economiei- procesarea produselor agro-alimentare, transporturi şi construcţii- pentru eliminarea prevederile anticoncurenţiale.
Proiectul este finanţat (1,3 milioane euro) prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
O componentă importantă a proiectului o constituie realizarea unui portal dedicat, unde urmează să fie publicate toate datele legate de dosarul unui ajutor de stat, şi conceperea softurilor speciale pentru colectarea datelor. Această componentă a proiectului este asigurată de STS.
Potrivit unui comunicat la Consiliului, un proiect similar a fost realizat de Autoritatea de Concurenţă din Grecia şi a avut ca rezultat beneficii la nivelul economiei estimate de OECD în valoare de 5,2 miliarde euro (echivalentul a 2,5 % din PIB-ul Greciei).
Statele membre au 2 ani la dispoziţie să implementeze deciziile Comisiei
Potrivit noului Regulament General de Exceptare (GBER), intrat în vigoare de la 1 iulie 2014, organismele specializate în materie de concurenţă din statele membre UE sunt în măsură să avizeze ajutoare de stat în valoare mai mare şi în domenii extinse fără a mai fi necesar avizul prealabil al Comisiei Europene.
Printre domeniile în care statele au căpătat competenţe extinse se numără:
- cercetare, dezvoltare şi inovare
- clustere inovative
- fonduri regionale de dezvoltare urbană
- cultură şi conservarea patrimoniului
- infrastructură de bandă largă
- energie
- proiecte sportive şi de recreere
Organismele naţionale pot aproba ajutoare de stat în domeniile agreate de Comisie în valoare de până la 500.000 de euro, cu simpla înştiinţare ulterioară a organismului european.
Potrivit noilor cerinţe în domeniul transparenţei decizionale, organismele naţionale pot aproba ajutoare de stat în valoare de peste 500.000 de euro, dar toate detaliile acestora trebuie făcute publice pentru a deveni valide. Statele membre au la dispoziţie 2 ani pentru configurarea şi implementarea unui portal de informare şi a sistemelor de colectare a datelor.
Un interes deosebit este acordat de Comisia Europeană domeniului cercetare, dezvoltare şi inovare, unde a fost majorat procentul de co-finanţare al proiectelor. Faţă de vechile prevederi, care permiteau o cofinanţare de maximum 60%, marile companii pot beneficia de granturi de până la 70%, iar companiile mici de granturi de până la 90% din valoarea costurilor de cercetare aplicată, de realizarea prototipurilor sau de experiment.
Potrivit noilor reglementări, nivelul fondurilor pe care organismele naţionale le pot acorda proiectelor experimentale de dezvoltare fără aprobarea prealabilă a Comisiei Europene a fost dublat, până la plafonul maxim de 15 milioane euro per proiect şi per beneficiar.
Comisia Europeană consideră că aceste modificări vor creşte procentul investiţiilor în cercetare dezvoltare, de la 2% din PIB-ul UE, cât este în prezent, până la 3% din PIB-ul UE, până în 2020.
Ajutorul de stat în România
Consiliul Concurenţei acţionează ca intermediar între guvern şi Comisia Europeană în ceea ce priveşte ajutorul de stat, cu excepţia ajutoarelor acordate în sistemul MINIMIS.
Cele mai multe dosare pe segmentul ajutorului de stat vizează sectorul energiei.
Schema de ajutor de stat aferentă perioadei 2014-2020 are prevăzut un buget de până la 3 miliarde de lei.
Prima sesiune pentru solicitări a fost dechisă în perioada 22 septembrie- 17 octombrie, cu un buget de 200 mil. lei.
Unul dintre cele mai importante dosare în domeniul ajutorului de stat urmează să îl constituie proiectul extinderii Centralei de la Cernavodă, proiect care urmează să fie realizat cu o companie chineză. Autorităţile române sunt optimiste după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat un dosar similar, pentru extinderea capacităţii unei centrale din Marea Britanie.
Un dosar respins României de către Comisia Europeană a fost dosarul Oltchim, pentru care s-a respins ajutorul de stat în valoare de 250 milioane de lei.
Consiliului Concurenţei aşteaptă numirea unui nou preşedinte
Mandatul de 5 ani al preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, s-a încheiat în mai 2014. Potrivit legii, organismul este condus în continuare de Bogdan Chiriţoiu până la numirea unui nou preşedinte.
Membrii Consiliului Concurenţei sunt numiţi în funcţie de către Preşedintele României, la propunerea Guvernului. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.
Pe parcursul mandatului lui Bogdan Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a deschis 104 investigaţii şi a finalizat 101 de astfel de proceduri, iar amenzile aplicate între 2009 şi 2013 au totalizat 354 milioane de euro.
Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenţei a decis în iunie 2014, în unanimitate, să îl propună pe Bogdan Chiriţoiu pentru un nou mandat de preşedinte al instituţiei. Propunerea este transmisă Guvernului spre avizare.
Colegiul Consultativ al Consiliului Concureţei a fost înfiinţat în anul 2010 şi instituţionalizat în 2011, iar membri sunt Gabriela Ţigu – prorector ASE, Flavius Antoniu Băiaş – decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti), Costel Stanciu – Preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România), Steven van Groningen – membru în Consiliul de Conducere a Consiliului Investitorilor Străini din România, Florin Pogonaru – Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Sorin Mîndruţescu, director general Oracle România, Lucian Croitoru- membru al comitetului director al Centrului Român de Politici Economice, Sorin Ioniţă Preşedintele Expert Forum, Violeta Alexandru, directorul executiv al Institutului pentru Politici Publice, Natalia Roman, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, şi foştii preşedinţi ai Consiliului Concurenţei Viorel Munteanu, Theodor Purcărea şi Mihai Berinde.
Potrivit agenției Mediafax, pentru şefia Consiliului Concurenţei mai candidează şi deputatul PSD Daniel Bărbulescu.
