Agricultura românească versus agricultura UE. În ţara cu 64% teren arabil, 28% din populaţie aduce 6% din PIB

De Marin Pana | 10.3.2011 .

Aproape 28% din populaţie îşi desfăşoară activitatea în agricultură dar produce doar aproximativ 6% din PIB. Sectorul agricol se confruntă cu condiţii de creditare aspre: rate mari ale dobânzilor şi solicitarea de garanţii dificil de prezentat, din cauza scăderii valorii terenurilor.

În ultimii 10 ani, statul a plătit aproximativ 10 miliarde de euro pentru subvenţii în agricultură, fără a socoti fondurile UE. Din păcate, fondurile alocate rămân insuficiente iar agricultorii noştri sunt net dezvantajaţi în comparaţie cu sprijinul oferit în alte state.

Creditarea dificil de obţinut în mediul rural descurajează şi ea dezvoltarea unei producţii agricole eficiente, destinată cu precădere pieţei. Nici sistemele de colectare nu sunt puse la punct, intrându-se, astfel, într-un adevărat cerc vicios.

In plus, preţurile mici ale terenurilor faţă de media europeană deschid posibilitatea amortizării în decurs de 5-10 ani, chiar dacă nu e lucrat. O parte semnificativă dintre suprafeţele agricole sunt cultivate doar de ochii inspectorilor şi lăsate să se “calamiteze”, pentru a putea încasa despăgubiri.

Marii arendaşi şi plăţile pe suprafaţă

Romania a plătit până la mijlocul anului trecut fermierilor români 581 milioane euro din subvenţiile directe pe suprafaţă (SAPS) aferente anului 2009, reuşind în premieră să nu mai plătească penalizări  către UE din acest motiv.

Pentru campania din anul 2009, sprijinul direct pe suprafaţă primit de la UE a fost de 71,12 euro/hectar. În topul marilor arendaşi ai României figurează Culiţă Tărâţă (55,5 mii hectare), Adrian Porumboiu (27,4 mii hectare) şi Ioan Niculae (21,1 mii hectare), suma cumulată cuvenită societăţilor pe care le controlează fiind de circa 7,4 milioane euro.

In plus, Ministerul Agriculturii a alocat subvenţii totale pentru decontarea energiei electrice destinată suprafeţelor irigate în 2009 în valoare de 33 milioane euro, la care s-au adăugat 2 milioane euro doar pentru întârzierea plăţii facturilor , fapt ce a generat acumularea de penalităţi în sumă de 8,3 milioane lei.

Conform deciziilor luate la Bruxelles, plăţile pentru 2010 s-au putut face, în proporţie de 50%, de-abia după data de 16 octombrie 2010, în cadrul schemei de plată unică de suprafaţă pentru cererile depuse. Plata avansurilor se face doar după verificarea condiţiilor de eligibilitate. În cadrul campaniei SAPS 2010, România beneficiază de o  alocaţie financiară de 700 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (80,36 euro/ha).

Din 2011, fermierii vor primi un sprijin pentru culturile ecologice care va ajunge până la 400 de euro pe hectar. Şi asta, în timp ce, până de curând, România a fost singura ţară europeană care nu primea subvenţii pe hectar pentru culturile bio.

Ce ajutoare au primit agricultorii din celelalte state UE

Conform datelor centralizate pentru 2008, La nivelul Uniunii Europene, subvenţia medie la hectar a fost de 219 euro, aşadar de aproape şase ori mai mare decat subvenţia acordată în Romania.

Lista completa a platilor medii/hectar de care au beneficiat agricultorii europeni este prezentată în continuare:

Austria (223 euro/ha); Belgia (417 euro/ha); Bulgaria (41 euro/ha); Cehia (135 euro/ha);Cipru (171 euro/ha); Danemarca (367 euro/ha); Estonia (57 euro/ha); Finlanda (232 euro/ha); Franta (289 euro/ha); Germania (324 euro/ha); Grecia (603 euro/ha); Irlanda (307 euro/ha); Italia (319 euro/ha); Letonia (43 euro/ha); Lituania (73 euro/ha); Luxemburg (263 euro/ha); Malta (223 euro/ha); Marea Britanie (205 euro/ha); Olanda (425 euro/ha); Polonia (101 euro/ha); Portugalia (153 euro/ha); Romania (38 euro/ha); Slovacia (103 euro/ha); Slovenia (143 euro/ha); Spania (193 euro/ha); Suedia (229 euro/ha); Ungaria (161 euro/ha)

Cât de mari au fost plăţile pe culturi la noi (2010 pentru 2009) : tutunul, 100% din costuri

La porumb subvenţia plătită în 2010 pentru 2009 a fost de 1.328 de lei pe hectar, reprezentând un cumul de plată pe suprafaţă din fonduri UE (227,28 lei), suma complementară de la buget (174,76 lei), subvenţia pentru “culturi energetice” (168,30 lei), cei 39 de lei pe hectar pentru motorină şi sprijinul derulat prin Legea creditului agricol, de 718,8 lei pe hectar.

Pentru floarea-soarelui, sprijinul cumulat a fost de 1.132 lei pe hectar, 66% din cheltuieli, incluzând plata pentru “culturi energetice”, de care nu beneficiaza toţi cultivatorii de floarea-soarelui.

La sfecla, subvenţia totală a fost de 3.725 de lei pe hectar, 76% din cheltuieli, în timp ce pentru orez suma ajunge la 6.398 lei pe hectar, respectiv 55%.

În cazul culturilor de toamnă (grâu, secară, orz, orzoaică), subvenţia cumulată este de 1.389 de lei, 58% din costuri, pentru rapiţă nivelul este de 75% din cheltuieli (1.400 de lei la hectar), în timp ce legumele şi fructele beneficiază de acoperirea unui procent redus din costuri, astfel: legume de câmp – 8%, sere – 14%, solarii – 10%, fructe – 27%.

Cel mai mare procent din costuri a fost acoperit în cazul subvenţiei la tutun, de 11.650 de lei, 100% din costuri.

Arabilul pe cap de locuitor: de două ori mai mare decât media UE

Din cele 23,8 milioane ha cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 mil. ha (61,7%). Terenul arabil ocupă circa 64% din suprafaţa agricolă, 33% din aceasta este ocupată cu păşuni şi fâneţe, iar viile şi livezile reprezintă circa 3%.

România se găseste pe locul 6 din Europa ca suprafaţă agricolă utilizată (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia) şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă (după Franţa, Spania, Germania şi Polonia).

Raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării la numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor îi revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare aproape dublă faţă de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor. În această privinţă, România ocupă locul şase, după ţările baltice, Danemarca şi Finlanda.

Se observă uşor că statistica ne plasează într-o poziţie privilegiată, de optim între volumul de resurse şi nivelul lor raportat la mărimea populaţiei.

Totuşi, avem sold negativ în comerţul exterior

În aceste condiţii, importurile de produse agroalimentare, băuturi şi tutun au însumat 3,72 miliarde euro  anul trecut iar deficitul din comerţul exterior cu astfel de produse a ajuns la 0,92 miliarde euro. Deşi s-a înjumătăţit în ultimii trei ani, el rămâne inacceptabil pentru potenţialul de care dispunem. Vina principală o poartă productivitatea redusă şi tehnologiile înapoiate folosite încă pe suprafeţe însemnate.

Pe primele locuri în topul importurilor alimentare se situează carnea de porc (10,2% din total), zahărul (5,2%) şi carnea de pasăre (4,2%), urmate de şroturi de floarea soarelui şi soia (3,9%), produse alimentare (3,8%) şi porumb (3,5%).

Deficienţe sistemice

Conform datelor APIA, suprafaţa eligibilă la plata pe suprafaţă este de circa 9,8 milioane hectare, ce se găsesc în 1120 mii ferme. Ferma medie eligibilă la plată are o suprafaţă de 8,75 ha/exploataţie.

Economia rurală românească are ca trăsătură predominantă procentul foarte mare al fermelor mici, care produc în principal pentru autoconsum, comercializând pe piaţă doar întâmplător produsele obţinute. Existenţa unui număr foarte mare de ferme mici în paralel cu fermele foarte mari relevă dezechilibrul structural ce influenţează agricultura din ţara noastră şi competitivitatea acesteia.

