Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Adrian Vasilescu (BNR): Din cauza taxării activelor, băncile străine nu ar mai aduce bani, cum au au adus în timpul crizei

de Razvan Diaconu , 12.1.2019

Impunerea taxei pe activele bancare ar putea pune în pericol întreaga economie, pentru că acţionarii străini ai băncilor ar putea să nu mai contribuie, la nevoie, cu capital suplimentar, așa cum au făcut-o în timpul crizei, potrivit lui Adrian Vasilescu, consultantul guvernatoruluiBăncii Naționale a României (BNR).

„4 miliarde de euro au fost aduse în timpul crizei de afară în România, în timp ce şi guvernele şi opinia publică ţipau că băncile scot bani din ţară şi îi duc afară. 4 miliarde de euro au adus acţionarii de afară să sprijine băncile de aici”, a declarat Adrian Vasilescu, la Digi24.

„Băncile din România au avut multe situaţii în timpul crizei când au fost foarte tare lovite. Când indicatorul de solvabilitate scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei, bine, în timpul crizei de foarte multe ori acest indicator de solvabilitate a scăzut în foarte multe ţări, şi în America, şi în Marea Britanie, şi în foarte multe ţări dezvoltate. Când au fost în pericol că indicatorii de solvabilitate în anumite bănci scad, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani în buget şi cu aceşti bani au salvat băncile. De ce au făcut asta? Pentru că dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil o ia la vale toată economia după bănci”, a precizat consilierul guvernatorului BNR.

„În România, nici măcar un leu nu s-a luat din buzunarul cuiva, adus în buget, ca să salveze o bancă. De câte ori băncile au fost în pericol, BNR a avut un singur mod de a lucra: a chemat acţionariatul băncii respective, de unde este el, de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam, i-a chemat aici şi le-a spus: «Iată, nivelul de solvabilitate scade, trebuie să aduceţi capital». Şi fără nicio excepţie, au adus capital.

Nu este probabil, însă, ca băncile străine să mai fie la fel de disponibile să contribuie cu capital prospăt dacă filialelor lor din România li se taxează activele, fără măcar să fie avertizate.

„Regula noastră este că orice guvern ar fi, BNR trebuie să colaboreze cu el. Şi, când poate să apară un act normativ, cum este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului de la sfârşitul anului trecut, care a pus băncile într-o reală dificultate, Banca Naţională are în primul rând datoria, înainte de a avea dreptul, are datoria, atunci când apare un riscă, să-l semnaleze. Şi din 1990 nu a fost an în care să nu apară riscuri majore pentru sistemul bancar şi ca Banca Naţională să tacă. Întotdeauna vocile de la Banca Naţională şi în primul rând vocea guvernatorului au rostit răspicat ce riscuri apar la orizont, ce pericole sunt şi cum pot fi rezolvate lucrurile”, a arătat el.

Ordonanța „nu ajută la” ROBOR

Adrian Vasilescu a evitat să facă o legătură între lipsa bugetului pentru acest an şi ordonanţa Guvernului. “Ar fi o speculaţie. Nu am nicio certitudine şi nicio posibilitate de a face calcule, deci nu pot avansa o idee în acest sens”, a răspuns oficialul băncii centrale.

„Ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul ales, adică în funcţie de ROBOR peste 2%, de-asta eu spun că această taxă este una pe inflaţie”, a adăugat consilierul de la BNR.

Reprezentantul BNR a arătat că nu sunt corecte afirmaţiile potrivit cărora ROBOR scade în urma ordonanţei. “Niciun fel de act normativ nu poate avea o asemenea viteză de reacţie. Aşa ceva este imposibil. (…) ROBOR scade într-adevăr, dar nu din ziua când s-a dat ordonanţa, ci din septembrie”, a explicat Adrian Vasilescu.

Adrian Vasilescu a admis că este posibil ca băncile să îşi crească marja proprie, odată cu scăderea ROBOR, astfel încât ratele pentru cetăţeni să fie în final mai mari.

„Vom trăi şi vom vedea. Ce vor face băncile nu ştiu, dar, indiferent de ce vor face băncile, Banca Naţională nu are drept de intervenţie. Repet ce am mai spus de multe ori: BNR nu este un minister al băncilor, băncile nu sunt subordonante Băncii Naţionale, BNR nu este decât un arbitru care intervine pe piaţă cu legea în mână şi spune “stop, aţi încălcat legea”. Dar atâta timp cât băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are BNR de a-i spune băncii cum să-şi facă operaţiunile şi cum să-şi închege profitul”, a mai arătat oficialul BNR.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult