Eurobarometru / Românii – cei mai favorabili adoptării euro

Cel mai recent Eurobarometru al Comisiei Europene arată că românii sunt cei mai favorabili adoptării euro dintre toate națiunile rămase deocamdată în afara...Citeste mai departe »

România în contextul UE – deficit, datorie publică și repartizarea cheltuielilor

Date complete pe 2013 – pentru a putea evalua cum se gestionează România în comparație cu alte state din UE : deficitul public...Citeste mai departe »

Inflația anuală – stabilizată spre limita de jos a intervalului țintit de BNR

Potrivit datelor oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică, prețurile au crescut în luna octombrie 2014 cu 0,19% față de luna anterioară dacă...Citeste mai departe »

Estimarea de inflație – scădere rapidă spre încadrarea în Maastricht și stabilizare. Motive și efecte

Pe parcursul acestui an, estimările prvind inflația pe 2014 și 2015 au coborât rapid, ajungând în prezent la 1,5% pentru anul în curs...Citeste mai departe »

BNR: Subsidiarele din România ale băncilor testate de BCE au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea...Citeste mai departe »

Documente / 25 de bănci au picat testele de stres ale BCE și EBA. Rezultatele complete ale evaluărilor. Capitalizare, termene, soluții.

25 de bănci din euroland, dintre care 5 care activează şi în România, nu au reuşit să treacă testul de stres al Băncii...Citeste mai departe »

Aproape 80% dintre polonezi nu susţin adoptarea monedei euro

Mai mult de 76% dintre polonezi se opun adoptării monedei euro, o arată un sondaj făcut public marţi. Preşedintele Bronislaw Komorowski crede că...Citeste mai departe »

Statele zonei euro şi-au trimis bugetele la analiza Comisiei Europene. Planuri și fricțiuni cu Italia și Franța

Comisia Europeană începe de miercuri analiza oficială a bugetelor statelor din zona euro. 15 octombrie a fost data limită până la care statele...Citeste mai departe »

BCE lansează programul de credite ieftine adresat băncilor europene

Banca Centrală Europeană (BCE) va începe, joi, să acorde credite ieftine băncilor din zona euro. Potrivit Financial Times, programul de împrumuturi prin care...Citeste mai departe »

Pe fondul scăderii prețurilor, avem diferențe mari între inflația de uz intern și cea de uz extern. Cum facem ?

Dacă raportarea se face pentru ultimele 12 luni, respectiv față de august 2013, valorile IPC și IAPC diferă din nou destul de mult....Citeste mai departe »

Mugur Isărescu cere o lege pentru ca aderarea la euro să fie ferită de politicile electorale

Guvernatorul Mugur Isărescu consideră că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la euro, dar ţinta convenită politic, de 1 ianuarie 2019, ar trebui...Citeste mai departe »

Titlurile de stat – variantă de plasament în perspectiva trecerii la euro

Randamentele plasamentelor pe termen mediu și lung (de la cinci ani în sus) în titluri de stat au ajuns la circa 4% –...Citeste mai departe »

Eurostat: Datoria guvernamentală raportată la PIB- România şi celelalte state din UE

România a înregistrat în primul trimestru din 2014 o datorie guvernamentală de 39,1% din PIB, a cincea cea mai scăzută procentual din UE....Citeste mai departe »

Aderarea la euro/ Mugur Isărescu: “Criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată”

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat joi că la nivel politic există consens că aderarea României la euro ar putea avea loc în...Citeste mai departe »

Studiu Erste: Anul 2019, avansat de guvern pentru adoptarea euro – ”foarte ambiţios”, mai realist un termen după 2021

Obiectivul României de a adera la zona euro în 2019 este “foarte ambiţios”, însă o dată realistă ar fi după 2021, potrivit experţilor...Citeste mai departe »

Data țintă de adoptare a euro stabilită de guvern: 1 ianuarie 2019. Reacţia Guvernatorului BNR

Obiectivul de adoptarea monedei unice europene în 2018 – 2019 nu este în afara realităţii, dar are nevoie de un consens politic puternic...Citeste mai departe »

Aderarea la Eurozonă, în viziunile lui Daniel Dăianu și Valentin Lazea: ”Cât mai repede” vs. ”Cifrele arată că peste vreo 10 ani”

România ar trebui să grăbească procesul de aderare la euro și, împreună cu Bulgaria să adere cât mai rapid la spațiul Schengen având...Citeste mai departe »

Inflația din România – între mit și realitate: Prețurile românești în contextul statelor UE

Inflația anuală consemnată în România pentru 2013 după metodologia unică europeană a fost de 1,3%, sub valoarea de 1,55% anunțată conform metodologiei naționale...Citeste mai departe »

Mugur Isărescu: PIB-ul pe locuitor ne ține departe de aderarea la euro

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că România are nevoie de încă zece ani pentru a ajunge la 60% din media UE a...Citeste mai departe »

