Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

de Marin Pana | 23.3.2017 .

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare în toată splendoarea ei. Adică ne pune în situaţia de a face legătura între problemele societăţii şi softul personal în baza căruia funcţionează ”România profundă”.

Locul – un oraş oarecum oarecare de provincie. Ce altădată constituia o excepţie prin faptul că deşi nu era capitala de judeţ dădea 60% din economia judeţului şi a fost chiar pe primul loc în ţară la producţia pe locuitor. Acum amorţit şi redirecţionat dinspre uriaşa platformă industrială spre expediente gen sticksuri, parchet sau bere.

Timpul și istoria – înmormântările cunosc, în oraș, un mic reviriment conjunctura:  veniţi odată cu industrializarea programatică din prin anii `50 – `60, ultimilor constructori ai societăţii multilateral dezvoltate din oraș le-a tot venit sorocul într-o vreme în care suntem de peste un deceniu membri ai UE. Din păcate, forma socială se schimbă mult mai repede decât conţinutul uman.

Și intriga :

Deces părinte ( fost „general” în armata muncii cu o pensie de plutonier) la 5.30 dimineaţa. Anunţat, însă, după raportul de gardă al medicului curant, de-abia la 8.45. Luat soţie, plecat cât se poate de repede, ajuns din Bucureşti acolo la 14.45 cu toate actele necesare pentru îndeplinirea formalităţilor.

Ziua 1. Ghinion. Morga, cu program redus, teoretic până la 14.30, deşi pacienţii au prostul obicei să moară non-stop iar rudele să vină cât pot de repede. Medicul, deja plecat acasă, pentru că şi-a terminat programul. Singura posibilitate de a face ceva, preluarea lucrurilor decedatului şi pregătirea formularelor pentru a doua zi. Plus primirea condoleanţelor vecinilor pe plan local.

Ziua 2. Prima grijă la spital, să semnezi că totul e OK cu tratamentul şi că nu ai pretenţii faţă de prestaţia personalului, sus în secţie, jos la morgă, înapoi în secţie, cu o oprire pe la casierie.

Întrebare: vreţi autopsie ? Zic, nu, ce rost mai are. În regulă, mi se răspunde, vă costă 150 de lei, poftim chitanţa zice afabilă persoana.

Marcat încă de eliminarea celor 102 taxe de către guvernul Grindeanu (Dragnea) nu pot să mă abţin şi întreb: bine, şi dacă vroiam autopsie cât mă costa ?
Duduia intră în fibrilaţie şi bodogăneşte ceva gen să se intereseze şi o să văd eu, nevasta mă trage de mânecă, îmi cer scuze pentru întrebarea total inoportună şi degajăm terenul.

Cu constatarea de deces şi chitanţa necesară pentru îmbălsămare ( am aflat, ulterior) spre morgă, unde apare o problemă insolvabilă. Decedatul lăsase cu limbă de moarte să fie înmormântat în apropiere de localitatea natală, undeva prin sudul ţării, la vreo 350 de kilometri de locul decesului.
Prin urmare era nevoie de un aviz epidemiologic care să permită transportul.

Păi, da, dar oraşul de peste 40 de mii de locuitori nu avea decât 1 (unu) medic anatomopatolog, aflat în concediu şi plecat la Bucureşti. GHINION, nu avea cine să semneze hârtia şi să pună parafa. Deschis o fereastră de lucru, precum în Windows 7, pe bază de cunoştinţe anterioare şi stimulente, cu revenire ulterioară a soţiei. Asta ca să nu mă lase nervii, ocupaţi în mod obiectiv cu altceva decât cu organizarea unui spital.

Deplasare la primărie, pentru certificatul de deces ( cu precizarea că observasem şi rectificasem la timp, la spital, o greşeală de o literă care ne-ar fi făcut să reintrăm în bucla birocratică şi să ne întoarcem s-o luăm de la capăt cu refacerea actelor). Depus acte, copii tot tacâmul., deschis altă fereastră de lucru ( altă oră cerută pentru întocmirea actelor, ”că e multă lume”).

Trecut pe la bănci, pentru a regla conturile. La privat am rezolvat, la stat nu, e nevoie de certificat de moştenitor chiar şi pentru o simplă informaţie.
Dar nu asta e prioritatea ci casa de pensii unde, după ce am închis ”fereastra” unu cu o cutie de ciocolată pe care scria Merci, am alergat la un al treilea notar ( unul care nu era nici în pauză de masă şi nici fără fata care ştie să operezepe calculator) să scot o declaraţie pe propria raspundere că suport cheltuielile de înmormântare,
singura din cele patru-cinci hârtii care îmi lipsea pentru a declara decesul şi a primi cândva ( după o lună şi jumătate, prin mandat poştal şi nu în cont bancar, ajutorul de înmormântare stabilit de stat).

Desigur, şi casa locală de pensii funcţiona cu acelaşi program zilnic redus ca şi morga (or fi fost sincronizate ?), doar că era şi mai redus. În sensul în care vineri nu se lucra, adică avea un super weekend. Aţi ghicit, era deja joi spre ora închiderii de până la deschiderea de luni. Aşa că degeaba ar fi adus şoferul firmei de pompe funebre originalul facturii cu cheltuielile de înmormântare ( scanată, cică nu mergea) vineri dimineaţa când urma să facă transportul de 350 de km spre cimitir (via biserică, desigur).