Deşi forţa de muncă în agricultura României este în continuare una dintre cele mai numeroase din Europa, dinamica ponderii populaţiei ocupate în agricultură arată o tendinţă de scădere treptată a acesteia, de la 40,9% în anul 2001 la 27,7 % în anul 2008, respective 2,42 milioane persoane.

Cauzele scăderii ponderii populaţiei ocupate în agricultură ţin de retragerea multor persoane vârstnice, de veniturile mici realizate, neatractive pentru tineri, şi investiţiile încă reduse în servicii şi mica industrie.

O agricultură care poate hrăni 80 de milioane, faţă cu prognozata criză alimentară

Nu e de mirare că, cu o asemenea balanţă import-export, România are printre cele mai mari preţuri la alimente raportat la veniturile populaţiei.

Potrivit cifrelor Eurostat, salariile românilor ating doar 20% din nivelul mediei UE, însă preţul coşului alimentar de bază ajunge la 66% din costul mediu european.

Cele mai scumpe sunt ouăle, laptele şi brânzeturile, care se vând la preturi apropiate de media Uniunii Europene. Preţul cărnii, în România, depăşeşte cu puţin jumătatea preţului mediu al acestui produs în UE.

Preşedintele Băsescu subliniat, marţi, potenţialul agricol al ţării, însă a recunoscut că România are nevoie de sisteme moderne de irigaţii şi de o industrie alimentară modernă :  ”România poate deveni un motor al diminuării efectelor unei posibile viitoare crize alimentare. România are un potenţial agricol capabil să satisfacă peste 80 de milioane de locuitori (…) Avem efecte ale procesului de reîmproprietărire care înseamnă că o parte din terenurile agricole ale României sunt fărâmiţate. Ne trebuie irigaţii şi o industrie alimentară modernă, care să valorifice producţia agricolă, fie că ne referim la producţia animală, fie la cea vegetală”.

La nivel mondial, preţul alimentelor îşi continuă creşterea, cerealele fiind cele care s-au scumpit cel mai mult în luna februarie, potrivit indicelui de preţ al alimentelor, calculat de Organizaţia Mondială pentru Alimentaţie Agricultură (FAO), dat publicităţii în luna martie.

Indicele FAO a crescut pentru a opta lună consecutiv, în februarie 2011 fiind, cu 2,2% mai mare faţă de luna ianuarie.

Cu excepţia zahărului, toate grupele de mărfuri monitorizate au înregistrat scumpiri în luna februarie, produse lactate şi cereale având cele mai mari creşteri de preţuri faţă de luna ianuarie.

La cereale, indicele FAO al preţurilor a crescut în medie cu 3,7 % faţă de ianuarie, fiind înregistrate cele mai mari preţuri din iulie 2008. În cazul produselor lactate,  creşterile de preţuri au ajuns la 4 % faţă de ianuarie. Potrivit FAO, carnea s-a scumpit în medie cu 2% în luna februarie, faţă de ianuarie.

Publicat la data de 10.3.2011 .