Economistul-şef Raiffeisen: România are nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro potrivit convergenţei reale

România are nevoie de o perioadă de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale, însă din punct de...Citeste mai departe »

Un proiect / Adoptarea monedei euro: criteriile, decalajele interne, pașii de urmat

de Marin Pana 28.7.2014

Greu de spus dacă e de ajuns simplul conses politic privind adoptarea modedei Euro de către România de la 01 ianuarie 2019. Cert este că ținta e fixată, asumată, și că suntem în marș spre ea.
cursdeguvernare.ro deschide cu acest articol un proiect punctual privind intrarea României în clubul monedei unice : va monitoriza și va explica fiecare pas către țintă, contabilizând, în acest proiect, criteriile, consecințele, derapajele și politicile necesare, prin comparație cu experiențele altor state și plecând de la ”specificul local” – indiferent de data la care România va intra în zona euro. Întreaga extensie poate fi urmărită AICI. (REDACȚIA)

Pentru aderarea la euro, procedura stabilită la nivelul UE spune că trebuie îndeplinite cinci criterii nominale de convergenţă (mediatizate drept criteriile de la Maastricht) şi un criteriu juridic, potrivit căruia trebuie compatibilizată legislaţia de organizare şi funcţionare a Băncii Naţionale a României cu cea a Băncii Centrale Europene.

Tratatul de la Maastricht a fost semnat în februarie 1992 și a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. El prevede criteriile de convergență ce trebuie îndeplinite de către statele membre UE pentru a putea adopta moneda unică europeană. Scopul lor este de a asigura stabilitatea prețurilor în Zona Euro și de a nu avea ulterior un impact negativ pentru țara care a trecut la folosirea euro.

Pe scurt,

Deficitul bugetului general consolidat trebuie să se situeze sub 3% din PIB (anul trecut el a fost de 2,52% din PIB potrivit contabilității europene ESA95, criteriu îndeplinit; deficitul după 5 luni din 2014 este de 0,28% din PIB și se încadrează în programul de diminuare a deficitului pe termen mediu spre 1% din PIB)

Datoria publică sub 60% din PIB (la finele anului trecut 39 % din PIB (la finele T1 din 2014), criteriu îndeplinit; aici nu avem probleme, nivelul s-a stabilizat sub pragul de 40% și depinde mai degrabă de capacitatea de rambursare a obligațiilor asumate)

Inflaţia trebuie să fie cu cel mult 1,5% peste media celor mai performante trei state din zona euro (criteriu îndeplinit în iunie 2014), cu clauze de exceptare dintre cele trei a statelor aflate într-o situație economică dificilă). Pentru moment, Grecia, Bulgaria și Cipru sunt exceptate de la calculul referinței, în timp ce Portugalia, Estonia și Suedia dau media de 0,2% la o inflație medie anuală de 1,5% în România.

În plus,

cursul de schimb trebuie să poată fi păstrat cel puţin doi ani în limite de variaţie de 15% faţă de o paritate centrală fixă în raport cu euro în așa-numitul mecanism ERM II. Leul a fost remarcabil de stabil în ultimii patru ani față de euro, de aceea criteriul poate fi considerat ca foarte probabil de îndeplinit.

rata nominală a dobânzii pe termen lung ( mai precis randamentul bondurilor guvernamentale pe 10 ani în anul precedent) la obligaţiunile emise de stat să fie cu cel mult două procente peste media celor mai scăzute valori din trei ţări din Euroland (și aici, cu excepția țărilor aflate în situații dificile). În aprilie 2014, România se situa la 5,3%, sub referința de 6,2% (diferența în raport cu bondurile emise de Germania, se situa la 3,80% față de 5% la finalul lui 2012).

În afara celor cinci criterii economice menționate mai sus ce trebuie îndeplinite pentru a adera la Zona Euro, există și unul mai puțin cunoscut, cel juridic. Astfel, legislația internă trebuie pusă în acord cu cea a UE, cel mai important aspect fiind cel al asigurării independenței băncii centrale și prevenirea presiunilor sau ingerințelor din partea altor organisme ale statului.

Din păcate, Legea 312/2004 ( legea BNR) nu a fost revizuită în perioada scursă de la Raportul asupra convergenței din 2012 și cel din 2014. De aceea, au rămas o serie de prevederi care vor trebui modificate în sensul întăririi independenței băncii centrale pentru a pune de acord legislația internă cu prevederile articolului 123 al Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.

În plus, din punct de vedere al obiectivelor și sarcinilor BNR, mai sunt o serie de peste zece incompatibilități între legea BNR și cea a Băncii Centrale Europene ce vor trebui puse în acord. Natura lor intrinsecă le face mai greu accesibile publicului. Toate aceste modificări legislative vor trebui trecute în timp util ( cel mai târziu până la 31 decembrie 2016 ) prin Parlament.