Apoi, înapoi la notar, cu celebrul formular 24 şi antamarea unor alte cheltuieli de ordinul unui salariu lunar pentru taxele aferente marii moşteniri constând într-un apartament şi ceva economii la bancă (de stat). Doar depus acte, deoarece va urma revenirea ulterioară după terminarea procedurilor succesorale care vor stabili în principiu nimic, fiind absolut unicul moştenitor.

Ziua a treia.

Drum la morgă, aşteptat maşina, transbordat decedatul ( deşi, am înţeles ulterior că nu e voie de pus mâna, dar cu un autopsier indolent, fără personal de ajutor în spital pentru cei câţiva metri până la dric, şi un şofer mai slăbănog se pot petrece accidente neplăcute) şi pornit la drum. Drum lung, ce a inclus de la nord la sud terenul aventuros, imprevizibil și furnizor de andrenalină al centurii Capitalei.

Păstrat cu dificultate preot, oameni ( şpăguiţi, oricum, dar era final de zi) la cimitir. Să n-o mai lungim, slujbă, pomeni, opriri prin intersecţii, altă slujbă, alte pomeni. Printre ele, alte acte, alte plăţi în stânga şi în dreapta pentru că nimic nu pare a fi suficient de legal sau regulamentar în România până nu trece prin filtrul stimulentelor confindenţiale ce au deja mercurial. Revenit seara cu inima grea dar parţial uşurat (de vreo trei salarii medii ) în sânul familiei.

P. S. Clişeul privat versus bugetar întors pe dos sau omul sfinţeşte locul

Ce rămâne după un răposat cinstit, care moare între două facturi:
Așa cum știm cu toții, complicata înmormântare e cel mai simplu lucru:
am încercat să plătesc factura la electricitate emisă de o firmă germană de prestigiu, cu emblema pe tricourile unei echipe din Bundesliga. Am luat cu mine doar prima pagină, cu trei coduri de bare, numele şi adresa abonatului şi suma de plată. La bancă, GHINION, nu se poate plăti.
Telefon la firmă, după un sfert de oră de aşteptări şi parlamentări, altă surpriză, abonatul nu (adică chiar NU!) poate fi identificat după nume şi adresă (!!), e musai să am pagina a doua, unde apare codul de abonat. Până la urmă am rugat un vecin, mai familiarizat cu procedurile teutone pe plaiuri mioritice să achite şi factura decedatului.

Altă deplasare obligatorie pentru închiderea abonamentului telefonic de fix la altă firmă germană, am dus toate actele decedatului cu copii cu tot, dar am uitat să vin şi cu o copie după propriul buletin. GHINION, poşta în care se afla punctul de lucru şi de vânzări al firmei în cauză cică nu putea face o fotocopie, deşi la doi metri în spatele celei care primea actele trona impozant un aparat multifuncţional cam de mărimea unui copil. Face doar scanări spune liniştită o cucoană şi mă trimite să fac rost de o copie de buletin, la propriu, undeva în zare pe dreapta. Mă duc, caut, rezolv după ce plătesc 20 de bani ( primesc şi rest !) şi în doar 15 minute revin în faţa barierei birocratice PRIVATE. Mda, urmează un mic consiliu cu o colegă pe tema ”ia te uită dragă cine a mai murit !”, dar apare şi o complicaţie. Trebuie să predaţi aparatul zice ea. Îl predau, zic eu. Da, dar nu acum, o sa va sune cineva, spune ea. Unde, că plec la Bucureşti zic eu. Rămâne gânditoare câteva momente şi i se aprinde un beculeţ care se vrea amabil. Păi, luaţi aparatul la Bucureşti şi aşteptaţi acolo să vă sune. În funcţie de unde staţi o să vă zică unde să-l duceţi. Îmi fac cruce în gând, îmi pun un semn la memorie să nu uit să iau şi telefonul la înmormântare şi ies.

Flahback. La vremea transferului de la terapie intensivă în secţia unde a fost internat bolnavul ulterior decedat, fusese nevoie de cardul de sănătate ( la urgenţă, nu). De la 300 de kilometri am reuşit să completez actele necesare (am achitat suma necesară şi am scos dovada de plată pe Internet) să le trimit semnate şi scanate pe e-mail unui OM, funcţionar la Casa Judeţeană de Sănătate, care mi-a transmis adeverinţa de asigurat necesară în câteva ore ( cardul duplicat urma să vină ulterior). Ulterior l-am anunţat de deces şi mi-a transmis condoleanţe. GHINION, cele două angajate la privat nu au făcut-o. Interesantă perspectivă a raportului dintre sectorul de stat şi cel privat, când e la o adică.

Publicat la data de 23.3.2017 .

Un raspuns

  1. cireasa
    23.3.2017, 1:43 pm

    sa vedeti cand se dau zile libere de la guvern iar la primarie nu e nimeni sa elibereze certificat de deces sau cand decedatul avea banii de inmormantare pe card la care este limita de extragere zilnica. Nu e nimic de zis, parca suntem o țară de năuci 🙁

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Și 2 informații: Justiția, mamele noastre și mama lui Liviu Dragnea

Există meserii din care n-ai nicio șansă să ieși ca de la saună. Politica, afacerile, presa – sunt îndeletniciri după care, de la o...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5573 lei
4.0641 lei
5.2287 lei

OPINII & EDITORIAL

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id