Legea Vaccinării, care introduce amenzi pentru părinții care nu-și imunizează copiii, nu poate fi adoptată în ședința de vineri a Guvernului, deoarece nu au fost au fost emise toate avizele necesare.
Reamintim că ședința de joi s-a amânat pentru vineri întrucât nu existau avizele pentru OUG privind plafonarea pensiilor speciale.
Guvernanții au decis introducerea în lege a unor amenzi drastice în cazul prăinților, acestea putând ajunge la 10.000 de lei, potrivit variantei finale a proiectului.
Măsura, însă, nu va crește semnificativ acoperirea vaccinală dacă situația stocurilor ce trebuie asigurate de autorități va fi cea de anul acesta – pentru prima dată în cel puțin trei ani, am avut o criză de ROR (vaccinul împotriva rubeolei – oreionului – rujeolei).
La începutul ședinței de guvern de vineri, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a susținut că rata vaccinării a crescut de aproape patru ori în ultimele săptămâni.
La sfârșitul lunii iunie, rata de vaccinare la ROR era peste 63%, dar autoritățile nu a prezentat rata de acoperire la zi pentru toate vaccinurile din Programul Național de Imunizare.
Știm însă că patru dintre vaccinuri lipseau în continuare în luna iulie:
1. Vaccinul hepatic B pediatric (care se administrează în maternitate, la 48 – 72 de ore de la naștere)
Este nevoie de aproximativ 180.000 doze anual, iar la mijlocul anului se înregistrau deja aproape 28.000 de restanțe.
Pentru că nu există, România aplică o schemă de vaccinare alternativă, cu eficiență și impact diminuat, desigur.
La sfârșitul lunii iunie existau doar 6.408 de doze, potrivit raportuui Ministerului Sănătății, doze ce erau folosite exclusiv pentru copiii proveniți din mame cu hepatita B.
Vor sosi 100.000 de doze la începutul lunii septembrie, promite ministerul.
2. Vaccinul tetravalent (se administrează la 6 ani)
Restanțele înregistrate la sfârșitul lunii iunie erau de aporape 117.000 copii, în condițiile în care necesarul anual este de aproximativ 190.000 doze.
La 30 iunie existau stocuri de sub 37.000 de doze, livrarea de către producător urmând să fie făcută abia în august, dacă se respectă termenul.
3. Antidiftericul pentru copii de 14 ani
Necesarul este de aproximativ 180.000 de doze, nu există deloc doze, iar primele vaccinuri ar putea sosi abia în noiembrie.
Difteria a fost eradicată din Europa acum trei decenii, datorită acestor vaccinuri antidifterie. A existat un singur caz, în Spania, al unui copil venit din Rusia și în cazul căruia părinții erau antivacciniști, care a murit din cauza difteriei.
Gindrovel Dumitra (foto), doctor în medicină și coordonatorul Grupului de vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că acest vaccin are o eficiență de 70%, ceea ce înseamnă că din 3 vaccinări se ajunge garantat la imunizare.
4. Pneumococicul conjugat, descoperit acum aproximativ 15 ani, a fost introdus în Programul Național de Imunizare în 2012, dar de atunci nu s-a reușit cumpărarea lui.
Prima vaccinare cu pneumococic conjugat va începe anul acesta, deoarece s-a ajuns în faza finală a procedurii de achiziție, promite Ministerul Sănătății.
În privința acestuia, doctor Gindrovel Dumitra spune că are un impact extraordinar asupra stării de sănătate a populației, deoarece a redus decesele nu doar în rândul categoriei celei mai vulnerabile (până la doi ani), ci și a persoanelor de peste 65 de ani.
“Studiile arată niște evoluții extraordinare. În momentul în care au ajuns la acoperire de 85%, constatarea a fost că a scăzut numărul de morți prin pneumonie pneumococică la bunici.
Copilul poate fi purtător de pneumococ. Dacă bunicul are și o altă afecțiune, face o pneumonie febrilă și se prăpădește”, explică medicul de familie Gindrovel Dumitra.
Efectul se va vedea imediat după introducerea schemei aprobate, în special în scăderea ratei de mortalitate infantilă, întrucât jumătate din aceste cazuri sunt produse de infecțiile respiratorii, în special penumococice.
De aici importanța vaccinării încă din primul an de viață, când beneficiul este maxim.
Vârfurile de mortalitate sunt la copiii sub doi ani și la persoanele peste 65 de ani.