De reținut, cele cinci criterii îndeplinite pentru moment nu sunt independente. Concentrarea excesivă asupra unuia singur rămas nerezolvat le poate trimite pe celelalte în afara cerinţelor. Aceste cerințe nu sunt orientative, ci strict limitative și cu caracter obligatoriu.

De subliniat, aderarea la Zona Euro este înscrisă în tratatul de aderare la UE și constituie starea de normalitate. Starea actuală de păstrare a monedei naționale (cu regim de flotare controlată pentru România, ca și pentru Cehia, Polonia și Ungaria) este una temporară, excepție făcând doar Marea Britanie, Danemarca și de-facto Suedia.

Experienţa a arătat că, dacă o ţară forțează păstrarea unor indicatori buni pe hârtie până trece examenul euro, ulterior tot eşafodajul macroeconomic se poate dărâma în urma tensiunilor acumulate. Este cazul Greciei, aflată în imposibilitatea de a mai folosi cursul de schimb drept amortizor pentru şocurile economice. De aceea, adoptarea euro prespune o economie solidă, competitivă. Altminteri, efectele pot fi dramatice.

Media națională maschează decalajele interne

Cu un nivel de trai aflat la 54% din media UE (la paritatea puterilor de cumpărare standard), România se situează în prezent sub pragul minim de 60% la care s-a accesat Zona Euro și mult sub cel de 74% la care a fost aprobată aderarea Lituaniei, ce va adopta euro la 1 ianuarie 2015. De aceea, o îmbunătățire rapidă a acestui indicator este esențială, chiar și în condițiile îndeplinirii tuturor criteriilor de la Maastricht.

Mai mult, dacă se face o trecere în revistă la nivelul regiunilor de dezvoltare, se poate oberva decalajul important între zona Capitalei, care are un nivel de trai situat chiar peste media UE (Bucureștiul ar putea intra separat în Zona Euro fără nici o problemă din acest punct de vedere) și restul țării. Dacă se face abstracție de regiunea București-Ilfov, nivelul mediu de trai din România coboară la 44% din media UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Regiunea de Nord-Est (practic Moldova de dincoace de Prut) are simultan cea mai mare populație, aproape patru milioane de persoane, și cel mai mic nivel de trai, ceva mai mare de un sfert din media UE.

De reținut și ponderea ridicată la nivel național a populației cu risc de sărăcie și/sau excludere socială – circa 40%, comparativ cu o medie de 24% la nivelul UE28.

Pașii în direcția trecerii la euro

În procesul de adoptare a monedei unice, încă din februarie 2010, la BNR funcţionează Comitetul de pregătire a trecerii la euro, cadru de dezbatere a problematicilor legate de convergenţa nominală şi reală și suport al deciziilor băncii centrale în procesul de aderare la Uniunea Economică şi Monetară. Din  octombrie 2010, acest comitet are ca invitaţi permanenţi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.

Din mai 2011, coordonarea la nivel naţional a pregătirilor pentru adoptarea euro se realizează de către Comitetul interministerial pentru trecerea la euro, condus de primul-ministru. El include guvernatorul BNR, ministrul Finanţelor Publice, conducători ai altor instituţii guvernamentale și reprezentanţi ai asociaţiilor patronale şi sindicale.

România a aderat la Pactul Euro Plus, stabilit în primăvara anului 2011 între cele 17 state membre ale Zonei Euro de la acea vreme, la care s-au mai adăugat Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania și Polonia. El se referă la măsuri pentru a crește competitivitatea, gradul de ocupare al forței de muncă, sustenabilitatea bugetelor publice, stabilitatea financiară și armonizarea pozițiilor în politica de impozitare.

Un alt pas către trecerea la euro reprezinta aderarea la Uniunea Bancară, proces care va întări sectorul financiar și va crește încrederea, prin armonizarea reglementărilor și regulilor de supraveghere, precum și a schemei de garantare din sectorul bancar.

De reținut poziția destul de bună în raport cu state aflate deja în Zona Euro, în ceea ce privește tabloul de bord al situației macroeconomice. România respectă în prezent nouă din cei unsprezece indicatori conveniți pentru a caracteriza stabilitatea macroeconomică , ceea ce ne plasează la nivelul Poloniei și Bulgariei și peste Ungaria (7/11) dar sub Cehia (10/11, poziția investițională netă sub -65% din PIB fiind practic imposibil de atins pentru țările din regiunea noastră).

Importanța acestui tablou constă în referința pentru o eventuală decizie de acceptare în Zona Euro, chiar și la un nivel al PIB/locuitor relativ redus.

Atenție, însă, reglementările UE prevăd deja că se vor putea lua o serie de măsuri graduale de readucere a indicatorilor-cheie în zona permisă și se poate merge până la instituirea unor sancțiuni pentru statele din Zona Euro dacă ele încalcă în mod repetat recomandările făcute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.7.2014

Lăsați un comentariu