20 comentarii

  1. O zi obişnuită – 10 Martie / “Verdict: statul a ţinut partea călăilor din 1989” « Politeía
    10.3.2011, 9:14 am

    […] Agricultura românească versus agricultura UE. În ţara cu 64% teren arabil, 28% din populaţie aduce 6% din PIB. Aproape 28% din populaţie îşi desfăşoară activitatea în agricultură dar produce doar aproximativ 6% din PIB. Sectorul agricol se confruntă cu condiţii de creditare aspre: rate mari ale dobânzilor şi solicitarea de garanţii dificil de prezentat, din cauza scăderii valorii terenurilor. În ultimii 10 ani, statul a plătit aproximativ 10 miliarde de euro pentru subvenţii în agricultură, fără a socoti fondurile UE. Pentru campania din anul 2009, sprijinul direct pe suprafaţă primit de la UE a fost de 71,12 euro/hectar. În topul marilor arendaşi ai României figurează Culiţă Tărâţă (55,5 mii hectare), Adrian Porumboiu (27,4 mii hectare) şi Ioan Niculae (21,1 mii hectare), suma cumulată cuvenită societăţilor pe care le controlează fiind de circa 7,4 milioane euro. Conform datelor centralizate pentru 2008, La nivelul Uniunii Europene, subvenţia medie la hectar a fost de 219 euro, aşadar de aproape şase ori mai mare decat subvenţia acordată în Romania. Lista completa a platilor medii/hectar de care au beneficiat agricultorii europeni este prezentată în continuare: Austria (223 euro/ha); Belgia (417 euro/ha); Bulgaria (41 euro/ha); Cehia (135 euro/ha);Cipru (171 euro/ha); Danemarca (367 euro/ha); Estonia (57 euro/ha); Finlanda (232 euro/ha); Franta (289 euro/ha); Germania (324 euro/ha); Grecia (603 euro/ha); Irlanda (307 euro/ha); Italia (319 euro/ha); Letonia (43 euro/ha); Lituania (73 euro/ha); Luxemburg (263 euro/ha); Malta (223 euro/ha); Marea Britanie (205 euro/ha); Olanda (425 euro/ha); Polonia (101 euro/ha); Portugalia (153 euro/ha); Romania (38 euro/ha); Slovacia (103 euro/ha); Slovenia (143 euro/ha); Spania (193 euro/ha); Suedia (229 euro/ha); Ungaria (161 euro/ha). Mai multe puteti citi pe Curs de Guvernare. […]

  2. Emil
    10.3.2011, 12:09 pm

    O nedumerire si eu: oare o situatie potential formidabila nu este un stimulent pentru a investi in agricultura romaneasca?
    Oare dintre cei cu marile averi, nu vede nimeni URIASA OPORTUNITATE? Sau ei nu se pricep la afaceri?
    Emil

    • Cristian Grosu
      10.3.2011, 12:16 pm

      pai unii deja au investit: Culiţă Tărâţă, Porumboiu şi alţii – e drept nu foarte mulţi.
      Ceea ce spuneţi ţine de cultura afacerii: agricultura e un domeniu în care nu ai profituri peste noapte, nu prea poţi da tunuri de pe o zi pe alta, presupune desfăşurare de forţe şi riscuri. Adică nu te poţi descurca numai cu o secretară, un facturier şi un fax 🙂

  3. TANO
    10.3.2011, 4:30 pm

    impropietarilrile in masa facute de ion iliescu la inceputul anilor 90 cu loturi de teren agricol ne-a adus in aceasta situatie

    • Cristian Grosu
      10.3.2011, 4:35 pm

      nu au fost “improprietariri”, ci restituiri – au fost un lucru firesc, oamenii au primit inapoi ceea ce, cu niste zeci de ani in urma, li se furare. nu improprietaririle au fost problema, ci felul in care a fost facuta vestita lege 18: a aruncat zeci de mii de tarani in procese care au durat mai bine de zece ani. si nu s+a gasit nici metoda civilizata (nu avea nimeni nici un interes) de-a incuraja comasarea. poate ca o sa rezolve ceva viitoarea “lege a parloagei”.

  4. ion popescu
    12.3.2011, 6:43 pm

    foarte stlab acest material. este copy-paste din diferite alte surse. sunteti inca la inceput cu acest site si nu ar trebui sa va coborati atat de tare. v-am urmarit sa vad cum va descurcati, dar vad ca foarte rar dati o exclusivitate si mergeti ca toti ceilalti pe banalitati sau mai rau, cum este in acest caz, pe copierea din alte materiale. pacat, se pare ca nu puteti impune un nivel ridicat!

