Preşedintele SUA a anunţat că ia în considerare divizarea marilor bănci de pe Wall Street, prin separarea diviziilor lor comerciale de cele de investiţii. „Examinez chiar acum această problemă”, a spus Donald Trump într-un interviu pentru Bloomberg.
Este vorba de promovarea unei „versiuni pentru secolul 21” a legii Glass-Steagall datând din 1933, care viza aceeași separare a activităţilor comerciale de cele de investiţii, dar și de readaptarea legii Dodd-Frank din 2010, care impunea restricţii pentru activitatea de investiții a băncilor care au şi divizii comerciale, potrivit BBC.
Legea Glass-Steagall a fost abrogată în 1999, fapt ce a fost considerat, de unii politicienii, un factor de agravare a crizei declanşate în 2008, ca urmare a operaţiunilor sofisticate cu instrumente de investiţii derivate.
Legea Dodd-Frank a avut ca scop, printre altele, protejarea operaţiunilor comerciale şi a depozitelor consumatorilor de riscurile operaţiunilor de investiţii, prin constituirea de către bănci a unor rezerve aferente acestor riscuri.
„Sunt oameni care vor să revenim la vechiul sistem, corect? Deci vom examina această problemă”, a răspuns Donald Trump la o întrebare privind divizarea băncilor, în interviul acordat Bloomberg.
Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a spus că nu există detalii suplimentare şi nu este planificat un anunţ în acest caz.
Mize paralele
Marii bancheri au respins mereu ideea că abrogarea legii Glass-Steagall ar fi alimentat criza din 2008 şi este de aşteptat să lanseze demersuri ferme de convingere a congresmenilor pentru respingerea unei iniţiative a Casei Albe de resuscitare a vechii reglementări.
Vechea lege împărţea băncile în două categorii: una care atrag depozite şi dau credite de afaceri şi de consum, iar cealaltă, a băncilor de investiţii şi a companiilor de asigurări, care se expun prin operaţiuni de plasament riscante.
Pe de altă parte, există raţiuni politice plauzibile pentru care Donald Trump ar vrea să adopte o poziţie mai dură faţă de bănci.
În vreme de păstrarea depozitelor bancare departe de riscurile de investiţii are sens, Administraţia Trump are priorităţi mai presante privind reforma fiscală, – notează BBC, citându-l pe Larry McDonald, autorul cărții A Colossal Failure of Common Sense, despre colapsul băncii de investiţii Lehman Brothers, din 2008.
Cu prima miză Casa Albă ar putea câştiga adeziuni politice pentru cea de-a doua.
Americanului obişnuit îi place să audă asta (înăsprirea reglementărilor privind băncile, n.r.) şi figuri politice remarcabile, precum republicanul John McCain sau senatoarea democrată Elizabeth Warren, susţin ideea.
Donald Trump ar marca puncte importante, chiar dacă proiectul divizării băncilor nu ar reuşi. Casa Albă nu se opune taxării suplimentare a combustibililor, dar vrea şi măsuri de relaxare fiscală , ca și amendarea sistemului medical Obamacare – intenţii deloc pe placul democraților.
