Ministerul Justiției va redacta până luni o sesizare a CCR privind posibilul conflict de natură constituțională declanșat când procurorii anticorupție au deschis Dosarul Belina, a anunțat joi Tudorel Toader.
Magistrații Curții Constituționale vor trebui să spună dacă procurorii pot investiga oportunitatea și împrejurările adoptării unei hotărâri de guvern.
Reamintim că în luna februarie, CCR a constatat existența unui conflict de natură constituțională (care încetase la momentul pronunțării, prin abrogarea Ordonanței de Urgență pentru modificarea codurilor penale), tot între executiv și DNA, din cauza Dosarului OUG 13. Curtea Constituțională a decretat atunci că procurorii nu pot verifica oportunitatea unei legi sau OUG.
Tudorel Toader a precizat joi că Ministerul Justiției doar redactează această sesizare, dar inițiativa a pornit din guvern și trimiterea ei la CCR este de competența prim-ministrului.
În opinia ministrului Toader, procurorii nu au acest drept, legalitatea unui HG trebuind lămurită doar de către instanța de contecios – admnisitrativ.
El a mai făcut o declarație asemănătoare și marți, ceea ce a dus imediat la sesizarea CSM de către DNA, întrucât Direcția consideră că declarațiile referitoare la Dosarul Belina făcute de ministrul Justiției, Tudorel Toader, reprezintă o “imixtiune în activitatea procurorilor”.
În afară de faptul că preluarea declarației ministrului a afectat independența sistemului judiciar și a dus la manipularea opiniei publice, DNA a făcut și o precizare strict tehnică pentru Tudorel Toader – decizia CCR privind ancheta în cazul OUG 13 vizează acte normative de nivelul legilor și ordonanțelor de urgență și nu al actelor administrative emise prin hotărâri de guvern.
Cum încearcă ministrul Toader să justifice inadvertențele menționate de DNA:
Ministrul a explicat joi că în adoptarea actelor normative sunt trei paliere: palierul superior – ordonanţe, legi, cu decident Parlamentul, Guvernul -palierul al doilea referitor la acte adoptate de guvern şi palierul trei, care include ordinele de ministru.
Tudorel Toader s-a referit joi la acest argument al DNA, susținând că analiza revine decidentului.
„Enunţul este corect. Principiul este incorect”, a spus ministrul Justiţiei.
„Dacă la nivel de OUG sau de lege procurorul nu poate ancheta oportunitatea, împrejurările, circumstantele emiterii acelor acte normative, la palierele II și III procurorul poate să ancheteze oportunitatea, circumtanțele, împrejurările? Asta este intrebarea la care CCR va fi chemată și sesizată să răspundă”, a explicat Tudorel Toader, fost judecător CCR.
Afacerea Belina
În acest caz, al insulei Belina, vicepremierul Sevil Shhaideh este urmărită penal pentru abuz în serviciu, iar pentru Rovana Plumb s-a cerut ridicarea imunității pentru a putea fi anchetată în legătură cu săvârşirea complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în exercitarea funcţiei ministeriale.
Procurorii DNA susţin că în 2013, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel, cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare, situate în albia minoră a Dunării, au fost trecute ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar câteva zile mai târziu, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.
DNA îi acuză pe cei doi miniştri că au contribuit la adoptarea nelegală a hotărârii de guvern prin care a fost transferată insula Belina din patrimoniul statului în cel al Consiliului Judeţean Teleorman.
Fiind situate în albia minoră a Dunării, Insula Belina și Brațul Pavel fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii și al Constituției, prin urmare nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu județean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, spune DNA.
Scoaterea din proprietatea statului s-a făcut pentru realizarea Complexului, turistic, sportiv și de agrement „Dunăre-Belina-Seaca”, dar hectarele respective au ajuns, în realitate, la Tel Drum.
Potrivit unui raport, publicat de Rise Project și atribuit Direcţiei Generale de Protecţie Internă, proprietarul real al companiei Tel Drum, care a obținut numeroase contracte cu statul, ar fi Liviu Dragnea, deținătorul pachetului majoritar de acțiuni la purtător ale firmei.
Raportul DGPI, intitulat “Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman”, descrie o “reţea infracţională compusă din persoane cu putere de decizie în judeţ”, prin care Liviu Dragnea ar fi fraudat fonduri europene şi guvernamentale. Documentul prezintă afacerile cu bani publici ale grupării și vorbește despre zeci de licitaţii câștigate de Tel Drum, lucrări fictive, donaţii suspecte la partid, cercuri relaţionale şi de influenţă.
Cronologia afacerii:
În noiembrie 2013, Cabinetul Victor Ponta emite HG 943 prin care Insula Belina și Bratul Pavel trec de la Apele Romane la CJ Teleorman
Ianuarie 2014 – Teldrum preia cele 80 de ha, după ce semnează trei contracte acordate de CJ Teleorman ilegal, fără licitație
16 martie 2014 – Teldrum îi cere CJ dreptul de a concesiona terenul unei firme chineze
27 martie 2014 – CJ supune la vot solicitarea Teldrum