    • Cristian Grosu
      12.3.2011, 6:48 pm

      chiar si un curajos ca Dvs. are dreptul la opinie. sigur, inauntrul acestei opinii sunt doua-trei erori si tot pe atatea neadevaruri.
      multumim, la revedere:)

  5. CD
    18.3.2011, 2:26 pm

    Am ajuns sa citesc acest articol “a saptea zi dupa scripturi,” dar trag totusi nadejde sa-mi raspunda cineva, ideal autorul.
    Continui sa nu pricep toata povestea asta cu subventiile:
    — Pe la inceput se scrie de SAPS de 71.12 euro/ha. Vreo doua paragrafe mai jos, Ro apare in lista europeana cu SAPS de 38 euro/ha. Sa-nteleg ca SAPS a crescut de la 38/2008 la 71/2009 si 80/2010?
    — Inca mai jos, scrie autorul de subventii pe culturi — astea sunt diferite de SAPS, se cumuleaza, sunt mutual exclusive, sau cum?
    Cum se acceseaza acestea, cine le plateste si cine le poate accesa — pentru ca valorile mi se par foarte mari, contrazicand cumva ideea ca rentabilitatea e mica etc. La porumb vad ceva peste 300 euro/ha, la grau tot cam asa, si totul culmineaza cu tutunul, la care subventia a depasit 2.500 de euro/ha (???).
    Am crescut la tara si stiu din proprie experienta ca tutunul nu e deloc o cultura “comoda”, placuta (nu ca altele ar fi), implica multa munca manuala si migala, dar numai subventia pe jumatate de hectar pare sa depaseasca binisor pensia anuala a unui taran amarat…
    — Judecand dupa exemplul porumbului, jumatate din aceasta subventie pe cultura pare legata de ceva lege a creditului agricol — despre ce-i vorba? Adica statul iti da banii aia doar daca te imprumuti de la banca? In care caz mi s-ar parea mai onest sa se vb de o subventie a bancilor?
    — Doar indirect legat de articol, povestea asta cu agric rom care ar putea hrani 80 de milioane de oameni (nu 75, nu 100, ci 80) a ajuns sa ma obsedeze. Stiti cine a lansat aceasta valoare si, mai ales, daca a argumentat-o/explicat-o in vreun fel?

    Multumesc.

    • Ion
      18.3.2011, 5:26 pm

      Sigur ca da, problema este complexa. In perioada 14 – 18 martie 2011, au fost depuse, in cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafata SAPS 2011, un numar de 200.255 cereri de plata, pentru o suprafata de 1.075.905,78 hectare.
      Dintre cei 200.255 de fermieri care au depus cereri de plata, 194.838 au completat declaratia de suprafata utilizand aplicatia IPA Online pentru o suprafata de 1.056.989,59 hectare. Pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafata, fermierii trebuie sa depuna la Centrele APIA, in intervalul 1 martie – 16 mai 2011, o singura cerere de plata. Pentru depunerea cererilor de plata incepand cu data de 17 mai, se vor aplica penalitati de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere. Dupa data de 11 iunie 2011, cererea de sprijin nu mai este admisa la calcul.

  6. Agricultura românească vs. agricultura UE. În ce ţară 64% teren arabil, 28% din populaţie aduce 6% din PIB | infofruct.ro
    22.3.2011, 9:30 am

    […] noştri sunt net dezvantajaţi în comparaţie cu sprijinul oferit în alte state, scrie CURSDEGUVERNARE.RO. Creditarea dificil de obţinut în mediul rural descurajează şi ea dezvoltarea unei […]

  7. Agricultura românească vs. agricultura UE. În ce ţară 64% teren arabil, 28% din populaţie aduce 6% din PIB | infopan.ro
    22.3.2011, 10:19 am

    […] noştri sunt net dezvantajaţi în comparaţie cu sprijinul oferit în alte state, scrie CURSDEGUVERNARE.RO. Creditarea dificil de obţinut în mediul rural descurajează şi ea dezvoltarea unei […]

  8. Fractura dintre creier şi colon. Mesaj pentru reformiştii lui „Răzgândeanu” şi „Răzgândescu” » CursDeGuvernare.ro
    11.3.2012, 3:53 pm

    […] recesiune ne-au scos industria şi „un an agricol de excepţie”. Dar nu avem strategie de dezvoltare industrială şi nici o politică agricolă – şi mă tem […]

  9. ionita,i
    13.3.2012, 10:55 am

    Reamintesc ca vanzarea catre straini a fiecarui ha. de teren inseamna vanzarea unei parti din tara.
    Nu credeti ca aceasta problema ar fi cea mai urgenta, cea mai importanta pentru guvernanti?

