Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

de Marin Pana , 28.7.2018

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68% din total, a înregistrat o creştere de 19,5%, în timp ce producția animală a consemnat o scădere, de 0,4%. Sectorul serviciilor prestate în agricultură a înregistrat şi el un declin de 1% (toate aceste date sunt în preţuri comparabile).

Dacă se urmărește evoluția de la începutul acestii deceniu, se poate vedea cum producția ramurii agricole în preţuri curente a înregistrat cele mai mari valori în 2017 şi 2013 (cu observaţia că a fost mai mare în 2013 în termeni reali dacă ţinem cont de inflaţie).

Producţia vegetală a fluctuat destul de puternic, fiind dependentă de condiţiile meteo iar producţia animală bate pasul pe loc sub pragul de 25 miliarde lei (valoarea maximă a fost atinsă în 2014) iar creşterea preţurilor a înghiţit pe anul trecut creşterea nominală (+1,04 miliarde lei ca valoare în preţuri curente dar -0,4% în termeni reali).

(Citiți și: ”Independența alimentară: Efectivele de animale ale României scad de la an la an și inflamează deficitul extern”)

Investițiile reduse în sisteme de irigații și dispersarea extremă a terenului agricol în exploataţii de mici dimensiuni ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei a devenit cu totul insuficientă (a fost situată sub 31%, faţă de ţinta fixată înainte de 1989, de a ajunge spre 50% din totalul valorii obţinute în agricultură).

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut mai mult de o treime (34,8%), cu un avans de o jumătate de procent faţă de anul anterior. Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au coborât din nou ca pondere sub pragul de 8%, unde s-au mai situat în 2012 şi 2015.

Rezultate în scădere s-au mai înregistrat la alte trei grupe: legume și pepeni (un procent mai puţin ca pondere în total), plante de nutreţ (-1,4 puncte procentuale) şi fructe şi struguri (0,7 pp în minus). Performerele anului au fost plantele uleioase, care au avansat cu aproape un procent şi jumătate până la 13,4%, sub efectul unor suprafeţe mari cultivate şi al investiţiilor importante în tehnologii moderne.

În structura producției animale, modificările au fost mai puţin semnificative, cu ponderi păstrate la un nivel apropiat faţă de anul anterior la bovine ( unde sunt, totuşi, aproape patru puncte procentuale sub nivelul din 2011), ovine şi caprine (aflate pe un trend uşor crescător de revenire spre vârful atins în 2014) şi păsări.

Singura modificare notabilă în structură a fost un gen bizar de transfer de ponderi dinspre produsele obţinute din prelucrarea laptelui în fermele zootehnice ( 3 pp mai puţin şi cea mai redusă pondere din acest deceniu) spre avansul ( de subliniat ca revenire) de peste două procente pe segmentul de porcine, unde continuăm să nu acoperim nici pe departe cererea din surse interne.

Importanța agriculturii în formarea PIB

Una peste alta, trebuie menţionată revenirea agriculturii ca importanţă pentru nivelul PIB şi pentru creşterea economică. După reducerea sistematică a importanței în formarea PIB, ajunsă în 2016 sub pragul de 4% din rezultatul economic și cu o influenţă zero pe rezultatul de ansamblu la nivel naţional, anul trecut am asistat la o refacere a nivelului de 4,8% din valoarea adăugată brută şi la o influenţă de 0,7 puncte procentuale din creşterea de 6,9%, rezultat foarte bun în context.

Din această perspectivă, situația pe ultimii şapte ani se prezintă după cum urmează:

Din păcate, în pofida avantajelor pe care le avem de la natură şi a revirimentului (parţial, adică vegetal dar nu şi în zootehnie) înregistrat anul trecut în sectorul agricol, rezultatul schimburilor comerciale pe zona alimentară a continuat să fie tot mai defavorabil. Pentru referinţă, reamintim că nu mai departe de anul 2014, eram aproape în echilibru (doar -0,04 miliarde euro sau o sutime din deficitul comercial).

Gradul de acoperire a importurilor din exporturile realizate a coborât de la 83% în 2016 la 75% anul trecut iar deficitul sectorial a crescut la 1,62 miliarde euro (cam o optime din deficitul comercial total pe 2017) faţă de 1,04 miliarde euro (o zecime din total pe 2016), ceea ce arată o tendinţă îngrijorătoare şi faptul că avem de recuperat un decalaj important faţă de ţările avansate în materie de agricultură.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Muncii: Salariul minim ar putea crește de la 1 noiembrie. Olguța Vasilescu îi contrazice și pe Florin Cîțu, și pe Eugen Teodorovici

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat sâmbătă, pe Facebook, că instituţia pe care o conduce lucrează la creşterea salariului minim pe economie de la… Mai mult

Stiri

Moody’s a retrogradat ratingul Italiei la Baa3, o treaptă doar peste categoria ”junk”

Iulian Soare

Moody’s a retrogradat vineri ratingul Italiei de la nivelul Baa2 la Baa3, cu o treaptă peste categoria junk, din cauza îngrijorării provocate de planurile bugetare… Mai mult

Stiri

Ionuț Dumitru: Trebuie să ne gândim la impozitarea muncii, probleme mari la CAS

Razvan Diaconu

România ar trebui să se gândească la impozitarea muncii, a declarat, vineri, pentru Agerpres, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. “Trebuie să ne gândim la impozitarea… Mai mult

Stiri

Ordonanța de modificare a legilor justiției ajunge totuși pe masa CCR, la sesizarea Curții de Apel București

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis vineri sesizarea CCR în cazul ordonanţei de urgenţă promovate de Tudorel Toader, prin care au fost aduse modificări legilor… Mai mult

Stiri

Ministrul Teodorovici spune că va propune scăderea termenului de prescriere a datoriilor la 2 ani

Razvan Diaconu

Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a declarat că nu este de acord cu modul de acţiune al ANAF în ceea ce priveşte impozitarea nunţilor şi, în… Mai mult

Stiri

Articolele concrete pe care le contestă Comisia de la Veneția din noua legislație penală

Vladimir Ionescu

Avizul dat de Comisia de la Veneția referitor la modificările aduse Codului Penal și Codului de procedură penală enumeră o serie de articole modificate sau complet noi pe care organismul… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis cere demisia ministrului Justiției, pe care îl acuză de ”comportament iresponsabil”

Mariana Bechir

“Ministrul Justiției și-a compromis definitiv credibilitatea, motiv întemeiat pentru a-și prezenta demisia din funcție”, precizează președintele Klaus Iohannis, într-un comunicat emis vineri de Administrația Prezidențială.… Mai mult