  10. George
    26.9.2012, 12:56 pm

    Agricultura asta un cerc vicios. Nu oricine se pricepe sa faca agricultura. Taranii se pricep dar nu la un nivel mai inalt. Stiu probabil ca trebuie alternate culturile, ca se pierd anumite substante din sol, etc. Asta stiu si eu dar in agricultura ai nevoie si de investitii. De care care marea majoritate a “fermierilor” romani nu dispun. E pacat ca exista potential. Pot veni sa investeasca firme straine dar atunci probabil ca produsele vor fi exportate mare majoritate a lor. Cum am vazut intr-un reportaj la Ora de Business. Cum zicea Moise Guran daca vinzi rosii sau castraveti sau ce or mai vinde cei din Galati cu 1 leu / kg la nu mai stiu ce cantitate (dar foarte mare – nu vreau sa vorbesti prostii) poti sa castigi bine. Asta fiindca in supermarketurile din Romania nu pot sa vanda.

  11. agro24
    5.11.2012, 12:50 am

    Cred ca principala problema e sistemul fiscal agricol foarte prost, din cate am citit se pare ca Guvernul se va intalni cu FMI pentru a discuta despre o posibila schimbare si anume 9% TVA pentru agricultura, pentru a se urmari sporirea corectitudini din domeniul agricol.

  12. ”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea lui Gherghina » CursDeGuvernare.ro
    13.1.2013, 1:51 pm

    […] probleme și viziuni – care ne privesc direct ! – AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și […]

  13. Niște parametri ai agriculturii românești pe care-i ignoră orice guvern » CursDeGuvernare.ro
    14.1.2013, 9:32 am

    […] (Citește și: ”În țara cu 64% teren arabil, 28% din populație aduce 6% din PIB) […]

  14. ”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea Dlui. Gherghina » CursDeGuvernare.ro
    14.1.2013, 11:13 am

    […] ”programele de guvernare” – care ne privesc direct:  AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și […]

  15. Document / Președinția a lansat Pactul pentru Agricultură până în 2030 și invită partidele să-l studieze și semneze » CursDeGuvernare.ro
    1.7.2013, 5:05 pm

    […] (Citește și: ”Agricultura românească versus agricultura UE: În țara cu 64% arabil, 28% din p… […]

  16. Economia meteodependentă: Așteptări prea mari de la agricultura românească în PIB-ul românesc » CursDeGuvernare.ro
    25.7.2013, 5:12 pm

    […] (Citește și: ”Agricultura românescă versus agricultura UE: În țara cu 64% teren arabil, 28% … […]

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Cât de corectă e taxarea în Europa: Numărul înțelegerilor fiscale dintre guverne și corporații a crescut în 2 ani cu 160%. România, menționată la capitolul ”prețuri de transfer”

tax-for-rich Numărul înțelegerilor fiscale speciale încheiate de guvernele statelor membre ale UE și companii multinaționale sunt în creștere, în special în Luxemburg și Belgia, în...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BM: România metropolitană și problemele ei. Deficiențele din ”polii de creștere” împiedică dezvoltarea întregii ţări

bucuresti-trafic Cele opt mari zone metropolitane ale României (Bucureşti, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești şi Timișoara) concentrează 50% din populaţia României şi 75% din...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

România mare și fracturată: Centenarul Marii Uniri va găsi o țară cu o structură și mai dezechilibrată decât e astăzi

autostrada-camp În timp ce programele de guvernare ale partidelor aflate în competiția pentru parlamentare au în centrul scăderi de impozite și taxe după 2 ani...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cum i-a cedat România Rusiei 25% din piața internă de gaze. Mecanismul suspect care lovește și în buget și în economie

gaze_ Companiile rusești au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piața de gaze a României, față de doar 5% în ianuarie....Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Polarizare drastică a economiei: Jumătate dintre companiile românești se bat pe 2% din total venituri

economie-finante-contabilitate-preturi-transfer Polarizarea mediului de afaceri pare să fie una dintre principalele probleme ale economiei românești. Iancu Guda, director general COFACE și președinte al Asociației Analiștilor...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română